1 Samuel 14

Vitejia lui Ionatan

1 Într-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja filistenilor, care este dincolo de locul acesta." Și n-a spus nimic tatălui său. 2 Saul stătea la marginea cetății Ghibea, sub rodiul din Migron, și poporul care era cu el era aproape șase*Cap. 13:15. sute de oameni. 3 Ahia*Cap. 22:9,11,20., fiul lui Ahitub, fratele lui I-Cabod*Cap. 4:21., fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului la Silo, purta*Cap. 2:28. efodul. Poporul nu știa că Ionatan s-a dus. 4 Între trecătorile prin care căuta Ionatan să ajungă la straja*Cap. 13:23. filistenilor, era un pisc de stâncă de o parte și un pisc de stâncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțeț și celălalt, Sene. 5 Unul din aceste piscuri este la miazănoapte, față în față cu Micmaș, și celălalt la miazăzi, față în față cu Gheba. 6 Ionatan a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja acestor netăiați împrejur. Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvire*Jud. 7:4,7.2 Cron. 14:11. printr-un mic număr ca și printr-un mare număr." 7 Cel ce-i ducea armele i-a răspuns: „Fă tot ce ai în inimă, n-asculta decât de simțământul tău și iată-mă cu tine, gata să te urmez oriunde." 8 „Ei bine, a zis Ionatan, haidem la oamenii aceștia și să ne arătăm lor! 9 Dacă ne vor zice: ‘Opriți-vă până vom veni noi la voi!’, vom rămâne pe loc și nu ne vom sui la ei. 10 Dar, dacă vor zice: ‘Suiți-vă la noi!’, ne vom sui, căci Domnul îi dă în mâinile noastre. Acesta*Gen. 24:14.Jud. 7:11. să ne fie semnul." 11 S-au arătat amândoi străjii filistenilor, și filistenii au zis: „Iată că evreii ies din găurile în care s-au ascuns." 12 Și oamenii care erau de strajă au vorbit astfel lui Ionatan și celui ce-i ducea armele: „Suiți-vă la noi, ca să vă arătăm ceva." Ionatan a zis celui ce-i ducea armele: „Suie-te după mine, căci Domnul îi dă în mâinile lui Israel." 13 Și Ionatan s-a suit ajutându-se cu mâinile și picioarele, și cel ce-i ducea armele a mers după el. Filistenii au căzut înaintea lui Ionatan, și cel ce-i ducea armele arunca moartea în urma lui. 14 În această primă înfrângere, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pământ. 15 A intrat groaza*2 Împ. 7:7.Iov 18:11. în tabără, în țară și în tot poporul; straja și chiar și prădătorii*Cap. 13:17. s-au înspăimântat; țara s-a îngrozit. Era groaza*Gen. 35:5. lui Dumnezeu. 16 Străjerii lui Saul, care erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulțimea se împrăștie și fuge*Vers. 20. în toate părțile. 17 Atunci, Saul a zis poporului care era cu el: „Numărați, vă rog, și vedeți cine a plecat din mijlocul nostru." Au numărat, și iată că lipseau Ionatan și cel ce-i purta armele. 18 Și Saul a zis lui Ahia: „Adu încoace chivotul lui Dumnezeu!" (Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel.) 19 Pe când vorbea*Num. 27:21. Saul cu preotul, zarva în tabăra filistenilor se făcea tot mai mare, și Saul a zis preotului: „Trage-ți mâna!" 20 Apoi Saul și tot poporul care era cu el s-au strâns și au înaintat până la locul luptei, și filistenii au întors*Jud. 7:22.2 Cron. 20:23. sabia unii împotriva altora și învălmășeala era nespus de mare. 21 Evreii care erau mai dinainte la filisteni și care se suiseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăștiați s-au unit cu israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22 Toți bărbații lui Israel care se ascunseseră*Cap. 13:6. în muntele lui Efraim, aflând că filistenii fugeau, au început să-i urmărească și ei în bătaie. 23 Domnul a izbăvit pe Israel în ziua*Exod 14:30.Ps. 44:6,7.Osea 1:7. aceea, și lupta s-a întins până dincolo*Cap. 13:5. de Bet-Aven.

