Strigarea înțelepciunii
1 Pildele1 Împ. 4:32. Cap. 10:1; 25:1.Ecl. 12:9. lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii,
pentru înțelegerea cuvintelor minții;
3 pentruCap. 2:1,9. căpătarea învățăturilor de bun-simț,
de dreptate, de judecată și de nepărtinire;
4 ca să dea celorCap. 9:4. neîncercați agerime de minte,
tânărului cunoștință și chibzuință,
5 să asculteCap. 9:9. însă și înțeleptul, și își va mări știința,
și cel priceput, și va căpăta iscusință
6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc,
înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tâlcPs. 78:2..
7 Frica de Domnul este începutulIov 28:28.Ps. 111:10. Cap. 9:10.Ecl. 12:13. științei,
dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura.
8 Ascultă, fiuleCap. 4:1;6:20., învățătura tatălui tău
și nu lepăda îndrumările mamei tale!
9 Căci ele sunt o cununăCap. 3:22. plăcută pe capul tău
și un lanț de aur la gâtul tău.
Ferirea de ispite
10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească,
nu teGen. 39:7.Ps. 1:1.Efes. 5:11. lăsa câștigat de ei!
11 Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi!
Haidem să întindem curse, ca să vărsămIer. 5:26. sânge,
să întindem fără temei lațuri celui nevinovat;
12 haidem să-i înghițim de vii, ca Locuința morților,
și întregi, caPs. 28:1;143:7. pe cei ce se coboară în groapă;
13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe
și ne vom umple casele cu pradă;
14 vei avea și tu partea ta la fel cu noi,
o pungă vom avea cu toții",
15 fiule, să nu pornești laPs. 1:1. Cap. 4:14. drum cu ei,
abate-țiPs. 119:101. piciorul de pe cărarea lor!
16 CăciIs. 59:7.Rom. 3:15. picioarele lor aleargă la rău
și se grăbesc să verse sânge.
17 Dar degeaba se aruncă lațul
înaintea ochilor tuturor păsărilor,
18 căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor
și sufletului lor îi întind ei lațuri.
19 Aceasta este soartaCap. 15:27.1 Tim. 6:10. tuturor celor lacomi de câștig:
lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
Cei neascultători
20 ÎnțelepciuneaCap. 8:1;9:3.Ioan 7:37. strigă pe ulițe,
își înalță glasul în piețe:
21 strigă unde e zarva mai mare,
la porți, în cetate, își spune cuvintele ei:
22 „Până când veți iubi prostia, proștilor?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
și vor urî nebunii știința?
23 Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele!
Iată, voi turnaIoel 2:28. duhul meu peste voi,
vă voi face cunoscute cuvintele mele…
24 FiindcăIs. 65:12;66:4.Ier. 7:13.Zah. 7:1. eu chem, și voi vă împotriviți,
fiindcă îmi întind mâna, și nimeni nu ia seama,
25 fiindcă lepădațiPs. 107:11. Vers. 30.Luca 7:3. toate sfaturile mele
și nu vă plac mustrările mele,
26 de aceea șiPs. 2:4. eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire,
îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27 când vă va apuca groaza caCap. 10:24. o furtună
și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej,
când vor da peste voi necazul și strâmtorarea.
28 AtunciIov 27:9;35:12.Is. 1:15.Ier. 11:11;14:12.Ezec. 8:18.Mica 3:4.Zah. 7:13.Iac. 4:3. mă vor chema, și nu voi răspunde;
mă vor căuta, și nu mă vor găsi.
29 Pentru că auIov 21:14. Vers. 22. urât știința
și n-au alesPs. 119:173. frica de Domnul,
30 pentru că n-auVers. 25.Ps. 81:11. iubit sfaturile mele
și au nesocotit toate mustrările mele,
31 de aceea se vor hrăniIov 4:8. Cap. 14:14;22:8.Is. 3:11.Ier. 6:19. cu rodul umbletelor lor
și se vor sătura cu sfaturile lor.
32 Căci împotrivirea proștilor îi ucide
și liniștea nebunilor îi pierde,
33 dar cel cePs. 25:12,13. m-ascultă va locui fără grijă,
va trăi liniștitPs. 112:7. și fără să se teamă de vreun rău."
1 Ko ngā whakatauki a Horomona tama a Rāwiri, kīngi o Īharaira.
Te Painga o ngā Whakatauki
2 E mōhiotia ai te whakaaro nui, te ako,
e kitea ai ngā kupu o te mātauranga,
3 e riro mai ai te ako a te ngākau mahara,
te tika, te whakawā, te mea anō e rite ana.
