1 Samuel 23

David scapă Cheila

1 Au venit și au spus lui David: „Iată că filistenii au început lupta împotriva Cheilei*Ios. 15:44. și au jefuit ariile." 2 David a întrebat*Vers. 4,6,9. Cap. 30:8.2 Sam. 5:19,23. pe Domnul și a zis: „Să mă duc și să bat pe filistenii aceștia?" Și Domnul i-a răspuns: „Du-te, bate pe filisteni și izbăvește Cheila." 3 Dar oamenii lui David i-au zis: „Iată că noi ne temem chiar aici, în Iuda. Ce va fi când vom merge la Cheila, împotriva oștilor filistenilor?" 4 David a întrebat iarăși pe Domnul. Și Domnul i-a răspuns: „Scoală-te și coboară-te la Cheila, căci dau pe filisteni în mâinile tale." 5 David s-a dus dar cu oamenii lui la Cheila și s-a bătut împotriva filistenilor; le-a luat vitele și le-a pricinuit o mare înfrângere. Astfel a izbăvit David pe locuitorii din Cheila. 6 Când a fugit*Cap. 22:20. Abiatar, fiul lui Ahimelec, la David, în Cheila, s-a coborât cu efodul în mână. 7 Saul a fost înștiințat de sosirea lui David la Cheila și a zis: „Dumnezeu îl dă în mâinile mele, căci a venit și s-a închis într-o cetate cu porți și zăvoare." 8 Și Saul a chemat tot poporul la război ca să se coboare la Cheila și să împresoare pe David și pe oamenii lui. 9 David, luând cunoștință de acest plan rău pe care-l punea la cale Saul împotriva lui, a zis*Num. 27:21. Cap. 30:7. preotului Abiatar: „Adu efodul!" 10 Și David a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a aflat că Saul vrea să vină la Cheila ca să nimicească*Cap. 22:19. cetatea din pricina mea. 11 Mă vor da în mâinile lui locuitorii din Cheila? Se va coborî Saul aici, cum a aflat robul Tău? Doamne, Dumnezeul lui Israel, binevoiește și descoperă lucrul acesta robului Tău!" Și Domnul a răspuns: „Se va coborî." 12 David a mai zis: „Mă vor da locuitorii din Cheila pe mine și pe oamenii mei în mâinile lui Saul?" Și Domnul a răspuns: „Te vor da." 13 Atunci, David s-a sculat cu oamenii lui, în număr*Cap. 22:2;25:13. de aproape șase sute de inși, au ieșit din Cheila și s-au dus unde au putut. Saul, aflând că David a scăpat din Cheila, s-a oprit din mers. 14 David a locuit în pustie, în locuri întărite, și a rămas pe muntele*Ps. 11:1. din pustia Zif*Ios. 15:55.. Saul îl căuta*Ps. 54:3,4. mereu, dar Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui.

David în pustiile Zif și Maon

15 David, văzând că Saul a pornit să-i ia viața, a stat în pustia Zif, în pădure. 16 Atunci, Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat și s-a dus la David în pădure. El i-a întărit încrederea în Dumnezeu 17 și i-a zis: „Nu te teme de nimic, căci mâna tatălui meu Saul nu te va atinge. Tu vei domni peste Israel și eu voi fi al doilea după tine; tatăl meu Saul știe*Cap. 24:20. și el bine lucrul acesta." 18 Au făcut iarăși amândoi legământ*Cap. 18:3;20:16,42.2 Sam. 21:7. înaintea Domnului și David a rămas în pădure, iar Ionatan s-a dus acasă. 19 Zifiții*Cap. 26:1. Ps. 54, titlu. s-au suit la Saul, la Ghibea, și au zis: „Nu-i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miazăzi de pustie? 20 Coboară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău; lasă pe noi dacă*Ps. 54:3. e vorba să-l dăm în mâinile împăratului." 21 Saul a zis: „Domnul să vă binecuvânteze că aveți milă de mine! 22 Duceți-vă, vă rog, de mai cercetați, ca să știți și să descoperiți în ce loc și-a îndreptat pașii și cine l-a văzut, căci mi s-a spus că este foarte șiret. 23 Cercetați și vedeți toate locurile unde se ascunde, veniți apoi la mine cu ceva temeinic și voi porni cu voi. Dacă este în țară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda." 24 S-au sculat dar și s-au dus la Zif înaintea lui Saul. David și oamenii lui erau în pustia Maon*Ios. 15:55. Cap. 25:2., și anume în câmpia dinspre miazăzi de pustie. 25 Saul a plecat cu oamenii săi în căutarea lui David. Despre lucrul acesta s-a dat de veste lui David, care s-a coborât la stâncă și a rămas în pustia Maon. Saul, când a auzit, a urmărit pe David în pustia Maon. 26 Saul mergea pe o parte a muntelui, și David cu oamenii lui, pe cealaltă parte a muntelui. David fugea*Ps. 31:22. repede, ca să scape de Saul. Dar Saul și oamenii lui chiar înconjuraseră*Ps. 17:9. pe David și pe ai lui, ca să pună mâna pe ei, 27 când un sol*2 Împ. 19:9. a venit și a spus lui Saul: „Grăbește-te să vii, căci au năvălit filistenii în țară." 28 Saul a încetat să urmărească pe David și s-a întors să iasă înaintea filistenilor. De aceea, locul acela s-a numit Sela-Hamahlecot (Stânca împărțirii). 29 De acolo, David s-a suit spre locurile întărite din En-Ghedi*2 Cron. 20:2. și a locuit acolo.

