Eclesiastes 7

1 Mai mult face un nume*Prov. 15:30;22:1. bun decât untdelemnul mirositor, și ziua morții decât ziua nașterii. 2 Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul oricărui om, și cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai*2 Cor. 7:10. bună este întristarea decât râsul, căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai*Ps. 141:5.Prov. 13:18;15:31,32. bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți la cântecul celor fără minte. 6 Căci*Ps. 118:12. Cap. 2:2. râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înnebunește pe cel înțelept și*Exod 23:8.Deut. 16:19. mita strică inima. 8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel*Prov. 14:29. bun la suflet decât cel îngâmfat. 9 Nu*Prov. 14:17;16:32.Iac. 1:19. te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor. 10 Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei*Cap. 11:7. ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13 Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu! Cine*Iov 12:14. Cap. 1:15.Is. 14:27. poate să îndrepte ce a făcut El strâmb? 14 În*Cap. 3:4.Deut. 28:47. ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una, și pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este câte un om fără prihană*Cap. 8:14. care piere în neprihănirea lui, și este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu*Prov. 25:16. fi prea neprihănit și*Rom. 12:3. nu te arăta prea înțelept. Pentru*Iov 15:32.Ps. 55:23.Prov. 10:27. ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte. Pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o lași din mână, căci cine se teme de Dumnezeu scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea*Prov. 21:22;24:5. Cap. 9:16,18. face pe cel înțelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate. 20 Fiindcă pe pământ nu este niciun*1 Împ. 8:46.2 Cron. 6:36.Prov. 20:9.Rom. 3:23.1 Ioan 1:8. om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău! 22 Căci știe inima ta de câte ori ai vorbit și tu de rău pe alții. 23 Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am*Rom. 1:22. zis: „Mă voi înțelepți." Dar înțelepciunea a rămas departe de mine. 24 Cu mult mai departe*Iov 28:12,20.1 Tim. 6:16. decât era mai înainte și ce adâncă*Rom. 11:33.! Cine o va putea găsi? 25 M-am apucat și am cercetat toate lucrurile*Cap. 1:17;2:12. cu gând să înțeleg, să adâncesc și să caut înțelepciunea și rostul lucrurilor și să pricep nebunia răutății și rătăcirea prostiei. 26 Și*Prov. 5:3,4;22:14. am găsit că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este o cursă și un laț și ale cărei mâini sunt niște lanțuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea. 27 Iată ce am găsit, zice Eclesiastul*Cap. 1:1,2., cercetând lucrurile unul câte unul, ca să le pătrund rostul; 28 iată ce-mi caută și acum sufletul și n-am găsit: din o mie am găsit un*Iov 33:23.Ps. 12:1. om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea. 29 Numai iată ce am găsit: că*Gen. 1:27. Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei*Gen. 3:6,7. umblă cu multe șiretenii.

He Matekiri Whakaaro o te Oranga

1 Ko te ingoa pai, pai atu i te hinu utu nui;

ko te rā o te matenga, pai atu i te rā o tō te tangata whānautanga.

2 Ko te haere ki te whare tangihanga,

pai atu i te haere ki te whare hākari;

ko te mutunga hoki ia o ngā tāngata katoa;

ā, ka rongoātia e te tangata ora ki roto ki tōna ngākau.

3 Ko te ngākau mamae, pai atu i te kata;

mā te pōuri hoki o te mata ka pai ai te ngākau.

4 Kei te whare tangihanga te ngākau o te hunga whakaaro nui;

kei te whare ia o te kata te ngākau o ngā wairangi.

5 Ko te whakarongo, ina rīria te hē e te tangata whakaaro nui,

pai atu i tā te tangata whakarongo ki te waiata a ngā wairangi.

6 Rite tonu hoki ki te papātanga o ngā tātarāmoa

i raro i te kōhua te kata a te wairangi.

He horihori anō tēnei.

7 He pono mā te pāhua ka wairangi ai te tangata whakaaro nui,

mā te mea hōmai noa hoki ka kore ai te ngākau mahara.

