1 Samuel 25

Asprimea lui Nabal față de David

1 Samuel*Cap. 28:3. a murit. Tot Israelul s-a adunat și l-a plâns*Num. 20:29.Deut. 34:8. și l-au îngropat în locuința lui, la Rama. Atunci, David s-a sculat și s-a coborât în pustia*Gen. 21:21.Ps. 120:5. Paran. 2 În Maon*Cap. 23:24. era un om foarte bogat, a cărui avere era în Carmel; avea trei mii de oi și o mie de capre și se afla la Carmel*Ios. 15:55. pentru tunderea oilor lui. 3 Numele acestui om era Nabal și nevasta lui se chema Abigail; era o femeie cu judecată și frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru și rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb. 4 David a aflat în pustie că Nabal își tunde*Gen. 38:13.2 Sam. 13:23. oile. 5 A trimis la el zece tineri, cărora le-a zis: „Suiți-vă la Carmel și duceți-vă la Nabal. Întrebați-l de sănătate în numele meu 6 și să-i vorbiți așa: ‘Să trăiești*1 Cron. 12:18.Ps. 122:7.Luca 10:5. în pace și pacea să fie cu casa ta și cu tot ce este al tău. 7 Și acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărât și nu li s-a luat*Vers. 15,21. nimic în tot timpul cât au fost la Carmel. 8 Întreabă pe slujitorii tăi, și-ți vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceștia înaintea ta, fiindcă venim într-o zi*Neem. 8:10.Est. 9:19. de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi și fiului tău David ce te lasă inima.’" 9 Când au ajuns, oamenii lui David au spus lui Nabal toate aceste cuvinte în numele lui David. Apoi au tăcut. 10 Nabal a răspuns slujitorilor lui David: „Cine*Jud. 9:28.Ps. 73:7,8;123:3,4. este David și cine este fiul lui Isai? Astăzi sunt mulți slujitori care fug de la stăpâni. 11 Și să-mi iau eu*Jud. 8:6. pâinea, apa și vitele mele, pe care le-am tăiat pentru tunzătorii mei, și să le dau unor oameni care sunt de nu știu unde?" 12 Oamenii lui David și-au luat drumul înapoi; s-au întors și au spus, la sosirea lor, toate aceste cuvinte lui David. 13 Atunci, David a zis oamenilor săi: „Fiecare din voi să-și încingă sabia!" Și fiecare și-a încins sabia. David și-a încins și el sabia și aproape patru sute de inși s-au suit după el. Au mai rămas*Cap. 30:24. doar două sute la calabalâcuri. 14 Unul din slujitorii lui Nabal a venit și a zis către Abigail, nevasta lui Nabal: „Iată că David a trimis din pustie niște soli să întrebe de sănătate pe stăpânul nostru, și el s-a purtat rău cu ei. 15 Și totuși oamenii aceștia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au*Vers. 7. ocărât și nu ni s-a luat nimic în tot timpul cât am fost cu ei în câmp. 16 Ne-au fost zid*Exod 14:22.Iov 1:10. și zi, și noapte, în tot timpul cât am fost cu ei la păscutul turmelor. 17 Să știi acum și vezi ce ai de făcut, căci pierderea*Cap. 20:7. stăpânului nostru și a întregii lui case este hotărâtă și el este așa de rău*Deut. 13:13.Jud. 19:22. încât nimeni nu îndrăznește să-i vorbească." 18 Abigail a luat*Gen. 32:13.Prov. 18:16;21:14. îndată două sute de pâini, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de turte de stafide și două sute de legături de smochine. Le-a pus pe măgari 19 și a zis slujitorilor săi: „Luați-o înaintea*Gen. 32:16,20. mea și eu voi veni după voi." N-a spus nimic bărbatului ei Nabal. 20 Ea a încălecat pe un măgar, a coborât muntele pe un drum tufos și iată că David și oamenii lui se coborau în fața ei, așa că i-a întâlnit. 21 David zisese: „În zadar am păzit tot ce are omul acesta în pustie de nu s-a luat nimic din tot ce are, căci mi-a întors*Ps. 109:5.Prov. 17:13. rău pentru bine. 22 Dumnezeu să pedepsească*Rut 1:17. Cap. 3:17; 20:13,16. pe robul său David cu toată asprimea dacă voi mai lăsa să rămână până la lumina zilei pe cineva*Vers. 34. de parte bărbătească*1 Împ. 14:10;21:21.2 Împ. 9:8. din tot ce este al lui Nabal!" 23 Când a zărit Abigail pe David, s-a dat jos*Ios. 15:18.Jud. 1:14. repede de pe măgar, a căzut cu fața la pământ înaintea lui David și s-a închinat până la pământ. 24 Apoi, aruncându-se la picioarele lui, a zis: „Eu sunt de vină, domnul meu! Îngăduie roabei tale să-ți vorbească la urechi și ascultă cuvintele roabei tale. 25 Să nu-și pună domnul meu mintea cu omul acela rău, cu Nabal, căci, cum îi este numele, așa este și el; Nabal (Nebun) îi este numele, și este plin de nebunie. Și eu, roaba ta, n-am văzut pe oamenii trimiși de domnul meu. 26 Acum, domnul meu, viu*2 Împ. 2:2. este Domnul și viu este sufletul tău, că Domnul te-a oprit*Gen. 20:6. Vers. 33. să verși sânge și să te ajuți*Rom. 12:19. cu mâna ta. Vrăjmașii tăi, cei ce vor răul domnului meu, să fie ca*2 Sam. 18:32. Nabal! 27 Primește darul acesta*Gen. 33:11. Cap. 30:26.2 Împ. 5:15. pe care-l aduce roaba ta domnului meu și să se împartă oamenilor care merg după domnul meu. 28 Iartă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul*2 Sam. 7:11,27.1 Împ. 9:5.1 Cron. 17:10,25. va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele*Cap. 18:17. Domnului și niciodată nu va fi răutate*Cap. 24:11. în tine. 29 Dacă se va ridica cineva care să te urmărească și să vrea să-ți ia viața, sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la Domnul Dumnezeul tău și să arunce cu praștia*Ier. 10:18. sufletul vrăjmașilor tăi. 30 Când va face Domnul domnului meu tot binele pe care ți l-a făgăduit și te va pune mai-mare peste Israel, 31 atunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget și nici nu-l va durea inima că a vărsat sânge degeaba și că s-a răzbunat singur. Și când va face Domnul bine domnului meu, adu-ți aminte de roaba ta." 32 David a zis Abigailei: „Binecuvântat*Gen. 24:27.Exod 18:10.Ps. 41:13;72:18.Luca 1:68. să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea! 33 Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să fii tu, că m-ai oprit*Vers. 26. în ziua aceasta să vărs sânge și mi-ai oprit mâna! 34 Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit*Vers. 26. să-ți fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n-ar mai fi rămas*Vers. 22. nimic din ce este al lui Nabal până la lumina zilei de mâine." 35 Și David a luat din mâna Abigailei ce-i adusese și i-a zis: „Suie-te*Cap. 20:42.2 Sam. 15:9.2 Împ. 5:19.Luca 7:50;8:48. în pace acasă; vezi că ți-am ascultat glasul și te-am*Gen. 19:21. primit bine."

