1 Mai mult prețuieșteCap. 28:6. săracul care umblă în neprihănirea lui
decât un bogat cu buze stricate și nebun.
2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva
și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.
3 Nebunia omului îi sucește calea
și apoi cârtește împotriva Domnului cu inimaPs. 37:7. lui.
4 BogățiaCap. 14:20. aduce un mare număr de prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5 MartorulVers. 9.Exod 23:1.Deut. 19:16,19. Cap. 6:19; 21:28. mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6 Omul darnic are mulțiCap. 29:26. lingușitori
și toțiCap. 17:8;18:16;21:14. sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
7 ToțiCap. 14:20. frații săracului îl urăsc;
cu cât mai mult sePs. 38:11. depărtează prietenii lui de el!
El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți.
8 Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul;
cine păstrează priceperea găseșteCap. 16:20. fericirea.
9 MartorulVers. 5. mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni va pieri.
10 Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,
cu atât mai puțin unui robCap. 30:22.Ecl. 10:6,7., să stăpânească peste voievozi.
11 ÎnțelepciuneaCap. 14:29.Iac. 1:19. face pe om răbdător
șiCap. 16:32. este o cinste pentru el să uite greșelile.
12 Mânia împăratului este caCap. 16:14,15;20:2;28:15.Osea 14:5. răcnetul unui leu
și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă.
13 Un fiuCap. 10:1;15:20;17:21,25. nebun este o nenorocire pentru tatăl său,
șiCap. 21:9,19;27:15. o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.
14 Casa2 Cor. 12:14. și averea le moștenim de la părinți,
dar oCap. 18:22. nevastă pricepută este un dar de la Domnul.
15 LeneaCap. 6:9. te cufundă într-un somn adânc
și sufletul molatic suferăCap. 10:4;20:13;23:21. de foame.
16 CineLuca 10:28;11:28. păzește porunca își păzește sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale va muri.
17 CineCap. 28:27.Ecl. 11:1.Mat. 10:42;25:40.2 Cor. 9:6-8.Evr. 6:10. are milă de sărac împrumută pe Domnul,
și El îi va răsplăti binefacerea.
18 Pedepsește-țiCap. 13:24;23:13;29:17. fiul, căci tot mai este nădejde,
dar nu dori să-l omori!
19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa;
căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.
20 Ascultă sfaturile și primește învățătura,
ca săPs. 37:37. fii înțelept pe viitor!
21 Omul face multeIov 23:13.Ps. 33:10,11. Cap. 16:1,9.Is. 14:26,27;46:10.Fapte 5:39.Evr. 6:17. planuri în inima lui,
dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.
22 Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui;
și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.
23 Frica1 Tim. 4:8. de Domnul duce la viață,
și cel ce o are petrece noaptea sătul,
fără să fie cercetat de nenorocire.
24 LeneșulCap. 15:19;26:13,15. își vâră mâna în strachină
și n-o duce înapoi la gură.
25 LoveșteCap. 21:11. pe batjocoritor și prostul seDeut. 13:11. va face înțelept;
mustrăCap. 9:8. pe omul priceput și va înțelege știința!
26 Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa
este un fiuCap. 17:2. care aduce rușine și ocară.
27 Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,
dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte.
28 Un martor stricat își bate joc de dreptate
și guraIov 15:16;20:12,13;34:7. celor răi înghite nelegiuirea.
29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori
și loviturileCap. 10:13;26:3., pentru spinările nebunilor.
1 He pai kē te rawakore e haere ana i runga i tōna tapatahi,
i te ngutu whanokē, i te whakaarokore.
2 Nā, ehara hoki i te mea pai kia kaua he mātauranga mō te wairua;
ā, ko te tangata e hohoro ana ōna waewae, ka hara.
3 E whakaparoritia ana te ara o te tangata e tōna wairangi;
e amuamu ana hoki tōna ngākau ki a Ihowā.
