Provérbios 11

1 Cumpăna*Lev. 19:35,36.Deut. 25:13-16. Cap. 16:11; 20:10,23. înșelătoare este urâtă Domnului,

dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 Când*Cap. 15:33;16:18;18:12.Dan. 4:30,31. vine mândria, vine și rușinea,

dar înțelepciunea este cu cei smeriți.

3 Neprihănirea*Cap. 13:6. oamenilor cinstiți îi cârmuiește fără teamă,

dar vicleniile celor stricați le aduc pieirea.

4 În ziua mâniei, bogăția nu*Cap. 10:2.Ezec. 7:19.Ţef. 1:18. slujește la nimic,

dar neprihănirea*Gen. 7:1. izbăvește de la moarte.

5 Nevinovăția omului fără prihană îi netezește calea,

dar cel rău*Cap. 5:22.Ecl. 10:8. cade prin însăși răutatea lui.

6 Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă,

dar cei răi sunt prinși de răutatea lor.

7 La*Cap. 10:28. moartea celui rău, îi piere nădejdea,

și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită.

8 Cel neprihănit*Cap. 21:18. este scăpat din strâmtorare,

și cel rău îi ia locul.

9 Cu gura lui, omul nelegiuit*Iov 8:13. pierde pe aproapele său,

dar cei neprihăniți sunt scăpați prin știință.

10 Când le merge bine*Est. 8:15. Cap. 28:12,28. celor neprihăniți, toată cetatea se bucură

și, când pier cei răi, toți strigă de veselie.

11 Cetatea*Cap. 29:8. se înalță prin binecuvântarea oamenilor fără prihană,

dar este surpată prin gura celor răi.

12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,

dar omul cu pricepere primește și tace.

13 Cine umblă cu bârfeli*Lev. 19:16. Cap. 20:19. dă pe față lucruri ascunse,

dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat.

14 Când*1 Împ. 12:1. Cap. 15:22; 24:6. nu este chibzuință, poporul cade,

dar biruința vine prin marele număr de sfetnici.

15 Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău*Cap. 6:1.,

dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit.

16 O femeie*Cap. 31:30. plăcută capătă cinste,

și cei asupritori capătă bogăție.

17 Omul*Mat. 5:7;25:34. milostiv își face bine sufletului său,

dar omul fără milă își tulbură însăși carnea lui.

18 Cel rău dobândește un câștig înșelător,

dar cel*Osea 10:12.Gal. 6:8,9.Iac. 3:18. ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată.

19 Adevărata neprihănire duce la viață,

dar cel ce urmărește răul găsește moartea.

20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului,

dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.

21 Hotărât: cel rău nu va rămâne*Cap. 16:5. nepedepsit,

dar sămânța*Ps. 112:2. celor neprihăniți va fi scăpată.

22 Femeia frumoasă și fără minte este

ca un inel de aur pus în râtul unui porc.

23 Dorința celor neprihăniți este numai bine,

dar așteptarea celor răi este numai mânie*Rom. 2:8,9..

24 Unul care dă cu mână largă*Ps. 112:9. ajunge mai bogat;

și altul care economisește prea mult nu face decât să sărăcească.

25 Sufletul*2 Cor. 9:6-10. binefăcător va fi săturat,

și*Mat. 5:7. cel ce udă pe alții va fi udat și el.

26 Cine*Amos 8:5,6. oprește grâul este blestemat de popor,

dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea*Iov 29:13..

27 Cine urmărește binele își câștigă bunăvoință,

dar*Est. 7:10.Ps. 7:15,16;9:15,16;10:2;57:6. cine urmărește răul este atins de el.

28 Cine*Iov 31:24.Ps. 52:7.Marcu 10:24.Luca 12:21.1 Tim. 6:17. se încrede în bogății va cădea,

dar cei neprihăniți vor înverzi ca*Ps. 1:3;52:8;92:12.Ier. 17:8. frunzișul.

29 Cine își tulbură casa va moșteni vânt*Ecl. 5:16.,

și nebunul va fi robul omului înțelept!

30 Rodul celui neprihănit este un pom de viață,

și cel*Dan. 12:3.1 Cor. 9:19.Iac. 5:20. înțelept câștigă suflete.

31 Iată*Ier. 25:29.1 Pet. 4:17,18., cel neprihănit este răsplătit pe pământ;

cu cât mai mult cel rău și păcătos!

1 He mea whakarihariha ki a Ihowā te pāuna hē;

engari te taimaha tika tāna i pai ai.

