Juízes 9

Uneltirea lui Abimelec

1 Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, la frații*Cap. 8:31. mamei lui, și iată cum le-a vorbit atât lor, cât și la toată familia casei tatălui mamei sale: 2 „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: ‘Este mai bine pentru voi ca șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, să stăpânească peste*Cap. 8:30. voi sau un singur om să stăpânească peste voi?’ Și aduceți-vă aminte că eu sunt os*Gen. 29:14. din oasele voastre și carne din carnea voastră." 3 Frații mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor s-a plecat spre Abimelec, căci își ziceau: „El este frate*Gen. 29:15. cu noi." 4 I-au dat șaptezeci de sicli de argint, pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit*Cap. 8:33.. Abimelec a cumpărat cu ei pe niște oameni fără căpătâi*Cap. 11:3.2 Cron. 13:7.Prov. 12:11.Fapte 17:5. și neastâmpărați, care au mers după el. 5 A venit în casa tatălui său la Ofra*Cap. 6:24. și a ucis*2 Împ. 11:1,2. pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese. 6 Toți locuitorii din Sihem și toată casa lui Milo s-au strâns laolaltă și au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lângă stejarul sădit în Sihem.

Pilda lui Iotam

7 Iotam a aflat despre lucrul acesta. S-a dus și s-a așezat pe vârful muntelui Garizim*Deut. 11:29;27:12.Ios. 8:33.Ioan 4:20. și iată ce le-a strigat el cu glas tare: „Ascultați-mă, locuitorii Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte! 8 Copacii*2 Împ. 14:9. au plecat să ungă un împărat și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: ‘Împărățește*Cap. 8:22,23. peste noi!’ 9 Dar măslinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care*Ps. 104:15. îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 10 Și copacii au zis smochinului: ‘Vino tu de împărățește peste noi!’ 11 Dar smochinul le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 12 Și copacii au zis viței: ‘Vino tu și domnește peste noi!’ 13 Dar vița le-a răspuns: ‘Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește*Ps. 104:15. pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?’ 14 Atunci, toți copacii au zis spinului: ‘Vino tu și împărățește peste noi!’ 15 Și spinul a răspuns copacilor: ‘Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub*Is. 30:2.Dan. 4:12.Osea 14:7. umbra mea; altfel, să iasă un foc*Vers. 20.Num. 21:28.Ezec. 19:14. din spin și să mistuie*2 Împ. 14:9.Ps. 104:16.Is. 2:13;37:24.Ezec. 31:3. cedrii Libanului.’ 16 Acum, oare cu adevărat și cu toată curăția ați lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Ați arătat voi bunăvoință față de Ierubaal și de casa lui? V-ați purtat voi oare cu el potrivit cu slujba*Cap. 8:35. pe care v-a făcut-o? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, și-a pus viața în primejdie și v-a izbăvit din mâna lui Madian, 18 și voi v-ați*Vers. 5,6. ridicat împotriva casei tatălui meu, i-ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră și ați făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă în adevăr și cu toată curăția v-ați purtat voi astăzi față de Ierubaal și casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria*Is. 8:6.Filip. 3:3. voastră și voi să fiți bucuria lui! 20 Dacă nu, să iasă un foc*Vers. 15,56,57. din Abimelec și să mistuie pe locuitorii din Sihem și casa lui Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din casa lui Milo și să mistuie pe Abimelec!" 21 Iotam s-a dat în lături și a luat-o la fugă; s-a dus la Beer*2 Sam. 20:14., unde a locuit departe de fratele său Abimelec.

