Provérbios 24

1 Nu pizmui*Ps. 37:1;73:3. Cap. 3:31; 23:17. Vers. 19. pe oamenii cei răi

și nu*Cap. 1:15. dori să fii cu ei;

2 căci*Ps. 10:7. inima lor se gândește la prăpăd

și buzele lor vorbesc nelegiuiri.

3 Prin înțelepciune se înalță o casă

și prin pricepere se întărește;

4 prin știință se umplu cămările ei

de toate bunătățile de preț și plăcute.

5 Un om*Cap. 21:22.Ecl. 9:16. înțelept este plin de putere

și cel priceput își oțelește vlaga.

6 Căci*Cap. 11:14;15:22;20:18.Luca 14:31. prin măsuri chibzuite câștigi bătălia,

și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința.

7 Înțelepciunea este prea*Ps. 10:5. Cap. 14:6. înaltă pentru cel nebun:

el nu va deschide gura la judecată.

8 Cine se*Rom. 1:30. gândește să facă rău

se cheamă un om plin de răutate.

9 Gândul celui nebun nu este decât păcat

și batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.

10 Dacă slăbești în ziua necazului,

mică îți este puterea.

11 Izbăvește*Ps. 82:4.Is. 58:6,7.1 Ioan 3:16. pe cei târâți la moarte

și scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiați.

12 Dacă zici: „Ah! n-am știut…",

crezi că nu vede Cel ce*Cap. 21:2. cântărește inimile

și Cel ce veghează asupra sufletului tău?

Și nu va răsplăti El fiecăruia după*Iov 34:11.Ps. 62:12.Ier. 32:19.Rom. 2:6.Apoc. 2:23;22:12. faptele lui?

13 Fiule, mănâncă*Cânt. 5:1. miere, căci este bună,

și fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale!

14 Tot*Ps. 119:10;119:103. așa și înțelepciunea este bună pentru sufletul tău:

dacă o vei găsi, ai un viitor*Cap. 23:18.

și nu ți se va tăia nădejdea.

15 Nu*Ps. 10:9,10. întinde curse, nelegiuitule, la locuința celui neprihănit

și nu-i tulbura odihna!

16 Căci*Iov 5:19.Ps. 34:19;37:24.Mica 7:8. cel neprihănit de șapte ori cade și se ridică,

dar*Est. 7:10.Amos 5:2;8:14.Apoc. 18:21. cei răi se prăbușesc în nenorocire.

17 Nu*Iov 31:29.Ps. 35:15,19. Cap. 17:5.Obad. 12. te bucura de căderea vrăjmașului tău

și să nu ți se veselească inima când se poticnește el,

18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă

și să-Și întoarcă mânia de la el!

19 Nu*Ps. 37:1;73:3. Cap. 23:17. Vers. 1. te mânia din pricina celor ce fac rău

și nu pizmui pe cei răi!

20 Căci*Ps. 11:6. cel ce face răul n-are niciun viitor

și lumina*Iov 18:5,6;21:17. Cap. 13:9;20:20. celor răi se stinge.

21 Fiule, teme-te*Rom. 13:7.1 Pet. 2:17. de Domnul și de împăratul

și să nu te amesteci cu cei neastâmpărați!

22 Căci deodată le va veni pieirea.

Și cine poate ști sfârșitul amândurora?

23 Iată ce mai spun înțelepții:

„Nu*Lev. 19:15.Deut. 1:17;16:19. Cap. 18:5;28:21.Ioan 7:24. este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți."

24 Pe cine*Cap. 17:15.Is. 5:23. zice celui rău: „Tu ești bun!"

îl blestemă popoarele și-l urăsc neamurile.

25 Dar celor ce judecă drept le merge bine

și o mare binecuvântare vine peste ei.

26 Un răspuns bun este

ca un sărut pe buze.

27 Vezi-ți*1 Împ. 5:17,18.Luca 14:28. întâi de treburi afară,

îngrijește de lucrul câmpului,

și apoi apucă-te să-ți zidești casa!

28 Nu*Efes. 4:25. vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău;

ori ai vrea să înșeli cu buzele tale?

29 Nu*Cap. 20:22.Mat. 5:39,44.Rom. 12:17,19. zice: „Cum mi-a făcut el, așa am să-i fac și eu,

îi voi răsplăti după faptele lui!"

30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneș

și pe lângă via unui om fără minte.

31 Și era*Gen. 3:18. numai spini, acoperit de mărăcini,

și zidul de piatră era prăbușit.

32 M-am uitat bine și cu luare aminte

și am tras învățătură din ce am văzut.

33 „Să mai dorm puțin*Cap. 6:9., să mai ațipesc puțin,

să mai încrucișez mâinile puțin, ca să mă odihnesc…"

34 Și sărăcia vine peste tine pe neașteptate,

ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.

1 Kei hae koe ki te hunga kino,

kaua hoki e hiahia hei hoa mō rātou.