Ionatan în primejdie

24 Ziua aceea a fost obositoare pentru bărbații lui Israel. Saul pusese pe popor să jure*Ios. 6:26. zicând: „Blestemat să fie omul care va mânca pâine până seara, până mă voi răzbuna pe vrăjmașii mei!" Și nimeni nu mâncase. 25 Tot*Deut. 9:28.Mat. 3:5. poporul ajunsese într-o pădure, unde se găsea miere*Exod 3:8.Num. 13:27.Mat. 3:4. pe fața pământului. 26 Când a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgând, dar niciunul n-a dus miere la gură, căci poporul ținea jurământul. 27 Ionatan nu știa de jurământul pe care pusese tatăl său pe popor să-l facă; a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, l-a vârât într-un fagure de miere și a dus mâna la gură, și ochii i s-au luminat. 28 Atunci, cineva din popor, vorbindu-i, i-a zis: „Tatăl tău a pus pe popor să jure zicând: ‘Blestemat să fie omul care va mânca astăzi!’" Și poporul era sleit de puteri. 29 Și Ionatan a zis: „Tatăl meu tulbură poporul; vedeți dar cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puțin din mierea aceasta! 30 Negreșit, dacă poporul ar fi mâncat azi din prada pe care a găsit-o la vrăjmașii lui, n-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?" 31 În ziua aceea au bătut pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Poporul era foarte obosit 32 și s-a aruncat asupra prăzii. A luat oi, boi și viței, i-a înjunghiat pe pământ și i-a mâncat cu*Lev. 3:17;7:26;17:10;19:26.Deut. 12:16,23,24. sânge cu tot. 33 Au spus lucrul acesta lui Saul și i-au zis: „Iată că poporul păcătuiește împotriva Domnului, mâncând cu sânge." Saul a zis: „Voi faceți o nelegiuire. Rostogoliți îndată o piatră mare încoace." 34 Apoi a adăugat: „Împrăștiați-vă printre popor și spuneți fiecăruia să-și aducă boul sau oaia și să-l înjunghie aici. Apoi să mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului, mâncând cu sânge." Și peste noapte, fiecare din popor și-a adus boul cu mâna, ca să-l înjunghie pe piatră. 35 Saul a zidit un altar*Cap. 7:17. Domnului: acesta a fost cel dintâi altar pe care l-a zidit Domnului. 36 Saul a zis: „Să ne coborâm în noaptea aceasta după filisteni, să-i jefuim până la lumina zilei și să nu lăsăm să rămână unul măcar." Ei au zis: „Fă tot ce vei crede." Atunci, preotul a zis: „Să ne apropiem aici de Dumnezeu." 37 Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: „Să mă cobor după filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel?" Dar în clipa aceea nu i-a dat niciun răspuns*Cap. 28:6.. 38 Saul a zis: „Apropiați-vă*Ios. 7:14. Cap. 10:19. aici toate căpeteniile poporului; căutați și vedeți de cine și cum a fost săvârșit păcatul acesta astăzi. 39 Căci, viu*2 Sam. 12:15. este Domnul, Izbăvitorul lui Israel, chiar dacă l-ar fi săvârșit fiul meu Ionatan, va muri." Și nimeni din tot poporul nu i-a răspuns. 40 Atunci a zis întregului Israel: „Așezați-vă voi deoparte, și eu și fiul meu Ionatan vom sta de cealaltă." Și poporul a zis lui Saul: „Fă ce vei crede." 41 Saul a zis Domnului: „Dumnezeul lui Israel, arată*Prov. 16:33.Fapte 1:24. adevărul!" Sorțul*Ios. 7:16. Cap. 10:20,21. a căzut pe Ionatan și pe Saul, și poporul a scăpat. 42 Saul a zis: „Aruncați sorțul între mine și fiul meu Ionatan." Și sorțul a căzut pe Ionatan. 43 Saul a zis lui Ionatan: „Spune-mi*Ios. 7:19. ce-ai făcut." Ionatan i-a spus și a zis: „Am*Vers. 27. gustat puțină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână: iată-mă, voi muri." 44 Și Saul a zis: „Dumnezeu*Rut 1:17. să Se poarte cu toată asprimea față de mine dacă*Vers. 39. nu vei muri, Ionatane!" 45 Poporul a zis lui Saul: „Ce! Să moară Ionatan, el care a făcut această mare izbăvire în Israel? Niciodată! Viu*2 Sam. 14:11.1 Împ. 1:52.Luca 21:18. este Domnul că un păr din capul lui nu va cădea la pământ, căci cu Dumnezeu a lucrat el în ziua aceasta." Astfel, poporul a scăpat pe Ionatan de la moarte. 46 Saul a încetat să mai urmărească pe filisteni, și filistenii s-au dus acasă.