2 Ka tae te whakapehapeha, ka tae anō te whakamā;

kei te hunga whakaiti ia te whakaaro nui.

3 Ko tō rātou ngākau tapatahi hei ārahi i te hunga tika;

ka ai anō ko te whanokē ia o te hunga poka kē hei whakangaro mō rātou.

4 E kore te taonga e whai mana i te rā o te riri;

kei te tika ia he oranga ake i te mate.

5 Mā te tika o te ngākau tapatahi ka tika ai tōna ara;

ka hinga ia te tangata kino i runga i tōna kino.

6 Mā te tika o te hunga tika ka mawhiti ai rātou;

ka mau ia ngā poka kē i runga i tō rātou kino.

7 I te matenga o te tangata kino, kore iho āna mea i tūmanako atu ai;

kāhore noa iho he tūmanakohanga mā te hunga hē.

8 Ka mawhiti te tangata tika i roto i te raru,

ā, ka riro te tangata kino hei whakakapi mō tōna tūranga.

9 Hei huna mō tōna hoa te māngai o te tangata whakapono kore;

nā, mā te mōhio te hunga tika ka mawhiti ai.

10 Ka pai te hunga tika, ka hari te pā;

ka whakangaromia te hunga kino, ka tangi te umere.

11 Mā te manaaki o te hunga tika ka kake ai te pā;

ka pakaru ia i te māngai o te hunga kino.

12 Ko te tangata e whakahāwea ana ki tōna hoa he maharakore;

tēnā ko te tangata mātau, whakarongo puku ana.

13 Ko te tangata haere, ka kawekawe kōrero e whāki ana i ngā mea ngaro;

ko te tangata i te wairua pono, e hīpoki ana i te kōrero.

14 Ki te kāhore he mōhio hei ārahi, ka hinga te iwi;

he ora ia kei ngā kaiwhakatakoto whakaaro tokomaha.

15 Ko te tangata ko tāna nei hei whakakapi mō tā te tangata kē, ka mamae;

kei te ora ia te tangata e kino ana ki te tikanga whakakapi tūranga.

16 Ka mau te korōria i te wahine tikanga pai;

ka mau hoki te taonga i ngā tāngata taikaha.

17 He atawhai i tōna wairua tā te tangata atawhai;

ā, he whakararu i ōna kikokiko tā te tangata nanakia.

18 Ko te mahi a te tangata kino e utua ana ki te teka;

ko te utu ia mō te kaiwhakatakoto i te tika, ū rawa.

19 Ko te tangata ū ki te tika, ka whiwhi ki te ora;

ā, ko te tangata e whai ana i te kino e mea ana i te mate mōna.

20 Ko tā Ihowā e whakarihariha ai he ngākau whanokē;

ko tāna e āhuareka ai ko te hunga e tika ana tō rātou ara.

21 Ahakoa awhi ngā ringa ki a rāua,

e kore te tangata kino e waiho kia kore e whiua;

ka mawhiti ia te uri o te hunga tika.

22 Rite tonu ki te whakakai kōura i te ihu o te poaka

te wahine ātaahua kāhore nei ōna ngārahu pai.

23 Ko tā te hunga tika e minamina ai, ko te pai anake;

ko te tūmanako ia a te hunga kino, ko te riri.

24 Tērā tētahi kei te rui, ā, tāpiritia mai ana anō;

tērā tētahi kei te kaiponu i te mea e tika ana,

heoi rawakore noa iho.

25 Ko te wairua ohaoha ka mōmona;

ko te tangata e whakamākūkū ana, ka whakamākūkūria anō ia.

26 Ko te tangata e kaiponu ana i te wīti, ka kangā tērā e te nuinga;

ka tau ia te manaaki ki runga ki te māhunga o te tangata e hoko atu ana.

27 Ko te tangata e āta rapu ana i te pai, e rapu ana i te whakapai;

ko te tangata ia e rapu ana i te hē, ka tae tērā ki a ia.

28 Ko te tangata e whakawhirinaki ana ki ōna taonga, ka taka;

nā, ko te hunga tika ka rite tō rātou tupu ki tō te rau matomato.

29 Ko te tangata e whakararu ana i tōna whare, he hau te taonga e whakarērea iho mōna;

hei pononga anō te kūware mā te ngākau whakaaro nui.

30 Ko ngā hua o te tangata tika he rākau nō te ora;

ka hopu wairua anō te tangata whakaaro tika.

31 Nanā, he utu anō tō te tangata tika i runga i te whenua;

nui atu ia tō te tangata kino rāua ko te tangata hara.