Provérbios 28

1 Cel rău*Lev. 26:17,36.Ps. 53:5. fuge fără să fie urmărit,

dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tânăr.

2 Când este răscoală într-o țară, sunt mulți capi,

dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuiește.

3 Un om*Mat. 18:28. sărac care apasă pe cei obijduiți

este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.

4 Cei ce*Ps. 10:3;49:18.Rom. 1:32. părăsesc legea laudă pe cel rău,

dar*1 Împ. 18:18,21.Mat. 3:7;14:4.Efes. 5:11. cei ce păzesc legea se mânie pe el.

5 Oamenii*Ps. 92:6. dedați la rău nu înțeleg ce este drept,

dar cei ce*Ioan 7:17.1 Cor. 2:15.1 Ioan 2:20,27. caută pe Domnul înțeleg totul.

6 Mai*Cap. 19:1. Vers. 18. mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui

decât bogatul care umblă pe căi sucite.

7 Cel ce*Cap. 29:3. păzește legea este un fiu priceput,

dar cel ce*Iov 27:16,17. Cap. 13:22.Ecl. 2:26. umblă cu cei desfrânați face rușine tatălui său.

8 Cine*Zah. 7:11. își înmulțește avuțiile prin dobândă și camătă

le strânge pentru cel ce are milă de săraci.

9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n-asculte legea,

chiar*Ps. 66:18;109:7. Cap. 15:8. și rugăciunea lui este o scârbă.

10 Cine*Cap. 26:27. rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea

cade în groapa pe care a săpat-o,

dar*Mat. 6:33. oamenii fără prihană moștenesc fericirea.

11 Omul bogat se crede înțelept,

dar săracul care este priceput îl cercetează.

12 Când*Vers. 28. Cap. 11:10;29:2.Ecl. 10:6. biruiesc cei neprihăniți, este o mare slavă,

dar când se înalță cei răi, fiecare se ascunde.

13 Cine*Ps. 32:3,5.1 Ioan 1:8-10. își ascunde fărădelegile nu propășește,

dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare.

14 Ferice de omul care*Ps. 16:8. Cap. 23:17. se teme necontenit,

dar*Rom. 2:5;11:20. cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire.

15 Ca un leu*1 Pet. 5:8. care răcnește și ca un urs flămând,

așa este*Exod 1:14,16,22.Mat. 2:16. cel rău care stăpânește peste un popor sărac.

16 Un voievod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire,

dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele.

17 Un om*Gen. 9:6.Exod 21:14. al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia

fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.

18 Cine*Cap. 10:9,25. umblă în neprihănire găsește mântuirea,

dar cine*Vers. 6. umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.

19 Cine*Cap. 12:11. își lucrează câmpul are belșug de pâine,

dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.

20 Un om credincios este năpădit de binecuvântări,

dar*Cap. 13:11;20:21;23:4. Vers. 22.1 Tim. 6:9. cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.

21 Nu este bine să*Cap. 18:5;24:23. cauți la fața oamenilor;

chiar pentru*Ezec. 13:19. o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.

22 Un om*Vers. 20. pizmaș se grăbește să se îmbogățească,

și nu știe că lipsa va veni peste el.

23 Cine*Cap. 27:5,6. mustră pe alții găsește mai multă bunăvoință pe urmă

decât cel cu limba lingușitoare.

24 Cine fură pe tatăl său și pe mama sa și zice că nu este un păcat

este tovarăș*Cap. 8:9. cu nimicitorul.

25 Cel lacom*Cap. 13:10. stârnește certuri,

dar*1 Tim. 6:6. cel ce se încrede în Domnul este săturat din belșug.

26 Cine se încrede în inima lui este un nebun,

dar cine umblă în înțelepciune va fi mântuit.

27 Cine*Deut. 15:7. Cap. 19:17;22:9. dă săracului nu duce lipsă,

dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.

28 Când*Vers. 12. Cap. 29:2. se înalță cei răi, fiecare*Iov 24:4. se ascunde,

dar când pier ei, cei buni se înmulțesc.

1 E rere ana te hunga kino i te mea kāhore he kaiwhai;

ko te tangata tika anō ia, ānō he raiona te māia.

2 He hē nō tētahi whenua

i tokomaha ai ōna rangatira;

nā, kia ai he tangata e mahara ana, e mātau ana,

ka mau roa ai tōna āhua.