Războaiele lui Saul și neamul lui

47 După ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părțile cu toți vrăjmașii lui: cu Moab, cu copiii lui Amon*Cap. 11:11., cu Edom, cu împărații din Țoba*2 Sam. 10:6. și cu filistenii și, oriîncotro se întorcea, era biruitor. 48 S-a arătat viteaz, a bătut*Cap. 15:3,7. pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna celor ce-l jefuiau. 49 Fiii*Cap. 31:2.1 Cron. 8:33. lui Saul au fost: Ionatan, Ișvi și Malchișua. Cele două fete ale lui se numeau: cea mai mare Merab, iar cea mai mică Mical. 50 Numele nevestei lui Saul era Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Numele căpeteniei oștirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 Chis*Cap. 9:1., tatăl lui Saul, și Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel. 52 În tot timpul vieții lui Saul a fost un război înverșunat împotriva filistenilor, și, de îndată ce Saul zărea vreun om tare și voinic, îl lua*Cap. 8:11. cu el.

1 Nā, i tētahi o aua rā ka mea a Honatana, tama a Haora, ki te taitama e mau ana i āna patu, "Haere mai, tāua ka whiti atu ki ngā hōia pupuri a ngā Pirihitini i tāwāhi rā." Otiia kīhai i kōrerotia e ia ki tōna pāpā.

2 Ā, i tērā pito o Kipea a Haora e noho ana i raro i tētahi pamekaranete i Mikirono; tata tonu āna tāngata ki te ono ngā rau; 3 me Āhia anō hoki, tama a Ahitupu, tuakana o Ikaporo, tama a Pinehaha, tama a Eri tohunga a Ihowā i Hiro, ko te kaikākahu ia o te epora. Nā, kīhai te iwi i mōhio kua riro a Honatana.

4 Nā, i waenga o ngā whitinga i whai ai a Honatana kia whiti atu ki ngā hōia pupuri a ngā Pirihitini, tērā tētahi pari kōhatu i tētahi taha, he pari kōhatu hoki i tētahi taha; ko te ingoa o tētahi ko Potete, ko te ingoa o tētahi ko Henehe. 5 I te raki tētahi pari e tū ana, i te ritenga atu o Mikimaha; i te tonga tētahi, i te ritenga atu o Kipea.

6 Nā, ka mea a Honatana ki te taitama e mau ana i āna patu, "Haere mai, tāua ka haere ki ngā hōia o ēnei kokotikore. Tērā pea a Ihowā e mahi mō tāua. Kāhore he aha ki a Ihowā kia riro mā te tokomaha, mā te tokoiti rānei e whakaora."

