Saul la Samuel
1 Era un om din Beniamin, numit ChisCap. 14:51.1 Cron. 8:33;9:39., fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un om tare și voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tânăr și frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Și-i întrecea pe toți în înălțime de la umărCap. 10:23. în sus. 3 Măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit, și Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te și du-te de caută măgărițele." 4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim și a străbătut țara Șalișa2 Împ. 4:42. fără să le găsească; au trecut prin țara Șaalim, și nu erau acolo; au străbătut țara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în țara Țuf, când Saul a zis slugii care îl însoțea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsând măgărițele, să fie îngrijorat de noi." 6 Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un omDeut. 33:1.1 Împ. 13:1. al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spuneCap. 3:19. el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm." 7 Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce săJud. 6:18;13:17.1 Împ. 14:3.2 Împ. 4:42;8:8. aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci și n-avem niciun dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?" 8 Sluga a luat din nou cuvântul și a zis lui Saul: „Uite, eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu și ne va arăta drumul." 9 Odinioară, în Israel, când se ducea cineva să întrebeGen. 25:22. pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!" Căci acela care se numește azi proroc se numea odinioară văzător2 Sam. 24:11.2 Împ. 17:13.1 Cron. 26:28;29:29.2 Cron. 16:7,10.Is. 30:10.Amos 7:12.. 10 Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!" Și s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11 Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit niște feteGen. 24:11. care ieșiseră să scoată apă și le-au zis: „Aici este văzătorul?" 12 Ele le-au răspuns: „Da, iată-l înaintea ta; dar du-te repede, astăziGen. 31:54. Cap. 16:2. a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă1 Împ. 3:2. pe înălțime. 13 Când veți intra în cetate, îl veți găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă și cei poftiți. Suiți-vă dar, căci acum îl veți găsi." 14 Și s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetății, au fost întâlniți de Samuel, care ieșea să se suie pe înălțime. 15 Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, DomnulCap. 15:1.Fapte 13:21. înștiințase pe Samuel și-i zisese: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îți voi trimite un om din țara lui Beniamin și să-l ungiCap. 10:1. drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna filistenilor, căci am căutatExod 2:25;3:7,9. cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine." 17 Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „IatăCap. 16:12.Osea 13:11. omul despre care ți-am vorbit; el va domni peste poporul Meu." 18 Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porții și a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului." 19 Samuel a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălțime, și veți mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci și-ți voi spune tot ce se petrece în inima ta. 20 Nu te neliniști de măgărițeleVers. 3. pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Și pentru cine este păstratCap. 8:5,19;12:13. tot ce este mai de preț în Israel? Oare nu pentru tine și pentru toată casa tatălui tău?" 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamitCap. 15:17., din una din cele mai miciJud. 20:46-48.Ps. 68:27. seminții ale lui Israel? Și familiaJud. 6:15. mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminția lui Beniamin? Pentru ce dar îmi vorbești astfel?" 22 Samuel a luat pe Saul și pe sluga lui, i-a vârât în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiți, care erau aproape treizeci de inși. 23 Samuel a zis bucătarului: „Adu porția pe care ți-am dat-o când ți-am zis: ‘Pune-o deoparte.’" 24 Bucătarul a dat spataLev. 7:32,33.Ezec. 24:4. și ce era pe ea și a pus-o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte și mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul." Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S-au coborât apoi de pe înălțime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișulDeut. 22:8.2 Sam. 11:2.Fapte 10:9. casei. 26 Apoi s-au sculat dis-de-dimineață, și, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiș și a zis: „Scoală-te, și te voi însoți." Saul s-a sculat și au ieșit amândoi, el și Samuel. 27 Când s-au coborât la marginea cetății, Samuel a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră." Și sluga a trecut înainte. „Oprește-te acum", a zis iarăși Samuel, „și-ți voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu."