Ka Whakaorangia e Rāwiri te Kāinga o Keira

1 Nā, ka kōrerotia te kōrero ki a Rāwiri, "Nanā, kei te whawhai ngā Pirihitini ki Keira, ā, e pāhua ana i ngā patunga wīti." 2 Nā reira i ui ai a Rāwiri ki a Ihowā, i mea ai, "Me haere rānei ahau ki te patu i ēnei Pirihitini?"

Nā, ka mea a Ihowā ki a Rāwiri, "Haere, patua ngā Pirihitini, whakaorangia hoki a Keira."

3 Nā, ka mea ngā tāngata a Rāwiri ki a ia, "Nanā, e wehi nei tātou i konei i Hūrā, ā tērā noa ake ki te haere ki Keira, ki ngā taua a ngā Pirihitini."

4 Kātahi a Rāwiri ka ui anō ki a Ihowā; ā, ka whakahokia mai te kōrero e Ihowā ki a ia, "Whakatika, haere ki raro, ki Keira; kua hoatu hoki ngā Pirihitini e ahau ki tōu ringa." 5 Nā, haere ana a Rāwiri rātou ko āna tāngata ki Keira, ā, whawhai ana ki ngā Pirihitini, ā, āia mai ana e ia ā rātou kararehe, patua iho hoki rātou, he nui te parekura. Nā, whakaorangia ana ngā tāngata o Keira e Rāwiri.

6 Nā, i te rerenga o Apiātara tama a Ahimereke ki a Rāwiri ki Keira, i maua mai e ia tētahi epora i tōna ringa. 7 Ā, ka kōrerotia ki a Haora, kua tae a Rāwiri ki Keira, ā, ka mea a Haora, "Kua tukua mai ia e te Atua ki tōku ringa; ka tūtakina nei hoki ia ki roto, i a ia ka tomo nei ki te pā whai tatau, whai tūtaki." 8 Nā, ka karangatia te iwi katoa e Haora ki te whawhai, kia haere ki raro, ki Keira, ki te whakapae i a Rāwiri rātou ko āna tāngata.

9 Nā, kua mōhio a Rāwiri e whakatakoto puku ana a Haora i te kino mōna; ā, ka mea ia ki a Apiātara tohunga, "Kawea mai te epora." 10 Kātahi a Rāwiri ka mea, "E Ihowā e te Atua o Īharaira, kua tino rongo tāu pononga e mea ana a Haora kia haere mai ki Keira ki te whakangaro i te pā, he mea mōku. 11 Tērā rānei e tukua ahau e ngā tāngata o Keira ki tōna ringa? E haere mai rānei a Haora, e pērā rānei me tā tāu pononga i rongo ai? E Ihowā, e te Atua o Īharaira, tēnā rā, whakaaturia mai ki tāu pononga."

Nā, ka mea a Ihowā, "Ka haere mai anō ia."

12 Anō rā ko Rāwiri, "Tērā rānei ngā tāngata o Keira e tuku i a mātou, ko āku tāngata ki te ringa o Haora?"

Nā, ka mea a Ihowā, "Ka tuku anō."