David ia pe Abigail

36 Abigail a ajuns la Nabal. Și tocmai el dădea în casa lui un ospăț*2 Sam. 13:23. ca un ospăț împărătesc; inima îi era veselă și era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, până la lumina zilei. 37 Dar dimineața, după ce trecuse beția lui Nabal, nevastă-sa i-a istorisit ce se întâmplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte și s-a făcut ca o piatră. 38 Cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal și a murit. 39 David a aflat că murise Nabal și a zis: „Binecuvântat*Vers. 32. să fie Domnul că mi-a apărat pricina*Prov. 22:23. în ocara pe care mi-a făcut-o Nabal și a împiedicat*Vers. 26,34. pe robul Său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă*1 Împ. 2:44.Ps. 7:16. asupra capului lui." David a trimis vorbă Abigailei că vrea s-o ia de nevastă. 40 Slujitorii lui David au ajuns la Abigail, la Carmel, și i-au vorbit așa: „David ne-a trimis la tine, ca să te ia de nevastă." 41 Ea s-a sculat, s-a aruncat cu fața la pământ și a zis: „Iată, roaba ta se socotește ca o roabă*Rut 2:10,13.Prov. 15:33., gata să spele picioarele slujitorilor domnului meu." 42 Și îndată, Abigail a plecat, călare pe un măgar și însoțită de cinci fete; a mers după solii lui David și i-a fost nevastă. 43 David luase și pe Ahinoam din*Ios. 15:56. Izreel și amândouă*Cap. 27:3;30:5. au fost nevestele lui. 44 Și Saul dăduse pe fiică-sa Mical*2 Sam. 3:14., nevasta lui David, lui Palti din Galim*Is. 10:30., fiul lui Laiș.