Ko Haora me ngā Kaihe Ngaro
1 Nā, tērā tētahi tangata o Pineamine, ko Kihi tōna ingoa, he tama nā Apiere, tama a Teroro, tama a Pekorata, tama a Apiaha, he Pineamini, he tangata mārohirohi. 2 He tama anō tāna, ko tōna ingoa ko Haora, he taitama, he ātaahua, he pai, kāhore he tangata o ngā tama a Īharaira i ātaahua atu i a ia; pūrero tonu ōna pokohiwi ki runga ake i te iwi katoa.
3 Nā, kua ngaro ngā kāihe a Kihi pāpā o Haora, ā, ka mea a Kihi ki a Haora, ki tāna tama, "Tangohia tētahi o ngā tamariki hei hoa mōu, whakatika, haere ki te rapu i ngā kāihe." 4 Nā, ka tika ia nā te whenua pukepuke o Ēparaima, ā, haere tonu nā te whenua o Hariha; heoi kīhai i kitea. Kātahi rāua ka tika nā te whenua o Haarimi, heoi kāhore noa iho. Nā, ka haere ia nā te whenua o ngā Pineamini, ā, kāhore i kitea.
5 Ā, nō tō rāua taenga ki te whenua o Tupu, ka mea a Haora ki tāna tangata, ki tōna hoa, "Haere mai, tāua ka hoki; kei mutu te whakaaro o tōku pāpā ki ngā kāihe, ā, ka mānukanuka kē ki a tāua."
6 Nā, ka mea tērā ki a ia, "He tangata nā te Atua tēnei kei te pā nei, he tangata e whakahōnoretia ana; mana pū āna kupu katoa. Nā, kia haere tāua ki reira; tērā pea e kōrerotia mai e ia ki a tāua te haere e haere nei tāua."
7 Anō rā ko Haora ki tāna tangata, "Engari, ki te haere tāua he aha te mea hei mauranga atu mā tāua ki taua tangata, kua hemo nei hoki te taro i roto i ā tāua pūtea, ā, kāhore he hākari hei kawenga atu ki taua tangata a te Atua. He aha oti tā tāua?"
8 Nā, ka whakahoki taua tangata ki tā Haora, ka mea, "Nanā, ko te whakawhā tēnei o te hekere hiriwa kei tōku ringa; me hoatu e ahau ki taua tangata a te Atua, kia whakaaturia mai e ia tō tāua ara ki a tāua." 9 (I mua hoki i roto i a Īharaira, ina haere te tangata ki te ui tikanga i te Atua, ko tāna kī tēnei, "Hoake, tāua ka haere ki te matakite;" he matakite hoki tā mua ingoa mō te poropiti.)
10 Nā, ka mea a Haora ki tāna tangata, "Ka pai tāu kupu; hoatu, tāua ka haere." Nā, haere ana rāua ki te pā kei reira nei taua tangata a te Atua.
11 I a rāua e piki ana i te pikitanga ki te pā, ka tūtaki rāua ki ētahi kōtiro e puta mai ana ki te utu wai. Nā, ka mea rāua ki a rātou, "Tēnei rānei te matakite?"
12 Nā, ka whakahoki rātou ki a rāua, ka mea, "Tēnei anō; nanā, kei mua atu i a koe nā. Hohoro atu ināianei tonu, nō tēnei rā hoki ia i tae mai ai ki te pā; he patunga tapu hoki tā te iwi nei āianei i te wāhi tiketike. 13 Tomo kau kōrua ki te pā, ka tūpono kōrua ki a ia i te mea kāhore anō i piki noa ki te wāhi tiketike ki te kai. E kore hoki te iwi e kai kia tae atu rā anō ia; ko ia hoki hei whakapai i te patunga tapu, muri iho ka kai te hunga i karangatia. Heoi, piki atu; ko te wā hoki tēnei e kitea ai ia e kōrua."
14 Nā, piki ana rāua ki te pā; ā, ka uru atu rāua ki roto ki te pā, ko Hamuera kua puta; tūtaki tonu ki a rāua; e piki ana ki te wāhi tiketike.