7 Anō rā ko te kaimau o āna patu ki a ia, "Meatia ngā mea katoa e paingia ana e tōu ngākau; anga atu, tēnei ahau hei hoa mōu, hei pērā me tā tōu ngākau e pai ai."

8 Anō rā ko Honatana, "Nanā, me haere atu tāua ki ngā tāngata rā, me whakaputa atu hoki ki a rātou. 9 Ki te pēnei mai tā rātou kī ki a tāua, ‘Tū mārie, kia tae atu rā anō mātou ki a kōrua; nā, me tū tāua i tō tāua tūranga, e kore anō e piki ki a rātou.’ 10 Engari ki te pēnei tā rātou kī, ‘Piki ake ki a mātou,’ ko reira tāua piki atu ai; nō te mea kua hōmai rātou e Ihowā ki ō tāua ringa; ā, ko tēnei hei tohu ki a tāua."

11 Nā, ka puta rāua tokorua ki ngā hōia pupuri a ngā Pirihitini; ā, ka mea ngā Pirihitini, "Nanā, ko ngā Hiperu e puta mai ana i roto i ngā rua i piri ai rātou." 12 Nā, ka oho ngā hōia pupuri ki a Honatana rāua ko tāna kaimau patu, ka mea, "Piki ake ki a mātou kia whakakitea ai tētahi mea e mātou ki a kōrua."

Nā, ka mea a Honatana ki te kaimau o āna patu, "Piki ake i muri i ahau; kua hōmai hoki rātou e Ihowā ki te ringa o Īharaira."

13 Nā, ka piki atu a Honatana, he mea ngōki atu, me tāna kaimau patu i muri i a ia; nā, hinga ana rātou i a Honatana, me te patu anō te kaimau patu i muri i a ia. 14 Nā, ko te patunga tuatahi i patu ai a Honatana rāua ko tāna kaimau patu, tata tonu ki te rua tekau ngā tāngata; ko te nui o taua wāhi, me te mea kei te hāwhe eka whenua.

15 Nā, ka pā te wiri ki te puni, ki ērā i te pārae, ki te iwi katoa anō hoki; ko ngā hōia, me ngā kaipāhua, i wiri anō hoki rātou; i rū anō te whenua; nui rawa te wiri.

16 Ā, ka titiro ngā tūtei a Haora i Kipea o Pineamine; nā, kua papahoro te ope, me te haere anō rātou, kōpiko atu, kōpiko mai. 17 Kātahi a Haora ka mea ki te iwi i reira, i a ia, "Tatauria tātou kia kitea ko wai kua riro." Ā, nō ka tatauria e rātou, nā, kāhore a Honatana rāua ko tāna kaimau patu i reira.

18 Nā, ka mea a Haora ki a Āhia, "Kawea mai te āka a te Atua." I ngā tama hoki a Īharaira te āka a te Atua i taua wā. 19 Ā, i a Haora e kōrero ana ki te tohunga, ka tino nui haere te ngangau i te puni o ngā Pirihitini; nā, ka kī a Haora ki te tohunga, "Pēpeke ake tōu ringa."

20 Nā, ka huihui a Haora rātou ko tōna nuinga, ā, haere ana ki te whawhai. Nā, e anga mai ana tērā te hoari a tētahi, a tētahi, ki tōna hoa, ki tōna hoa; nui atu te pōkaikaha. 21 Nā, ko ngā Hiperu i roto i ngā Pirihitini i mua atu, i haere tahi atu nei me rātou ki te puni i te whenua i tētahi taha, i tētahi taha; nā, huri ana anō hoki rātou ki te taha i a Īharaira, ki ngā hoa o Haora rāua ko Honatana. 22 Nā pērā anō ngā tāngata katoa o Īharaira i piri nei ki te whenua pukepuke o Ēparaima, i tō rātou rongonga kua whati ngā Pirihitini, nā, kei te whai haere anō hoki i a rātou i roto i te pakanga. 23 Heoi, whakaorangia ana a Īharaira, i taua rā e Ihowā; ā, puta kē ana te whawhai ki Peteawene.