2 Ko tā tō rātou ngākau hoki e whakaaro ai, he tūkino,

ko tā ō rātou ngutu e kōrero ai, he whanokē.

3 Mā te whakaaro nui ka hangā ai te whare,

ā, mā te mātauranga ka ū ai.

4 Mā te mōhio hoki ka kī ai ngā rūma

i ngā taonga utu nui katoa, i ngā mea āhuareka.

5 He kaha te tangata whakaaro nui;

āe, e whakanuia ana e te tangata mōhio te kaha.

6 Nā, kia pai te ngārahu ina anga koe ki te whawhai;

kei te tokomaha hoki o ngā kaiwhakatakoto whakaaro te ora.

7 He tiketike rawa te whakaaro nui mō te wairangi;

e kore e kuihi tōna māngai i te kūwaha.

8 Ko te tangata e whakaaro ana ki te kino,

ka kīia he whanokē.

9 He hara te whakaaro wairangi;

he mea whakarihariha anō ki te tangata te tangata whakahī.

10 Ki te ngoikore koe i te rā o te hē,

he iti tōu kaha.

11 Whakaorangia te hunga e kawea atu ana ki te mate,

ā, puritia mai hoki e koe te hunga e meatia ana kia whakamatea.

12 Ki te mea koe, "Nanā, kīhai tēnei i mōhiotia e mātou";

kāhore ianei te kaipāuna ngākau i te whakaaro ki tērā?

Ā, ko te kaitiaki o tōu wairua, kāhore rānei ia e mōhio,

e kore rānei e hōmai e ia ki te tangata kia rite ki tāna mahi?

13 Kainga, e tāku tama, te honi, he pai hoki;

me te honikoma, he mea reka hoki ki tōu māngai.

14 Ka mōhio ai koe ki te whakaaro nui, he mea ki tōu wairua;

ki te kitea e koe, he tukunga iho anō tōna, e kore hoki tāu i tūmanako ai e hātepea.

15 Kaua, e te tangata kino, e whanga ki te nohoanga o te tangata tika;

kei tūkino koe ki tōna takotoranga.

16 E hinga ana hoki te tangata tika, e whitu hinganga, ka ara ake anō;

ka whakatakā ia te hunga kino e te hē.

17 Kaua e harakoa ki te hinga tōu hoariri,

kaua hoki tōu ngākau e hari ina taka ia;

18 kei kite a Ihowā, ā, ka hē ki tāna titiro,

ā, ka tahuri atu tōna riri i a ia.

19 Kei mamae koe, he mea mō ngā kaimahi i te kino,

kei hae hoki ki te hunga kino.

20 Kāhore hoki he mutunga pai ki te tangata kino;

ka keto hoki te rama a te hunga kino.

21 E tāku tama, e wehi ki a Ihowā, ki te kīngi hoki;

ā, kaua e whakauru noa atu ki te hunga e mea ana ki te whakaputa kē.

22 Nō te mea ka puta tata te aituā mō rātou;

ā, ko wai ka mōhio ki te whakangaromanga ō rāua tokorua?

Ētahi atu Whakatauki Whakaaronui

23 He whakatauki anō hoki ēnei nā te hunga whakaaro nui:

Ehara i te mea pai kia whakaaro ki te kanohi tāngata ina whakawā.

24 Ko te tangata e mea ana ki te tangata kino, "He tika koe,"

ka kanga ngā iwi ki a ia, ka whakarihariha ngā tauiwi ki a ia.

25 Otiia ka koa ngā ngākau o te hunga e rīria ai tōna hē,

ka tau iho anō hoki te manaaki pai ki runga ki a rātou.

26 Ka kihia e ia ngā ngutu e whakahoki ana

i ngā kupu tika.

27 Meinga kia takoto pai tāu mahi i waho,

kia rite hoki hei meatanga māu i te māra;

muri iho ka hanga i tōu whare.

28 Kaua koe e tū hei kaiwhakaatu hē mō tōu hoa, i te mea kāhore he take;

ā, kaua e tinihanga ki ōu ngutu.

29 Kaua e kī, "Ka meatia anō e ahau ki a ia tāna i mea ai ki ahau;

ka rite ki tā te tangata mahi tāku e whakahoki ai ki a ia."

30 I haere ahau i te taha o te māra a te māngere,

i te taha hoki o te māra wāina a te tangata kāhore ōna mahara;

31 nā, kua tupuria katoatia e te tātarāmoa,

kapi tonu te mata o te māra i te ongaonga,

ā, ko tō reira taiepa kōhatu kua oti te wāhi.

32 Kātahi ahau ka titiro, ka āta whakaaroaro;

ka kite ahau, ā, ka hopu mai hei ako mōku.

33 Kia iti ake nei te wāhi e parangia ai, kia iti ake nei te moe,

kia iti ake te kōtuituitanga o ngā ringa ka moe ai.

34 Ka pērā te haerenga mai o tōu mūhore ānō he kaipāhua;

o tōu rawakore hoki ānō he tangata mau patu.