Te Matenga o Hamuera

1 Nā, ka mate a Hamuera, ā, ka huihui a Īharaira katoa ki te tangi ki a ia, ā, tanumia iho ia ki tōna whare ki Rama. Nā, ka whakatika a Rāwiri, ā, haere ana ki te koraha o Parana.

Ko Rāwiri rāua ko Apikaira

2 Ā, i Maono tētahi tangata, kei Karamere ōna taonga; he nui rawa taua tangata, e toru mano āna hipi, kotahi mano ngā koati. Heoi, kei te kutikuti tērā i āna hipi ki Karamere. 3 Nā, ko te ingoa o taua tangata ko Nāpara, ko Apikaira hoki te ingoa o tāna wahine; ā, he pai ngā whakaaro o te wahine, he mata ātaahua anō hoki; he pakeke ia te tāne, i kino hoki āna mahi; nō te whare anō ia o Karepe.

4 Ā, ka rongo a Rāwiri i te koraha kei te kutikuti a Nāpara i āna hipi. 5 Ka ungā ētahi taitama e Rāwiri, kotahi tekau; i mea hoki a Rāwiri ki ngā taitama, "Haere ki runga ki Karamere, ā, ka tae ki a Nāpara ka oha ki a ia, me te whakahua anō i tōku ingoa. 6 Ā, kia pēnei tā koutou kī atu ki taua tangata e noho ora mai nei, ‘Kia mau te rongo ki a koe, kia mau te rongo ki tōu whare, kia mau te rongo ki āu mea katoa.

7 " ‘Nā, kua rongo nei ahau he kaikutikuti āu; nā, āu hēpara i a mātou rā, kīhai rātou i ahatia e mātou, kīhai rawa hoki tētahi o ā rātou mea i ngaro i ngā rā katoa o rātou ki Karamere. 8 Māu e ui ki āu taitama, ā, ka kōrerotia e rātou ki a koe. Nā, kia manakohia ngā taitama nā e koe; kua tae mai hoki mātou i te rā pai. Tēnā, hōmai tā tōu ringa i tūpono ai ki āu pononga, ki tāu tama hoki, ki a Rāwiri.’ "

9 Nā, i te taenga o ngā tāngata a Rāwiri, kōrerotia ana e rātou ēnei kupu katoa ki a Nāpara, me te whakahua anō i te ingoa o Rāwiri, ā, heoi anō tā rātou?

10 Nā, ka utu a Nāpara ki tā ngā tāngata a Rāwiri, ka mea, "Ko wai a Rāwiri? Ko wai hoki te tama a Hehe? He tini ngā pononga i ēnei rā e tahuti ana i ō rātou rangatira. 11 Me tango koia e ahau tāku taro, tōku wai, me āku mea hoki i patua nei e ahau mā āku kaikutikuti, me hoatu mā ngā tāngata kāhore nei e mōhiotia e ahau nō hea rānei rātou?"

12 Nā, ka tahuri ngā tāngata a Rāwiri ki tō rātou ara, ā, hoki ana, haere ana, kōrerotia ana e rātou ki a ia ēnei mea katoa. 13 Nā, ka mea a Rāwiri ki āna tāngata, "Whītikiria ā koutou hoari, e tēnei, e tēnei." Nā, whītikiria ana e rātou tāna hoari, tāna hoari; i whītiki anō a Rāwiri i tāna hoari. Nā, ka haere ki runga, ka whai i a Rāwiri; tata tonu aua tāngata ki te whā ngā rau; e rua hoki ngā rau i noho ki ngā taonga.