4 Mā te rawa ka tokomaha atu ai ngā hoa aroha;
e wehea atu ana ia, te rawakore i tōna hoa aroha.
5 E kore te kaiwhakapae teka e whakaharakoretia;
e kore hoki e mawhiti te tangata kōrero teka.
6 He tokomaha e whai kia manakohia e te tangata ringa mahora;
he hoa aroha hoki ngā tāngata katoa nō te tangata e hōmai mea ana.
7 E kino ana ngā tēina katoa o te rawakore ki a ia;
nā, nui kē atu te mataratanga atu o ōna hoa i a ia!
Whai noa āna kupu i a rātou,
heoi kua riro rātou.
8 Ko te tangata e mea ana ki te whakaaro nui mōna, e aroha ana ki tōna wairua ake;
ko te tangata e pupuri ana i te mātauranga, ka tūtaki ki te pai.
9 E kore te kaiwhakapae teka e whakaharakoretia;
ka hunā hoki te tangata kōrero teka.
10 E kore e tau te noho rangatira ki te whakaarokore;
he makere rawa te noho ko te pononga hei rangatira mō ngā rangatira.
11 Ko te ngārahu tūpato ka pupuri i tōna riri;
ā, hei whakakorōria mōna te whakarere noa iho i te hē.
12 Ko te riri o te kīngi rite tonu ki te hāmama o te raiona;
ko tana manako ia ānō he tōmairangi i runga i te tarutaru.
13 He aituā mō tōna pāpā te tamaiti whakaarokore;
ā, ko ngā ngangare a te wahine, me te māturuturu pūputu tonu.
14 He whare, he taonga i tuku iho i ngā mātua;
ko te hoa wahine mahara i a Ihowā.
15 Mā te māngere e mea kia moe i te moe reka;
ka matekai hoki te wairua o te rōrā.
16 Ko te tangata e pupuri ana i te whakahau e pupuri ana i tōna wairua;
engari, ko te tangata kore whakaaro ki ōna ara ka mate.
17 Ko te tangata e ohaoha ana ki te rawakore e whakatārewa moni ana ki a Ihowā,
ā, ka utua ki a ia tāna mahi atawhai.
18 Pākia tāu tama, i te mea kua whai manakohanga;
kaua hoki tōu ngākau e whai tonu i te whakangaromanga mōna.
19 Ko te tangata riri nui māna e waha tōna hē;
ki te whakaora hoki koe i a ia, ka waiho tonu tēnā hei mahi māu.
20 Whakarongo ki te kupu tohutohu, tahuri mai hoki ki te ako,
kia whai whakaaro ai koe i tōu mutunga iho.
21 He maha ngā whakaaro i roto i te ngākau o te tangata;
e tū tonu ana ia tā Ihowā tikanga.
22 Ko te hiahia o te tangata te aronga o tana atawhai;
engari te rawakore i te tangata teka.
23 Ko te wehi ki a Ihowā te ara ki te ora;
ā, ko te tangata kei a ia tērā, ka noho mākona;
e kore tētahi hē e pā ki a ia.
24 E kuhua ana e te māngere tōna ringa ki te rīhi,
e kore rawa nei e whakahokia e ia ki tōna māngai.
25 Pākia te tangata whakahī, ā, ka tūpato ngā kūware;
ākona hoki te tangata mahara, ā, ka mōhio ia ki te mātauranga.
26 Ko te tangata e pāhua ana i tōna pāpā, e pei atu ana hoki i tōna whaea,
he tama ia e whakamā ai, e ingoa kino ai hoki.
27 Kāti, e tāku tama, te whakarongo ki te ako
hei mea kau e kotiti atu ai i ngā kupu o te mātauranga.
28 E whakahī ana te kaiwhakaatu hē ki te whakawā;
e horomia ana hoki te kino e te māngai o te hunga kino.
29 Kua rite he whakawā mō ngā whakahī,
he whiu mō te tuarā o ngā whakaarokore.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)