8 Ko te mutunga o te mea, pai atu i tōna tīmatanga;

pai atu te wairua manawanui i te wairua whakakake.

9 Kei hohoro tōu wairua ki te riri;

kei te uma hoki o ngā wairangi te riri e noho ana.

10 Kaua e mea, "He aha ngā rangi ō mua i pai ake ai i ēnei?"

Kāhore hoki he whakaaro nui ōu i ui ai koe ki tēnā.

11 He pai tonu te whakaaro nui, ānō he taonga tuku iho;

āe rā, he pai rawa ake ki te hunga e kite ana i te rā.

12 Hei whakamarumaru iho te whakaaro nui, hei pērā hoki i te moni te whakamarumaru;

ko te pai ia o te mātauranga koia tēnei, ka ora i te whakaaro nui ngā tāngata nāna.

13 Whakaaroa tā te Atua mahi;

ko wai hoki hei mea kia tika tāna i mea ai kia hape?

14 I te rā pai kia koa,

ā, i te rā kino whakaaro;

kua mahia nei hoki e te Atua tētahi kia takoto tahi me tētahi,

he mea kia kaua ai e kitea e te tangata tētahi mea i muri i a ia.

Ngā Aupiki o te Oranga

15 Kua kite ahau i tēnei katoa i ngā rā ōku i te horihori;

he tangata tika tētahi, ngaro iho ia i runga i tōna tika;

he tangata kino tētahi, roa noa iho ia i te ao i runga i tōna kino.

16 Kaua e whakanuia rawatia tōu tika;

kaua hoki e whakanuia rawatia ōu whakaaro;

he aha koe i whakangaro ai i a koe?

17 Kaua e whakanuia rawatia tōu kino,

kaua anō hoki e wairangi;

kia mate koe hei aha, i te mea kāhore anō tōu wā kia rite noa?

18 He pai ki te puritia tēnei kupu e koe;

kaua hoki tōu ringa e unuhia mai i tērā;

ko te tangata hoki e wehi ana i te Atua ka puta mai i roto i ērā katoa.

19 Ko te whakaaro nui rahi ake tōna kaha mō te tangata whakaaro

i tō ngā rangatira kotahi tekau i roto i te pā.

20 Kāhore hoki he tangata tika i te whenua e mahi ana i te pai,

ā, kāhore ōna hara.

21 Kaua anō e whakarongo ki ngā mea katoa e kōrerotia ana;

kei rongo koe ki tāu pononga e kanga ana i a koe;

22 he maha hoki ngā wā, e mōhio ana tōu ngākau,

i kanga ai koe anō i ētahi.

23 I whakamātauria e ahau tēnei katoa, he mea whakaaro mārie; i mea ahau,

"Ka whakaaro nui ahau,"

otiia i matara noa atu tēnei i ahau.

24 Ko te mea onāianei he tawhiti rawa, he hōhonu rawa hoki;

ko wai hei kite?

25 I anga tōku ngākau, i mea kia mōhio, kia kimihia,

kia rapua ngā whakaaro nui me ngā tikanga,

kia mōhio anō hoki he wairangi te kino,

he pōrangi te wairangi.

26 Ā, ka kite ahau i te mea kawa atu i te mate,

arā i te wahine, he rore nei,

he kupenga tōna ngākau,

he rāhiri hoki ōna ringa.

Ko te tangata e paingia ana e te Atua ka mawhiti i a ia;

ko te tangata hara ia ka mau i a ia.

27 "Nanā, kua kitea tēnei e ahau," e ai tā te Kaikauwhau, "he mea whakarite tētahi mea ki tētahi, kia kitea ai te tikanga. 28 He mea e rapua nei anō e tōku wairua, ā, kāhore anō i kitea; kotahi te tangata i kitea e ahau i roto i te mano. Nā, i roto i ēnei katoa kāhore ahau i kite i tētahi wahine. 29 Nanā, ko tēnei anake i kitea e ahau, arā i tika te tangata i tā te Atua hanganga; engari he maha ngā tikanga i rapua e rātou."