3 Ko te tangata rawakore e tūkino ana i ngā ware,

ko tōna rite kei te ua tā e kore ai te kai.

4 Ko te hunga e whakarere ana i te ture,

he whakamoemiti tā rātou ki te tangata kino;

ko tā ngā kaipupuri ia o te ture he ngangare ki a rātou.

5 E kore te hunga kino e mōhio ki te whakawā:

ko te hunga ia e rapu ana i a Ihowā, ka mōhio rātou ki ngā mea katoa.

6 He pai kē te rawakore e haere ana i runga i tōna tapatahi,

i te tangata he parori kē ōna ara, ahakoa he whai taonga ia.

7 Ko te tangata e pupuri ana i te ture, he tamaiti mōhio ia;

engari ko te tangata whakahoa ki te hunga kakai,

ka whakamā tōna pāpā i a ia.

8 Ko te tangata e whakanui ana i ōna rawa ki te moni whakatupu, ki te whakapiki utu,

e kohia ana e ia ērā mā te tangata e atawhaitia ai te rawakore.

9 Ko te tangata e tahuri kē ana tōna taringa,

ā, kāhore e rongo ki te ture, ko tāna īnoi nei ānō he mea whakarihariha.

10 Ko te tangata i meinga ai te hunga tika,

kia kotiti kē ki te ara hē, ka taka a ia anō ki tāna ake poka;

ka whiwhi ia te hunga ngākau tapatahi ki te pai.

11 Ki te whakaaro a te tangata taonga he nui tōna whakaaro mōhio;

otiia e rapua ana tāna e te rawakore whai whakaaro.

12 Nui atu te ātaahua, ina koa te hunga tika;

engari ki te ara te hunga kino, ka huna ngā tāngata i a rātou.

13 Ko te tangata e hīpoki ana i ōna hē, e kore tāna e kake;

ko te tangata ia e whāki ana, ā, e whakarere ana, ka tohungia.

14 Ka hari te tangata e wehi tonu ana;

ko te tangata ia e whakapakeke ana i tōna ngākau, ka taka ki te kino.

15 E rite ana ki te raiona e hāmama ana, ki te pea e kōpikopiko ana,

te tangata kino e kīngi ana ki te iwi rawakore.

16 Ko te rangatira kore whakaaro he nui anō tāna tūkino;

ko te tangata ia e kino ana ki te apo ka roa ōna rā.

17 Ko te tangata e waha ana i te toto o te tangata,

ka rere ia ki roto ki te rua;

kaua tētahi e pupuri i a ia.

18 Ko te tangata he tapatahi nei te haere, ka ora;

ko te tangata ia he parori kē ōna ara, hinga tonu iho.

19 Ko te tangata e ngaki ana i tōna oneone, ka mākona i te taro;

ko te tangata ia e whai ana i te hunga wairangi, ka whiwhi nui ki te rawakore.

20 Ko te tangata pono, ka nui ngā manaaki mōna;

ko te tangata ia e hīkaka ana ki te mea taonga, e kore ia e kore te whiwhi i te hē.

21 Ko te whakapai kanohi ehara i te mea pai –

ehara anō hoki i te mea pai kia hē te tangata mō te kongakonga taro.

22 Ko te tangata he kino tōna kanohi e tākare tonu ana ki te taonga;

kāhore hoki ia e whakaaro ka tae mai te kore o te rawa ki a ia.

23 Ko te tangata i rīria ai te hē o tētahi, ka nui atu te manako ki a ia i muri iho,

i te manako ki te tangata i whakapati nei tōna arero.

24 Ko te tangata e pāhua ana i tōna pāpā, i tōna whaea,

ā, e kī ana, "Ehara i te hē,"

he hoa ia nō te kaiwhakangaro.

25 Ko tā te tangata ngākau apo he whakapātari pakanga;

ko te tangata ia e okioki ana ki a Ihowā ka tetere.

26 He kūware te tangata e whakawhirinaki ana ki tōna ake ngākau;

ko te tangata ia e haere ana i runga i te whakaaro nui, ka mawhiti.

27 Ko te tangata e hoatu ana ki te rawakore, e kore ia e hapa;

ko te tangata ia e kaupare ana i ōna kanohi, ka maha ngā kanga mōna.

28 Ka ara te hunga kino, ka huna ngā tāngata i a rātou;

nā, ki te ngaro rātou, ka tupu te hunga tika.