13 Kātahi a Rāwiri ka whakatika, rātou ko āna tāngata me te mea e ono rau ā haere atu ana i Keira; i haere rātou i tā rātou haere noa atu. Ā, kōrerotia ki a Haora kua rere atu a Rāwiri i Keira, nā, kīhai ia i haere atu.

Ko Rāwiri kei roto i te Whenua Pukepuke

14 Nā, ka noho a Rāwiri ki te koraha, ki ngā pourewa, ka noho ki te whenua pukepuke i te koraha o Tiwhi. Ā, rapua ana ia e Haora i ngā rā katoa; otiia kīhai ia i tukua e te Atua ki tōna ringa.

15 Nā, kua kite a Rāwiri kua puta mai a Haora, e whai ana kia whakamatea ia; i te koraha anō hoki o Tiwhi a Rāwiri, i roto i te ngahere. 16 Nā, ka whakatika a Honatana tama a Haora, ā, haere ana ki a Rāwiri ki te ngahere, ā, whakakahangia ana e ia tōna ringa i roto i te Atua. 17 I mea hoki ia ki a ia, "Kaua e wehi; e kore hoki te ringa o Haora, o tōku pāpā e pono ki a koe; ā, ko koe anō hei kīngi mō Īharaira, ko ahau hoki ki muri i a koe; e mōhiotia ana anō tēnei e Haora, e tōku pāpā." 18 Nā, whakarite kawenata ana rāua i te aroaro o Ihowā; ā, noho ana a Rāwiri i te ngahere, ko Honatana hoki i haere ki tōna whare.

19 Kātahi ngā Tiwhi ka haere ki a Haora ki Kipea, ka mea, "He teka ianei kei te piri a Rāwiri i roto i a mātou, i ngā pourewa i te ngahere i Maunga Hakira, i te taha ki te tonga o Hehimono?" 20 Nā, tēnā rā, e te kīngi, kua hiahia rawa nei hoki tōu ngākau ki te haere ki raro; haere ake, ā, mā mātou te tuku i a ia ki te ringa o te kīngi.

21 Nā, ka mea a Haora, "Kia manaakitia koutou e Ihowā; mō koutou i aroha ki ahau. 22 Nā, haere, whakatikaia rawatia, kia mōhiotia, kia kitea, tōna wāhi e hāereere ai, i kitea hoki ia e wai ki reira; e kōrerotia ana hoki ki ahau he tūpato rawa ia. 23 Tirohia iho, kia mōhio hoki ki ngā piringa katoa e piri ai ia, ka hoki mai ai ki ahau inā tino tika, ā, ka haere tahi atu tātou. Nā, ki te mea kei te whenua nei ia, māku ia e rapu atu i roto i ngā mano katoa o Hūrā."

24 Nā, whakatika ana rātou, haere ana ki Tiwhi ki mua i a Haora; i te koraha ia o Maono a Rāwiri rātou ko āna tāngata, i te mānia i te tonga o Hehimono. 25 Nā, ka haere a Haora rātou ko āna tāngata ki te rapu i a ia. Ā, ka kōrerotia ki a Rāwiri, nā, ka haere atu ia ki raro, ki tētahi kāmaka, ā, noho ana i te koraha o Maono. Ā, ka rongo a Haora, nā, ka whāia e ia a Rāwiri i te koraha o Maono.

26 Nā, i tēnei taha o te maunga a Haora e haere ana, i tērā taha hoki o te maunga a Rāwiri rātou ko āna tāngata; ā, ka hohoro a Rāwiri te haere atu i te wehi i a Haora; e karapotia ana hoki a Rāwiri rātou ko āna tāngata e Haora rātou ko āna tāngata, kia hopukia. 27 Otiia ko te taenga mai o te karere ki a Haora hei mea, "Kia hohoro te haere mai; kua huaki mai hoki ngā Pirihitini ki te whenua." 28 Heoi, ka hoki atu a Haora i te whai i a Rāwiri, ā, haere ana ki te whawhai ki ngā Pirihitini; nā reira i huaina ai te ingoa o tērā wāhi, ko te Kōhatu o ngā Wehewehenga. 29 Nā, haere atu ana a Rāwiri i reira, ā, noho ana i ngā pourewa i Enekeri.