15 Nā, kua whakapuakina e Ihowā ki a Hamuera i te rā i mua atu i te taenga mai o Haora, kua mea: 16 "Kia pēnei āpōpō ka ungā atu e ahau ki a koe tētahi tangata nō te whenua o Pineamine, nā, me whakawahi ia e koe hei rangatira mō tāku iwi, mō Īharaira, ā, māna e whakaora tāku iwi i te ringa o ngā Pirihitini; kua titiro atu hoki ahau ki tāku iwi, nō te mea kua tae ake tā rātou karanga ki ahau."
17 Ā, nō te kitenga o Hamuera i a Haora, ka mea a Ihowā ki a ia, "Ko te tangata tēnei i kōrerotia rā e ahau ki a koe. Māna e whakahaere tikanga mō tāku iwi."
18 Kātahi ka whakatata a Haora ki a Hamuera, ki te kūwaha, ka mea, "Tēnā koe, whakaaturia mai ki ahau, kei hea te whare o te matakite."
19 Nā, ka whakahoki a Hamuera ki a Haora, ka mea, "Ko ahau te matakite; piki atu i mua i ahau ki te wāhi tiketike, ka kai tahi hoki kōrua i ahau āianei; ā, ka tukua atu koe e ahau i te ata, ka whakaaturia hoki ki a koe ngā mea katoa i tōu ngākau. 20 Ā, ko āu kāihe, ka toru nei ngā rā e ngaro ana, kaua tōu ngākau e whai ki ērā; kua kitea hoki. Kei a wai koia te hiahia katoa o Īharaira? He teka ianei kei a koe, kei te whare katoa anō hoki o tōu pāpā?"
21 Nā, ka whakahokia e Haora, ka mea, "He teka ianei he Pineamini ahau, nō te iti rawa o ngā iwi o Īharaira, ko tōku hapū hoki te iti rawa o ngā hapū katoa o te iwi o Pineamine? He aha rā ēnā kupu i puaki mai ai i a koe?"
22 Nā, ka mau a Hamuera ki a Haora rāua ko tāna tangata, ā, kawea ana ki te whare, ā, hoatu ana e ia he nohoanga ki a rāua, i runga ake o te hunga i karangatia; e toru tekau anō hoki rātou. 23 Nā, ka mea a Hamuera ki te tuari, "Hōmai te wāhi i hoatu e ahau ki a koe, tērā i kīia atu rā e ahau ki a koe, ‘Kia takoto tēnā ki a koe.’ "
24 Nā, hāpainga ana e te tuari te hūhā me ōna aha noa, ā, whakatakotoria ana ki te aroaro o Haora. Nā, ka mea a Hamuera, "Nanā, ko te wāhi i tohungia nā, waiho i tōu aroaro hei kai māu; he mea rongoā tonu hoki māu ā tae noa ki tēnei wā, nō tāku kīanga. ‘He hunga tēnei kua karangatia e ahau.’ "
Nā, kai tahi ana a Haora rāua ko Hamuera i taua rā. 25 Ā, i tō rātou hekenga iho i te wāhi tiketike ki te pā, ka kōrero ia ki a Haora i runga i te tuanui. 26 Nā, ka maranga wawe rātou; ā, i te mea ka puta ake te rā, ka karangatia a Haora e Hamuera ki runga ki te tuanui, i mea ia, "Whakatika, kia ungā atu koe e ahau." Nā, ka whakatika a Haora, ā, puta atu ana rāua tokorua, a ia, a Hamuera, ki waho.
Ka Whakawahia a Haora e Hamuera
27 I a rāua e heke ana i te pito o te pā, ka mea a Hamuera ki a Haora, "Mea atu ki te tangata rā kia haere atu ki mua i a tāua; kātahi tērā ka haere; ko koe ia, tū mārie koe, kia whakapuakina atu e ahau ki a koe te kupu a te Atua."