Te Oati Pōnānā a Haora

24 Ā, i hēmanawa ngā tāngata o Īharaira i taua rā; i whakaoati hoki a Haora i te iwi, i mea, "Ki te kai tētahi tangata i te kai ā ahiahi noa, ka kangā ia, kia whai utu rā anō ahau i ōku hoariri." Nā reira kīhai tētahi o te iwi i ānga ki te kai.

25 Nā, ko te haerenga o ngā tāngata katoa o te whenua ki tētahi ngahere; ā, he honi kei runga i te whenua. 26 Ā, nō te taenga o te iwi ki te ngahere, nā, e turuturu iho ana te honi; otiia kīhai i pā te ringa o tētahi tangata ki tōna waha; i wehi hoki te iwi i te oati. 27 Ko Honatana ia kīhai i rongo i te whakaoati a tōna pāpā i te iwi; nā, ka kōkiritia e ia te pito o te tokotoko i tōna ringa, ā, toua ana ki roto ki te honikoma, whakahokia ana e ia tōna ringa ki tōna waha, ā, ka mārama ōna kanohi. 28 Kātahi ka oho tētahi o te iwi, ā, ka mea, "I tino whakaoatitia te iwi e tōu pāpā; i mea ia, ‘Kia kangā te tangata e kai ana i tētahi kai āianei.’ Ā, e hemo ana te iwi."

29 Kātahi a Honatana ka mea, "Raru ana te whenua nei i tōku pāpā. Titiro hoki, kua mārama ōku kanohi, nōku i kai i tētahi wāhi iti o te honi nei. 30 Tērā noa ake mehemea pea i kai noa atu te iwi ināianei i ngā mea i pāhuatia mai i ō rātou hoariri i tūpono atu ai rātou? Ko tēnei kāhore i rahi te parekura o ngā Pirihitini."

31 Nā, patua iho e rātou ngā Pirihitini i taua rangi i Mikimaha atu ā tae noa ki Aitarono; ā, e tino hemo ana te iwi. 32 Nā, ko te rerenga atu o te iwi ki ngā taonga; ka mau ki ngā hipi, ki ngā kau, ki ngā kūao kau, patua iho ki te whenua, kainga tahitia ana e te iwi me ngā toto. 33 Kātahi ka kōrerotia ki a Haora ka meatia, "Nanā, kua hara te iwi ki a Ihowā, e kainga tahitia ana tā rātou kai me ngā toto."

Nā, ka mea ia, "He mahi hīanga tā koutou; hurihia mai he kōhatu nui ki ahau āianei." 34 Ka mea anō a Haora, "Tomotomo atu koutou ki roto ki te iwi mea atu hoki ki a rātou, Kawea mai ki ahau, e tērā, e tērā, tāna kau, tāna hipi, ka patu ai ki konei hei kai mā koutou; kaua hoki e hara ki a Ihowā, e kai i te toto."

Kātahi ka kawea mai e te iwi katoa i taua pō te kau a tēnā, a tēnā, ā, patua iho ana ki reira. 35 Nā, ka hangā e Haora he āta mā Ihowā. Koia tēnei ko te āta tuatahi i hangā e ia mā Ihowā.

Ka Whakawhara a Honatana ki te Mate

36 Nā, ka mea a Haora, "Tātou ka haere ki raro, ka whai i ngā Pirihitini i te pō, ka pāhua i a rātou ā mārama noa te ata; kaua anō e waiho tētahi tangata o rātou."

Nā, ka mea rātou, "Meatia rā ngā mea katoa e pai ana ki tōu whakaaro."

Nā, ka mea ake te tohunga, "Kia whakatata tātou ki a Ihowā."

