1 Cine este ca cel înțelept și cine pricepe rostul lucrurilor? ÎnțelepciuneaProv. 4:8,9;17:24.Fapte 6:15. omului îi luminează fața, și asprimeaDeut. 28:50. feței i se schimbă. 2 Eu îți spun: Păzește poruncile împăratului din pricina1 Cron. 29:24.Ezec. 17:18.Rom. 13:5. jurământului făcut înaintea lui Dumnezeu. 3 NuCap. 10:4. te grăbi să pleci dinaintea lui și nu stărui într-un lucru rău, căci el poate face tot ce vrea, 4 pentru că vorba împăratului are putere. CineIov 34:18. poate zice: „Ce faci?" 5 Pe cine păzește porunca, nu-l va atinge nicio nenorocire, dar inima înțeleptului cunoaște și vremea, și judecata. 6 Căci pentruCap. 3:1. orice lucru este o vreme și o judecată și nenorocirea paște pe om. 7 DarProv. 24:22. Cap. 6:12;9:12;10:14. el nu știe ce și cum se va întâmpla, căci n-are nici cine-i spune. 8 OmulPs. 49:6,7. nu este stăpân pe suflarea lui, ca s-o poată opri, și n-are nicio putere peste ziua morții; în lupta aceasta nu este izbăvire, și răutatea nu poate scăpa pe cei răi. 9 Toate acestea le-am văzut și mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stăpânește peste alt om, ca să-l facă nenorocit. 10 Atunci am văzut pe cei răi îngropați și ducându-se la odihna lor, iar pe cei ce lucraseră cu neprihănire depărtându-se de locul sfânt și uitați înIov 14:5. cetate. Și aceasta este o deșertăciune! 11 Pentru căPs. 10:6;50:21.Is. 26:10. nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorința să facă rău. 12 Totuși, măcar că păcătosul faceIs. 65:20.Rom. 2:5. de o sută de ori răul și stăruiește multă vreme în el, eu știu că fericirea este pentru ceiPs. 37:11,18,19.Prov. 1:32,33.Is. 3:10,11.Mat. 25:34,41. ce se tem de Dumnezeu și au frică de El. 13 Dar cel rău nu este fericit și nu-și va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n-are frică de Dumnezeu. 14 Este o deșertăciune care se petrece pe pământ: și anume sunt oameni neprihăniți cărora le merge ca și celor răi, care fac fapte rele, și sunt răi cărora lePs. 73:14. Cap. 2:14;7:15;9:1,2,3. merge ca și celor neprihăniți, care fac fapte bune. Eu zic că și aceasta este o deșertăciune. 15 Am lăudatCap. 2:24;3:12,22;5:18;9:7. dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce și să bea și să se veselească; iată ce trebuie să-l însoțească în mijlocul muncii lui, în zilele vieții pe care i le dă Dumnezeu sub soare. 16 Când mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea și să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care și-o dă omul pe pământ – căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi, nici noapte –, 17 am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omulIov 5:9. Cap. 3:11.Rom. 11:33. nu poate să pătrundă ce se face sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla și, chiar dacă înțeleptul ar zice că a ajuns să înțeleagă, totPs. 73:16. nu poate să găsească.
1 Ko wai hei rite mō te tangata whakaaro nui?
Ko wai hoki e mōhio ana ki te tikanga o tētahi mea?
Ka ai te whakaaro nui o te tangata hei mea kia tīaho tōna mata,
ka puta kē anō hoki te taikaha o tōna mata.
Whakarongo ki te Kīngi
2 Ko tāku tēnei ki a koe, Puritia te kupu a te kīngi, me whakaaro anō hoki ki tā te Atua oati. 3 Kei mea wawe koe ki te haere atu i tōna aroaro. Kaua anō hoki e tohe tonu ki te mea kino; ka oti hoki i a ia ngā mea katoa e pai ai ia. 4 Nō te mea he mana tō te kupu a te kīngi, ā, ko wai hei mea atu ki a ia, "E aha ana koe?"
5 Ko te kaipupuri o te whakahau,
e kore rawa e mōhio ki te mea hē.
E mōhio ana te ngākau o te whakaaro nui ki te wā,
ki te tikanga.
6 He wā hoki tō ngā meatanga katoa, he tikanga anō;
he nui hoki nō te hē o te tangata i runga i a ia.
7 Kāhore hoki ia e mōhio, ko te aha e puta ā mua,
mā wai hoki e whakaatu ki a ia te pēheatanga o te putanga?
8 Kāhore he tangata e whai mana ana ki te wairua, ki te pupuri i te wairua;
kāhore hoki he mana ki te rā o te mate.
I taua pakanga hoki e kore tētahi e tukua atu;
e kore anō te kino e whakaora i te mea e tukua atu ki a ia.
9 I kite ahau i tēnei katoa, i anga anō tōku ngākau ki ngā meatanga katoa e meatia ana i raro i te rā; he wā anō ka whai mana tētahi tangata ki tētahi tangata hei hē mōna.
Te Hunga Kino me te Hunga Tika
10 I kite anō ahau i reira i te hunga kino e tanumia ana, ā, i haere mai rātou ki te wāhi o te tanumanga; ā, ko te hunga i mahi i te tika i haere atu i te wāhi o te tapu, ā, warewaretia ana rātou e te pā; he horihori anō hoki tēnei. 11 He kore i hohoro te whakaoti i te kupu whiu mō te mahi hē, koia i kī tonu ai ngā ngākau o ngā tama a te tangata i roto i a rātou ki te tohe ki te mahi i te kino. 12 Ahakoa he rau ngā mahi hē a te tangata hara, ā, ka roa ōna rā; heoi e mōhio ana anō ahau, ka pai te tukunga iho ki te hunga e wehi ana i te Atua, e wehi nei i tōna aroaro. 13 E kore ia e pai te tukunga iho ki te tangata kino, e kore anō e whakaroaina e ia ōna rā, he ātārangi nei te rite; mōna kīhai i wehi i te aroaro o te Atua.
14 He horihori tēnei e mahia nei i runga i te whenua; arā he hunga tika ēnei, ā, ko te mea e pā ana ki a rātou pērā tonu i te mea e pā ana ki te mahi a te hunga kino; ā, he hunga kino ēnei, ā, ko te mea e pā ana ki a rātou pērā tonu i te mea e pā ana ki te mahi a te hunga tika; i kī ahau he horihori anō hoki tēnei. 15 Kātahi ahau ka whakamoemiti ki te koa; nō te mea kāhore he mea pai ake mā te tangata i raro i te rā, ko te kai anake, ko te inu, ko te harakoa. Ko tērā hoki e mau ki a ia i roto i tōna māuiui i ngā rā o tōna oranga, i hōmai nei e te Atua ki a ia i raro i te rā.
16 I tāku tukunga i tōku ngākau kia mōhio ki te whakaaro nui, kia kite i te raruraru e mahia nei i runga i te whenua; i te ao nei hoki, i te pō kāhore ōna kanohi e kite i te moe. 17 Kātahi ahau ka kite i te mahi a te Atua, arā, e kore e kitea e te tangata te mahi e mahia ana i raro i te rā; ahakoa māuiui noa te tangata i te rapunga, e kore e kitea e ia. Āe rā, ahakoa mea noa te tangata whakaaro nui kia mōhiotia e ia, e kore e taea kia kitea e ia.