1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruiește înțelepciunea și slava. 2 Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui. 3 Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea șiProv. 13:16;18:2. spune tuturor că este un nebun! 4 Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-țiCap. 8:3. părăsi locul, căci1 Sam. 25:24.Prov. 25:15. sângele rece te păzește de mari păcate. 5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește: 6 nebuniaEst. 3:1. este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos. 7 Am văzut robi călăriProv. 19:10;30:22. și voievozi mergând pe jos, ca niște robi. 8 CinePs. 7:15.Prov. 26:27. sapă groapa altuia cade el în ea și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe. 9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine despică lemne este în primejdie. 10 Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune. 11 Când mușcă șarpele fiindcă n-aPs. 58:4,5.Ier. 8:17. fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui. 12 CuvinteleProv. 10:32;12:13. unui înțelept sunt plăcute, darProv. 10:14;18:7. buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea. 14 NebunulProv. 15:2. spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla. Și cine-i va spune ceCap. 3:22;6:12;8:7. va fi după el? 15 Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate. 16 VaiIs. 3:4,5,12;5:11. de tine, țară al cărei împărat este un copil și ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineață! 17 Ferice de tine, țară al cărei împărat este de neam mare și ai cărei voievoziProv. 31:4. mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție! 18 Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și când se lenevesc mâinile, plouă în casă. 19 Ospețele se fac pentru petrecere, vinulPs. 104:15. înveselește viața, iar argintul le dă pe toate. 20 Nu blestema pe împărat nici chiar în gând și nuExod 22:28.Fapte 23:5. blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele.
He Whakaaro Momo Kē
1 Mā ngā ngaro mate ka piro whakahouhou ai te hinu a te kaiwhakananu;
ka pērā anō te whakaaro nui me te ingoa nui,
he iti noa te wairangi māna e tāmi.
2 Kei tōna ringa matau te ngākau o te tangata whakaaro nui;
kei tōna mauī ia te ngākau o te wairangi.
3 Āe rā hoki, ka haere te wairangi i te ara, ka taka ōna mahara,
ā, ka kōrero ia ki ngā tāngata katoa he wairangi ia.
4 Ki te ara te wairua o te rangatira, he riri ki a koe,
kaua tōu wāhi e whakarērea;
ka ai hoki te whakangāwari hei whakamārie mō ngā hara nui.
5 Tēnei tētahi kino i kitea e ahau i raro i te rā,
e rite tonu ana ki te hē i puta mai i te rangatira:
6 ko te wairangi e whakanohoia ana ki runga ki ngā wāhi tiketike rawa,
ā, ko ngā tāngata taonga e noho ana i te wāhi i raro.
7 I kite ahau i ngā kaimahi i runga i te hōiho,
ā, ko ngā rangatira e haere ana, ānō he kaimahi, i runga i te whenua.
8 Ko te tangata e keri ana i te rua, ka taka anō ki roto;
ko te tangata e wāhi ana i te taiepa, ka ngaua e te nākahi.
9 Ko te tangata e tārai ana i ngā kōhatu, ka mamae anō i reira;
ko te tangata e tata ana i te rākau, ka ora noa anō i reira.
10 Ki te pūhuki te rino, ā, kāhore e whakakoia te mata,
kia nui ake anō tōna kaha;
he pai ia ngā whakaaro nui hei whakatikatika.
11 Ki te ngau te nākahi i te mea kīanō i whakawaia,
kāhore hoki he painga o te kaiwhakawai.
12 He ātaahua ngā kupu a te māngai o te tangata whakaaro nui;
tēnā ko te wairangi ka horomia a ia anō e ōna ngutu.
13 Ko te tīmatanga o ngā kupu a tōna māngai he wairangi;
ko te mutunga o tāna kōrero, he haurangi, he hē.
14 He maha anō hoki ngā kupu a te wairangi;
engari e kore te tangata e mōhio ko te aha e puta mai.
Nā, ko ngā mea e puta mai i muri i a ia,
mā wai rā e whakaatu ki a ia?
15 Hōhā iho ngā wairangi i tāna mahi, i tāna mahi;
e kore nei hoki ia e mātau ki te haere ki te pā.
16 Auē te mate mōu, e te whenua he tamaiti nei tōu kīngi,
ā, e kai ana ōu rangatira i te ata!
17 Ka hari koe, e te whenua, he tamaiti nei nō ngā rangatira tōu kīngi,
ā, e kai ana ōu rangatira i te wā e tika ai –
hei mea whakakaha, ehara i te mea hei whakahaurangi.
18 Mā te māngere ka totohu iho ai te tuanui o te whare;
mā te ngoikore anō o ngā ringa ka tūturu ai te whare.
19 Hei mea mō te kata te hākari i tukua ai,
he mea whakahari anō te wāina;
ā, mā te hiriwa ka rite ai ngā mea katoa.
20 Kaua e kangā te kīngi, kaua rawa i roto i tōu whakaaro;
kaua hoki e kangā te tangata taonga i roto i tōu whare moenga;
nō te mea ka kawea te reo e tētahi manu o te rangi,
ka kōrerotia hoki taua mea e tētahi mea whai parirau.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)