Sfârșitul rușinos al lui Abimelec

22 Abimelec stăpânise trei ani peste Israel. 23 Atunci, Dumnezeu*1 Sam. 16:14;18:9,10.1 Împ. 12:15;22:22.2 Cron. 10:15;18:19.Is. 19:2,14. a trimis un duh rău între Abimelec și locuitorii Sihemului, și locuitorii Sihemului au fost necredincioși*Is. 33:1. lui Abimelec, 24 pentru ca*1 Împ. 2:32.Est. 9:25.Ps. 7:16.Mat. 23:35,36. și cruzimea săvârșită cu cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-și ia pedeapsa și sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, care-l ajutaseră să ucidă pe frații săi. 25 Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munților, niște oameni care jefuiau pe toți cei ce treceau pe lângă ei pe drum. Și lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec. 26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frații săi și au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el! 27 Au ieșit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii și au început să se veselească; au intrat în casa*Vers. 4. dumnezeului lor, au mâncat și au băut și au blestemat pe Abimelec. 28 Și Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine*1 Sam. 25:10.1 Împ. 12:16. este Abimelec și cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal și nu este Zebul îngrijitorul lui? Slujiți bărbaților lui Hamor*Gen. 34:2,6., tatăl lui Sihem! De ce să slujim lui Abimelec? 29 O, dacă*2 Sam. 15:4. aș fi eu stăpânul acestui popor, aș răsturna pe Abimelec." Și despre Abimelec zicea: „Strânge-ți oștirea și ieși!" 30 Zebul, cârmuitorul cetății, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns niște soli la Abimelec ca să-i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui au venit la Sihem și au răsculat cetatea împotriva ta. 32 Acum, pleacă noaptea, tu și poporul care este cu tine, și stai la pândă în câmp. 33 Dimineața, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetății. Și când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să-i faci ce-ți vor îngădui puterile." 34 Abimelec și tot poporul care era cu el au plecat noaptea și s-au pus la pândă lângă Sihem, împărțiți în patru cete. 35 Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății. Abimelec și tot poporul care era cu el s-au sculat atunci de la pândă. 36 Gaal a zărit poporul și a zis lui Zebul: „Iată un popor care se coboară din vârful munților." Zebul i-a răspuns: „Este umbra munților pe care-i iei drept oameni." 37 Gaal, luând iarăși cuvântul, a zis: „Este chiar un popor care se coboară de pe înălțimile țării și o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor." 38 Zebul i-a răspuns: „Unde îți este acum gura cu care*Vers. 28,29. ziceai: ‘Cine este Abimelec, ca să-i slujim?’ Nu este oare acesta poporul pe care-l disprețuiai tu? Mergi acum și luptă-te cu el!" 39 Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului și s-a luptat cu Abimelec. 40 Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui și mulți oameni au căzut morți până la intrarea porții. 41 Abimelec s-a oprit la Aruma. Și Zebul a izgonit pe Gaal și pe frații lui, care n-au putut să rămână la Sihem. 42 A doua zi, poporul a ieșit la câmp. Abimelec, căruia i s-a dat de știre, 43 și-a luat ceata, a împărțit-o în trei părți și s-a pus la pândă în câmp. Văzând că poporul ieșea din cetate, s-a sculat împotriva lor și i-a bătut. 44 Abimelec și cetele care erau cu el au pornit înainte și s-au așezat la intrarea porții cetății: două din aceste cete s-au aruncat asupra tuturor celor ce erau în câmp și i-au bătut. 45 Abimelec a bătut cetatea toată ziua, a luat-o*Vers. 20. și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat*Deut. 29:23.1 Împ. 12:25.2 Împ. 3:25. cetatea până la temelie și a presărat sare peste ea. 46 La auzul acestui lucru, toți locuitorii turnului Sihemului s-au dus în cetățuia casei dumnezeului*Cap. 8:33. Berit. 47 S-a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii turnului Sihemului s-au strâns acolo. 48 Atunci, Abimelec s-a suit pe muntele Țalmon*Ps. 68:14., el și tot poporul care era cu el. A luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o și a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Ați văzut ce am făcut? Grăbiți-vă și faceți și voi ca mine." 49 Și au tăiat fiecare câte o ramură și au mers după Abimelec; au așezat ramurile lângă cetățuie și i-au dat foc, ei și celor ce se aflau în ea. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbați și femei. 50 Abimelec a pornit împotriva Tebețului. A împresurat Tebețul și l-a luat. 51 În mijlocul cetății era un turn tare, unde au fugit toți locuitorii cetății, bărbați și femei; au încuiat ușile după ei și s-au suit pe acoperișul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn; l-a bătut și s-a apropiat de ușa turnului ca să-i pună foc. 53 Atunci, o femeie a aruncat*2 Sam. 11:21. o piatră de râșniță pe capul lui Abimelec și i-a sfărâmat țeasta capului. 54 Îndată, el*1 Sam. 31:4. a chemat pe tânărul care-i purta armele și i-a zis: „Scoate-ți sabia și omoară-mă, ca să nu se zică de mine: ‘L-a omorât o femeie.’" Tânărul l-a străpuns cu sabia și a murit. 55 Când au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă. 56 Astfel*Vers. 24.Iov 31:3.Ps. 94:23.Prov. 5:22. a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucigând pe cei șaptezeci de frați ai lui, 57 și Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit față de ei blestemul*Vers. 20. lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

Ko Apīmereke hei Kīngi i Hekeme

1 Nā, ka haere a Apīmereke tama a Ierupāra ki Hekeme ki ngā tungāne o tōna whaea, ā, ka kōrero ki a rātou, ki te hapū katoa anō hoki o te whare o te pāpā o tōna whaea, ka mea, 2 "Tēnā, kī atu ki ngā taringa o ngā tāngata katoa o Hekeme, ‘Ko tēhea te mea pai ki a koutou, ko ngā tāngata e whitu tekau, ko ngā tama katoa a Ierupāra, hei kīngi mō koutou, kia kotahi rānei te tangata hei kīngi mō koutou?’ Kia mahara hoki he wheua, ahau nō koutou, he kikokiko nō koutou."