4 Hei hoatu i te ngākau tūpato ki ngā kūware,
i te mātauranga, i te ngārahu pai ki te taitamariki.
5 Kia whakarongo ai te tangata whakaaro nui, kia nui ake ai tōna mōhio;
kia whiwhi ai te tangata tūpato ki ngā whakaaro mōhio;
6 e mōhio ai ia ki te whakatauki, ki te kupu whakarite,
ki ngā kupu a ngā whakaaro nui, ki ā rātou kōrero whakapeka.
7 Ko te wehi ki a Ihowā te tīmatanga o te mātauranga;
e whakahāwea ana te whakaarokore ki te whakaaro nui, ki te ako.
He Tohutohu ki ngā Taiohi
8 Whakarongo, e tāku tama, ki te ako a tōu pāpā,
kaua hoki e whakarērea te ture a tōu whaea;
9 ka waiho hoki ēnā hei pare ātaahua mō tōu mātenga,
hei mekameka whakapaipai mō tōu kakī.
10 E tāku tama, ki te whakawaia koe e te hunga hara,
kaua e whakaae.
11 Ki te mea rātou, "Tātou ka haere, ka whakapapa atu, ka whakaheke toto;
kia whanga puku tātou, he mea takekore, mō te tangata harakore;
12 horomia oratia rātou e tātou, pērātia me tā te rua tūpāpaku;
ka riro tinana rātou, ka pērā me te hunga e heke atu ana ki te poka.
13 Ka kitea e tātou ngā taonga utu nui katoa;
ka whakakīia ō tātou whare ki tā tātou e pāhua ai.
14 Makā mai tōu wāhi ki roto ki tō mātou;
kia kotahi te pūtea mā tātou katoa" –
15 e tāku tama, kaua e haere tahi i te ara me rātou,
kaiponuhia tōu waewae i tō rātou huarahi;
16 e rere ana hoki ō rātou waewae ki te kino,
e hohoro ana rātou ki te whakaheke toto.
17 He maumau hoki te hora o te kupenga
ki te tirohanga a tētahi manu;
18 ko rātou, he whakaheke i ō rātou toto anō i whakapapa ai rātou;
he whakamate i a rātou anō i piri ai rātou.
19 Ka pēnā ngā huarahi o te hunga apo taonga;
ko te ora anō o ōna rangatira e tangohia.
Te Karanga o te Whakaaronui
20 E hāmama ana te whakaaro nui i te huarahi;
e puaki ana tōna reo i ngā waharoa.
21 E karanga ana ia i te tino wāhi whakaminenga;
i te wāhi tuwhera o ngā kūwaha, i roto i te pā, e puaki ana āna kupu:
22 "E te hunga kūware, kia pēhea ake te roa
o tō koutou aroha ki te kūwaretanga?
O te hiahia rānei o te hunga whakahī
ki tō rātou whakahī?
O te whakakino rānei a te hunga wairangi ki te mātauranga?
23 Tahuri mai ki tāku ako;
nā, ka ringihia e ahau tōku wairua ki a koutou,
ka whakaaturia āku kupu ki a koutou.
24 I karanga atu hoki ahau, heoi kīhai koutou i pai mai;
i totoro atu tōku ringa, ā, kīhai tētahi i whai whakaaro mai;
25 heoi, whakakāhoretia iho e koutou tōku whakaaro katoa,
kīhai hoki i aro ki tāku ako.
26 Mō reira ka kata ahau i te rā o tō koutou aituā;
ka tāwai ina pā te pāwera ki a koutou;
27 ina tae mai tō koutou pāwera ānō he tūpuhi,
ā, ka pā mai tō koutou aituā ānō he paroro;
ina tae mai te pōuri me te ngākau mamae ki a koutou.
28 "Ko reira rātou karanga ai ki ahau, ā, e kore ahau e whakahoki kupu atu;
ka rapu nui rātou i ahau, otiia e kore ahau e kitea e rātou.
29 Mō rātou i kino ki te mātauranga;
kīhai hoki i whiriwhiria e rātou te wehi ki a Ihowā;
30 kīhai i aro mai ki ōku whakaaro;
whakahāwea ana rātou ki tāku kupu riri katoa,
31 nā reira ka kai rātou i ngā hua o tō rātou nei ara,
ka whakakīia anō hoki ki ngā mea i titoa e rātou.
32 Ko te tahuritanga atu hoki o ngā kūware hei patu i a rātou;
ko te ngākau warea anō hoki o ngā wairangi hei huna i a rātou.
33 Ko te tangata ia e rongo ana ki ahau,
ka au tōna noho, ka ātea hoki i te wehi ki te kino."