14 Otiia ka kōrero tētahi o ngā taitama ki a Apikaira wahine a Nāpara ka mea, "Nanā, i tonoa mai ētahi tāngata e Rāwiri i te koraha, ki te oha ki tō mātou rangatira; heoi whakatūpehupehu ana ia ki a rātou. 15 Otiia, pai rawa aua tāngata ki a mātou, kīhai hoki i aha ki a mātou, kīhai anō i ngaro tētahi mea a mātou i ngā rā katoa i hāereere tahi ai mātou me rātou, i ā mātou rā i te pārae. 16 He taiepa rātou ki a mātou i te pō, i te ao, i ngā rā katoa i tata ai mātou ki a rātou, i a mātou e tiaki ana i ngā hipi. 17 Tēnā rā, māu e whakaaro, e titiro ki tāu e mea ai; kua takoto hoki he kino mō tō mātou rangatira, rātou ko tōna whare katoa; koia rawa hoki kia tama ia nā Periara, kāhore tētahi e āhei te kōrero ki a ia."

18 Nā, hohoro tonu a Apikaira, maua atu ana e ia he taro e rua rau, he wāina e rua ngā ipu, he hipi e rima, he mea kua oti te taka, he kānga pāhūhū e rima ngā mēhua, he tautau karepe maroke kotahi rau, he papa piki e rua rau, he mea whakawaha ki te kāihe. 19 Nā, ka mea ia ki āna taitama, "Hoake ki mua i ahau; tēnā ahau te haere atu nā i muri i a koutou." Kīhai hoki i kōrerotia e ia ki tāna tahu, ki a Nāpara.

20 Nā, i a ia e haere atu ana i runga i tōna kāihe, ā, e heke atu ana i te wāhi ruru o te maunga, nā, ko Rāwiri rātou ko āna tāngata e heke mai ana, e tika mai ana ki a ia; nā, pono tonu atu ia ki a rātou. 21 Heoi, kua kī a Rāwiri, "Maumau tiaki noa ahau i ngā mea katoa a tēnei korokē i te koraha, kāhore rawa hoki tētahi o āna mea katoa i ngaro; nā, utua mai ana e ia te pai ki te kino. 22 Kia meatia tēnei e te Atua ki ngā hoariri o Rāwiri me ētahi mea anō hoki, ki te waiho e ahau o āna mea katoa i te aonga ake kia kotahi nei tamaiti tāne."

23 Nā, i te kitenga o Apikaira i a Rāwiri, hohoro tonu ia, marere ana ki raro i te kāihe, tāpapa ana i te aroaro o Rāwiri, me te piko anō ki te whenua. 24 Nā, ka takoto ia ki ōna waewae, ā, ka mea, "Hei runga i ahau, e tōku ariki, hei runga i ahau te kino; nā, kia kōrero tāu pononga wahine ki ōu taringa, whakarongo mai hoki ki ngā kupu a tāu pononga. 25 Kaua te ngākau o tōku ariki e mea ki tēnei tangata a Periara, ki a Nāpara; ko tōna ingoa hoki, ko ia, rite tahi; ko Nāpara tōna ingoa; kei a ia anō te wairangi. Ko ahau ia, ko tāu pononga wahine, kīhai i kite i ngā taitama a tōku ariki i tonoa ake rā e koe.

26 "Nā, e tōku ariki, e ora ana a Ihowā, e ora ana hoki tōu wairua, i a Ihowā kua pupuri nei i a koe i te hara o te whakaheke toto, kei pā tōu ringa ake ki te rapu utu, kia rite āianei ki a Nāpara ōu hoariri, me te hunga e rapu ana i te hē mō tōku ariki. 27 Nā, ko tēnei manaakitanga i kawea mai nei e tāu pononga ki tōku ariki, tukua kia hoatu ki ngā taitama i raro i ngā waewae o tōku ariki.

28 "Tēnā rā, whakarērea noatia iho te kino a tāu pononga wahine; he mea kua takoto rawa tā Ihowā whakapūmau i te whare o tōku ariki; e whawhai ana hoki tōku ariki i ngā whawhai a Ihowā; ā, e kore e mau tētahi hē ōu i ōu rā katoa. 29 Ahakoa whakatika mai tētahi tangata ki te whai i a koe, ki te rapu i tōu wairua, heoi ka paiherea te wairua o tōku ariki ki roto ki te paihere ora ki a Ihowā, ki tōu Atua; ko ngā wairua ia o ōu hoariri ka piua atu me te mea nō waenga pū i te kōtaha.