37 Nā, ka tono whakaaro a Haora i te Atua, "Me haere rānei ahau ki raro, ki te whai i ngā Pirihitini? E hōmai rānei rātou e koe ki te ringa o Īharaira?" Otiia kāhore he kupu i whakahokia ki a ia i taua rā.

38 Nā, ka mea a Haora, "Neke mai, e ngā rangatira katoa o te iwi; kia mōhio ai, kia kite ai koutou nō hea tēnei hara i tēnei rā. 39 Tā te mea, e ora ana a Ihowā e whakaora nei i a Īharaira, ahakoa nō tāku tama, nō Honatana, ka mate ia, mate rawa." Otiia kāhore he tangata o te iwi katoa hei whakahoki kupu ki a ia.

40 Kātahi ia ka mea ki a Īharaira katoa, "Hei tētahi taha koutou, hei tētahi taha māua ko tāku tama, ko Honatana."

Nā, ka mea te iwi ki a Haora, "Meatia rā te mea e pai ana ki tōu whakaaro."

41 Kātahi a Haora ka mea ki a Ihowā, ki te Atua o Īharaira, "Kia tika te hōmaitanga o te rota." Nā, ka mau ko Honatana rāua ko Haora; i mawhiti hoki te iwi. 42 Nā, ka mea a Haora, makā te rota mō māua ko tāku tama, ko Honatana. Nā, ka mau ko Honatana.

43 Kātahi ka mea a Haora ki a Honatana, "Whakaaturia mai ki ahau, i aha koe."

Kātahi ka whakaaturia e Honatana ki a ia, ka mea, "He tika i whakamātau kau atu ahau i tētahi wāhi iti o te honi ki te pito o te tokotoko i tōku ringa; nā, ka mate nei ahau."

44 Anō rā ko Haora, "Kia meatia tēnei e te Atua, tērā atu anō hoki; ka mate rawa hoki koe, e Honatana."

45 Nā, ka mea te iwi ki a Haora, "Kia mate a Honatana nāna nei tēnei whakaoranga nui i roto i a Īharaira? Kāhore rā hoki. E ora ana a Ihowā, e kore e taka tētahi makawe o tōna mātenga ki te whenua; i te mahi tahi nei hoki ia me te Atua i tēnei rā." Heoi, whakaorangia ana a Honatana e te iwi, ā, kīhai i mate.

46 Kātahi ka hoki a Haora i te whai i ngā Pirihitini; ā, haere ana ngā Pirihitini ki tō rātou nā wāhi.

Te Kīngitanga me te Whānau a Haora

47 Ā, nō ka riro i a Haora te kīngitanga o Īharaira, ka whawhai ia ki ōna hoariri katoa i tētahi taha, i tētahi taha, ki a Moapa, ki ngā tama a Āmona, ki a Ēroma, ki ngā kīngi anō o Topa, ki ngā Pirihitini, ā, hē ana rātou i a ia i ngā wāhi katoa i tahuri ai ia. 48 Ā, i puta tōna toa, ā, patua ana ngā Amareki, ā, ora ake i a ia a Īharaira i te ringa o ōna kaipāhua.

49 Nā, ko ngā tama a Haora, ko Honatana, ko Ihui, ko Marikihua; ā, ko ngā ingoa ēnei o āna tamāhine tokorua: ko te ingoa o te mātāmua ko Merapa, ko te ingoa o tō muri ko Mikara. 50 Ā, ko te ingoa o te wahine a Haora ko Ahinoama, he tamāhine nā Ahimāta; ko te ingoa hoki o te rangatira o tāna ope ko Āpanēre, tama a Nere matua kēkē o Haora. 51 Ko Kihi hoki te pāpā o Haora; ā, he tama nā Apiere a Nere pāpā o Āpanēre.

52 Ā, he nui te whawhai ki ngā Pirihitini i ngā rā katoa o Haora; ā, ka kite a Haora i tētahi mārohirohi, i tētahi māia, nā, ka tangohia e ia māna.