1 Un1 Sam. 2:25.2 Cron. 36:16. Cap. 1:24-27. om care se împotrivește tuturor mustrărilor
va fi zdrobit deodată și fără leac.
2 CândEst. 8:15. Cap. 11:10; 28:12,28. se înmulțesc cei buni, poporul se bucură,
dar când stăpânește cel rău, poporulEst. 3:15. geme.
3 CineCap. 10:1;15:20;27:11. iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său,
darCap. 5:9,10;6:26;28:7.Luca 15:13,30. cine umblă cu curvele risipește averea.
4 Un împărat întărește țara prin dreptate,
dar cine ia mită o nimicește.
5 Cine lingușește pe aproapele său
îi întinde un laț sub pașii lui.
6 În păcatul omului rău este o cursă,
dar cel bun biruiește și se bucură.
7 CelIov 29:16;31:13.Ps. 41:1. bun pricepe pricina săracilor,
dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8 CeiCap. 11:11. ușuratici aprind focul în cetate,
dar înțelepții potolescEzec. 22:30. mânia.
9 Când se ceartă un înțelept cu un nebun,
să se tot supere sauMat. 11:17. să tot râdă, căci pace nu se face.
10 OameniiGen. 4:5,8.1 Ioan 3:12. setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană,
dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața.
11 NebunulJud. 16:17. Cap. 12:16; 14:33. își arată toată patima,
dar înțeleptul o stăpânește.
12 Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase,
toți slujitorii lui sunt niște răi.
13 Săracul și asupritorul seCap. 22:2. întâlnesc,
dar DomnulMat. 5:45. le luminează ochii amândurora.
14 Un împăratCap. 20:8;25:5. care judecă pe săraci dupăPs. 72:2,4,13,14. adevăr
își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15 NuiauaVers. 17. și certarea dau înțelepciunea,
dar copilulCap. 10:1;17:21,25. lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
16 Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul,
darPs. 37:36;58:10;91:8;92:11. cei buni le vor vedea căderea.
17 Pedepsește-țiCap. 13:24;19:18;22:15;23:13,14;29:15. fiul, și el îți va da odihnă
și îți va aduce desfătare sufletului.
18 Când1 Sam. 3:1.Amos 8:11,12. nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;
darIoan 13:17.Iac. 1:25. ferice de poporul care păzește legea!
19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob,
căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20 Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit,
poți să nădăjduiești maiCap. 26:12. mult de la un nebun decât de la el.
21 Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie
la urmă ajunge de se crede fiu.
22 Un omCap. 15:18;26:21. mânios stârnește certuri
și un înfuriat face multe păcate.
23 MândriaIov 22:29. Cap. 15:33;18:12.Is. 66:2.Dan. 4:30.Mat. 23:12.Luca 14:11;18:14.Fapte 12:23.Iac. 4:6,10.1 Pet. 5:5. unui om îl coboară,
dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
24 Cine împarte cu un hoț își urăște viața,
audeLev. 5:1. blestemul și nu spune nimic.
25 FricaGen. 12:12;20:2,11. de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26 MulțiPs. 20:9. Cap. 19:6. umblă după bunăvoința celui ce stăpânește,
dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
27 Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniți,
dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.
1 Ko te tangata he maha nei ngā riringa i tōna hē, ā, ka whakapakeke i tōna kakī
ka whatia ohoreretia ia – tē taea te rongoā.
2 Ka whakanuia te hunga tika, ka koa te iwi;
ka kīngi te tangata kino, ka auē te iwi.
3 Ko te tangata e matenui ana ki te whakaaro nui e whakahari ana i tōna pāpā;
ko te tangata ia e piri ana ki ngā wāhine kairau, he maumau taonga tāna.
4 Mā te whakawā a te kīngi e mau ai te whenua;
ka whakatakā ia e te tangata e tango ana i ngā mea hōmai noa.
5 Ko te tangata e whakapati ana ki tōna hoa,
e whakatakoto kupenga ana mō ōna waewae.
6 He rore kei roto i te hē o te tangata kino;
ko te tangata tika ia he waiata tāna, he koa.
7 E mahara ana te tangata tika ki te take a te rawakore;
kāhore o te tangata kino whakaaro kia mōhiotia e ia.
8 Mā ngā tāngata whakahī e tahu te pā kia mura;
ko tā te hunga whakaaro nui ia he whakatahuri atu i te riri.
9 Ki te totohe te tangata whakaaro nui ki te tangata wairangi,
ahakoa riri ia, kata rānei, kāhore he tānga.
10 E mauāhara ana te tangata whakaheke toto ki te tangata i te ngākau tapatahi;
tēnā ko te hunga tika, ka whai rātou kia whakaorangia ia.
11 E puakina ana e te wairangi tōna riri katoa ki waho;
e puritia mai ana ia e te tangata whakaaro nui, e pēhia ana.
12 Ki te whakarongo te rangatira ki te teka,
he kino katoa āna tāngata.
13 E tūtaki ana te rawakore rāua ko te kaitūkino ki a rāua;
ko Ihowā te kaiwhakamārama o ngā kanohi ō rāua tokorua.
14 Ko te kīngi e pono ana tāna whakawā mō ngā rawakore,
ka whakapūmautia tōna torōna ake ake.
15 Ko te whiu, ko te riri i te hē, he mea hōmai ērā i te whakaaro nui;
tēnā ko te tamaiti mahue noa, ka whakamā a ia tōna whaea.
16 Ka tokomaha te hunga kino, ka nui te hē;
ka kite ia te hunga tika i tō rātou hinganga.
17 Pākia tāu tama, ā, ka whai okiokinga koe i a ia;
āe rā, he āhuareka tāna e hōmai ai ki tōu wairua.
18 Ki te kāhore he whakakitenga, ka kore te iwi e tūpato;
ko te kaipupuri ia i te ture, ka hari ia.
19 Ehara te kupu i te papaki mō te pononga;
ahakoa hoki ia mātau, e kore ia e rongo.
20 Ka kite rānei koe i te tangata kaikā ki te kōrero?
Engari, te wairangi ka tōtika ake i a ia.
21 Ko te tangata e penapena ana i tāna pononga mai o te tamarikitanga,
ka waiho ia e ia i te mutunga hei tama tupu.
22 He whakaoho whawhai tā te tangata pukuriri;
he nui rawa hoki te hē o te tangata āritarita.
23 Ka whakaititia iho te tangata e tōna whakapehapeha;
ka whai hōnore ia te tangata ngākau pāpaku.
24 Ko te tangata e whakauru ana ki tā te tāhae, e kino ana ki tōna ake wairua;
e rongo ana ia i te kanga, kāhore e kīkī.
25 He rore e hōmai ana e te wehi ki te tangata;
ko te tangata ia e whakawhirinaki ana ki a Ihowā ka mawhiti.
26 He tokomaha e whai ana kia paingia e te rangatira;
otiia i ahu mai i a Ihowā te whakawā mō te tangata.
27 He mea whakarihariha ki te hunga tika te tangata whakahaere hē;
ā, he mea whakarihariha hoki ki te tangata kino te tangata he tika tōna ara.