30 "Ā tēnei ake, kei tā Ihowā meatanga ki tōku ariki i ngā mea katoa i kōrerotia e ia hei pai mōu, ā, ka whakatūria koe e ia hei rangatira mō Īharaira. 31 Nā, e kore tēnei e waiho hei whakapōuri mōu, hei whakararu rānei mō te ngākau o tōku ariki, arā tāu whakaheke noa i te toto, te rapu rānei a tōku ariki i te utu mōna ake. E puta rāia tā Ihowā pai ki tōku ariki, nā, kia mahara ki tāu pononga wahine."

32 Nā, ka mea a Rāwiri ki a Apikaira, "Kia whakapaingia a Ihowā, te Atua o Īharaira, nāna nei koe i tono mai i tēnei rā ki te whakatau i ahau. 33 Kia whakapaingia anō tōu whakaaro tika, kia whakapaingia anō koe, mōu i pupuri i ahau i tēnei rā i te hara o te whakaheke toto, i te rapu utu hoki a tōku ringa ake. 34 Nā, e ora ana a Ihowā, te Atua o Īharaira, nāna nei ahau i pupuri kei kino ki a koe, me i kāhore koe i hohoro te haere mai ki te whakatau i ahau, inā, kīhai i toe ki te awatea āpōpō tētahi mea a Nāpara kia kotahi nei tamaiti tāne."

35 Heoi, ka tangohia e Rāwiri i tōna ringa ngā mea i kawea mai e ia ki a ia, ā, ka mea ki a ia, "Haere i runga i te rangimārie ki tōu whare; titiro, kua whakarongo nei ahau ki tōu reo, kua whakapai hoki ki a koe."

36 Nā, haere ana a Apikaira ki a Nāpara, ā, i te mea hākari tērā i roto i tōna whare, koia anō kei te hākari a te kīngi, ā, koa ana te ngākau o Nāpara i roto i a ia, he nui hoki tōna haurangi. Nā, kīhai i kōrerotia e ia tētahi mea ki a ia, ahakoa iti, ahakoa rahi, ā, mārama noa te ata. 37 Ā, i te ata i te mea ka kore atu te wāina i a Nāpara, nā, kōrerotia ana e tāna wahine ki a ia ēnei mea katoa; nā, mate iho tōna ngākau i roto i a ia, heoi kua rite ia ki te kōhatu. 38 Ā, ka tekau ngā rā, ka patua a Nāpara e Ihowā, ā, ka mate.

39 Ā, nō te rongonga o Rāwiri kua mate a Nāpara, ka mea ia, "Kia whakapaingia a Ihowā i tohe nei i te tohe ki a Nāpara mō tōku tāwainga; i pupuri nei i tāna pononga kei kino, ā, whakahokia atu ana e Ihowā te kino a Nāpara ki runga ki tōna mātenga ake."

Nā, ka tono tāngata a Rāwiri ki te kōrero ki a Apikaira, ki te tiki i a ia hei wahine māna. 40 Ā, i te taenga o ngā tāngata a Rāwiri ki a Apikaira ki Karamere, ka kōrero ki a ia, ka mea, "I tonoa mai mātou e Rāwiri ki te tiki mai i a koe hei wahine māna."

41 Nā, ka whakatika tērā, ā, piko ana tōna mata ki te whenua, ka mea, "Tēnei tāu pononga hei pononga wahine, hei horoi i ngā waewae o ngā tāngata a tōku ariki." 42 Nā, hohoro ana a Apikaira, ā, whakatika ana, eke ana ki te kāihe; tokorima hoki āna kōtiro i haere tahi me ia; nā, aru ana ia i ngā karere a Rāwiri, ā, ka waiho hei wahine māna.

43 I tangohia anō e Rāwiri a Ahinoama o Ietereere; ā, ka waiho rāua tokorua hei wāhine māna. 44 Heoi, kua hoatu e Haora a Mikara tāna tamāhine, te wahine a Rāwiri, ki a Parati tama a Raihi, o Karimi.