1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său,
dar1 Sam. 2:25. batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
2 Prin rodul guriiCap. 12:14. ai parte de bine,
dar cei stricați au parte de silnicie.
3 Cine-șiPs. 39:1. Cap. 21:23.Iac. 3:2. păzește gura își păzește sufletul;
cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
4 LeneșulCap. 10:4. dorește mult, și totuși n-are nimic,
dar cei harnici se satură.
5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât și se acoperă de rușine.
6 NeprihănireaCap. 11:3,5,6. păzește pe cel nevinovat,
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.
7 UnulCap. 12:9. face pe bogatul, și n-are nimic,
altul face pe săracul, și are totuși mari avuții.
8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața,
dar săracul n-ascultă mustrarea.
9 LuminaIov 18:5,6;21:17. Cap. 24:20. celor neprihăniți arde voioasă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se ațâță numai certuri,
dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
11 BogățiaCap. 10:2;20:21. câștigată fără trudă scade,
dar ce se strânge încetul cu încetul crește.
12 O nădejde amânată îmbolnăvește inima,
dar o dorințăVers. 19. împlinită este un pom de viață.
13 Cine nesocotește2 Cron. 36:16. Cuvântul Domnului se pierde,
dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
14 ÎnvățăturaCap. 10:11;14:27;16:22. înțeleptului este un izvor de viață,
ca să abată pe om din cursele2 Sam. 22:6. morții.
15 O minte sănătoasă câștigă bunăvoință,
dar calea celor stricați este pietroasă.
16 OriceCap. 12:23;15:2. om chibzuit lucrează cu cunoștință,
dar nebunul își dă la iveală nebunia.
17 Un sol rău cade în nenorocire,
dar un sol credinciosCap. 25:13. aduce tămăduire.
18 Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea,
dar celCap. 15:5,31. ce ia seama la mustrare este pus în cinste.
19 Împlinirea unei dorințeVers. 12. este dulce sufletului,
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.
20 Cine umblă cu înțelepții se face înțelept,
dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău.
21 Nenorocirea urmărește pe ceiPs. 32:10. ce păcătuiesc,
dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți cu fericire.
22 Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi,
dar bogățiileIov 27:16,17. Cap. 28:8.Ecl. 2:26. păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.
23 Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hranăCap. 12:11. îmbelșugată,
dar mulți pier din pricina nedreptății lor.
24 CineCap. 19:18;22:15;23:13;29:15,17. cruță nuiaua urăște pe fiul său,
dar cine-l iubește îl pedepsește îndată.
25 CelPs. 34:10;37:3. neprihănit mănâncă până se satură,
dar pântecele celor răi duce lipsă.
1 Ko te tama whakaaro nui ka rongo ki tā tōna pāpā ako;
ko te tangata whakahī ia e kore e rongo ki te riri.
2 E kai te tangata i te pai i te hua o tōna māngai;
ka kai ia te wairua o te hunga whanokē i te tutū.
3 Ko te tangata e tiaki ana i tōna māngai e pupuri ana i tōna ora;
ko te tangata ia e hāmama nui ana ōna ngutu, ko te whakangaromanga mōna.
4 E hiahia ana te wairua o te tangata māngere, ā, kāhore he mea māna;
ka meinga ia kia mōmona te wairua o te hunga uaua.
5 E kino ana te tangata tika ki te kōrero teka;
he mea whakarihariha ia te tangata kino, ā, whakamā noa iho.
6 Ko te tika hei kaitiaki mō te tangata e tapatahi ana te ara;
ka whakatakā anō te tangata kino e te hara.
7 Tērā tētahi kei te āmene taonga mōna, heoi kāhore rawa he mea i a ia;
tērā tētahi kei te whakarawakore i a ia, heoi nui atu ōna rawa.
8 Ko ngā utu mō te tangata kia ora, ko ōna rawa;
tēnā ko te rawakore, e kore e rongo i te riri.
9 E koa ana te mārama o te hunga tika;
ka keto ia te rama o te hunga kino.
10 He totohe anake i ahu mai i te whakapehapeha;
he whakaaro nui ia kei te hunga i ngā kupu tika.
11 Ko ngā taonga i puta mai i te whakamanamana ka iti haere;
ko tā te tangata i whakaemi ai, he mea mahi, ka tupu haere.
12 He manako tāringa roa, he patu ngākau;
ka tae te koronga, ko te rākau ia o te ora.
13 Ko te tangata e whakahāwea ana ki te kupu, ka ngaro i a ia anō;
ko te tangata ia e wehi ana i te whakahau, ka whiwhi ki te utu.
14 Ko te ture o te hunga whakaaro nui, he puna nō te ora,
e puta ai i ngā reti o te mate.
15 Ko tō te ngārahu pai he hōmai atawhai;
he taikaha ia te ara o te hunga nanakia.
16 He mahi mōhio tā te tangata tūpato;
ko tā te wairangi he hora i te kūwaretanga.
17 Ka hinga te karere kino ki te kino;
ko te karere pono ia, ānō he rongoā.
18 Ko te tangata kāhore e pai ki te papaki, māna te rawakore, te whakamā;
engari ko te tangata e whai mahara ana ki te ako, ka whakahōnoretia.
19 Ko te hiahia kua rite, he reka ki te wairua;
he whakarihariha ia ki ngā kūware te whakarere i te kino.
20 Haere i te taha o te hunga whakaaro nui, ā, ka whai whakaaro koe;
ko te takahoa ia o ngā kūware, ka mamae.
21 Ka whai te kino i te hunga hara;
ko te utu ia ki te hunga tika, he pai.
22 He whakarerenga iho tā te tangata pai mō ngā tamariki a ngā tamariki;
kei te rongoā mō te tangata tika ngā taonga o te tangata hara.
23 He nui te kai kei te ngakinga a ngā rawakore;
tērā ia te mea e ngaro ana i te kore o te tikanga pai.
24 Ko te tangata e kaiponu ana i tāna whiu, e kino ana ia ki tāna tama;
ko te tangata ia e aroha ana ki a ia, ka papaki wawe i a ia.
25 Kai ana te tangata tika, mākona ana tōna wairua;
ka hapa ia te kōpū o te tangata kino.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)