3 Nā, ka kōrerotia e ngā tungāne o tōna whaea ēnei kupu katoa mōna ki ngā taringa o ngā tāngata katoa o Hekeme, ā, ka anga ō rātou ngākau ki te aru i a Apīmereke; i mea hoki rātou, "Ko tō tātou teina ia." 4 Nā, ka hōmai e rātou ki a ia ētahi hiriwa, e whitu tekau, i roto i te whare o Paara-Periti, ā, ka utua e Apīmereke ki aua mea ētahi tāngata wairangi, he hunga hīkaka, ā, aru ana rātou i a ia. 5 Nā, ka haere ia ki te whare o tōna pāpā ki Opora, ā, patua iho e ia ōna tuākana, ōna tēina, ngā tama a Ierupāra, e whitu tekau ngā tāngata, i runga i te kōhatu kotahi; otiia i mahue a Iotama te tama whakaotinga a Ierupāra; i piri hoki ia. 6 Nā, ka huihui ngā tāngata katoa o Hekeme, rātou ko te whare katoa o Miro, ā, ka haere, ka mea i a Apīmereke hei kīngi, ki te oki i te pou i Hekeme.

Te Kōrero Kupu Whakarite o ngā Rākau

7 Ā, ka kōrerotia ki a Iotama, nā, ka haere ia, ā, tū ana i runga i te tihi o Maunga Keritimi; nā, ka ara tōna reo, ka karanga, ka mea ki a rātou, "Whakarongo mai ki ahau, e ngā tāngata o Hekeme, kia whakarongo ai te Atua ki a koutou. 8 I haere ngā rākau ki te whakawahi i tētahi kīngi mō rātou, ā, ka mea ki te ōriwa, ‘Ko koe hei kīngi mō mātou.’

9 "Nā, ka mea te ōriwa ki a rātou, ‘Kia whakarērea koia e ahau tōku mōmonatanga, tāku mea i whai korōria ai te Atua, te tangata, ā, kia haere ki runga i ngā rākau tīwhaiwhai ai?’

10 "Nā, ka mea ngā rākau ki te piki, ‘Haere mai hei kīngi mō mātou.’

11 "Anō rā ko te piki ki a rātou, ‘Kia whakarērea koia e ahau tōku reka me ōku hua pai, ā, kia haere ki runga i ngā rākau tīwhaiwhai ai?’

12 "Kātahi ka mea ngā rākau ki te wāina, ‘Haere mai koe hei kīngi mō mātou.’

13 "Nā, ka mea te wāina ki a rātou, ‘Kia whakarērea koia e ahau tōku wāina e whakahari nei i te Atua, i te tangata, ā, kia haere ki runga i ngā rākau tīwhaiwhai ai?’

14 "Nā, ka mea ngā rākau katoa ki te taraheke, ‘Haere mai hei kīngi mō mātou.’

15 "Nā, ka mea te taraheke ki ngā rākau, ‘Ki te mea he pono tā koutou whakawahi i ahau hei kīngi mō koutou, haere mai ki raro ki tōku taumarumarutanga iho okioki ai, ā, ki te kāhore, kia puta atu he ahi i roto i te taraheke hei kai i ngā hīta o Repanōna.’

16 "Nā, ki te mea he pono, he tika, tā koutou mahi, i a koutou i mea nei i a Apīmereke hei kīngi, ki te pai hoki tā koutou mahi ki a Ierupāra rātou ko tōna whare, ki te mea hoki i rite ki ngā mahi a ōna ringa tā koutou i mea ai ki a ia – 17 nā tōku pāpā hoki i whawhai ā koutou whawhai, ā, tāruke ana ki te mate; ā, ora ake koutou i te ringa o Miriana. 18 Nā, kua whakatika nei koutou i tēnei rā ki te whare o tōku pāpā, ā, patua iho āna tama, e whitu tekau tāngata, ki runga ki te kōhatu kotahi, ā, meinga ana a Apīmereke, tama a tāna pononga wahine hei kīngi mō ngā tāngata o Hekeme, nō te mea ko tō koutou teina ia – 19 nā, ki te mea he pono, he tika, tā koutou i mea ai ki a Ierupāra rātou ko tōna whare i tēnei rā, kia hari ki a Apīmereke, kia hari hoki ia ki a koutou. 20 Ki te kāhore ia kia puta he ahi i a Apīmereke hei kai i ngā tāngata o Hekeme, rātou ko te whare o Miro; kia puta hoki he ahi i ngā tāngata o Hekeme, i te whare hoki o Miro, hei kai i a Apīmereke."

21 Nā, ko te rerenga i rere ai a Iotama, haere ana ki Pēre, ā, noho ana i reira i te wehi o tōna tuakana, o Apīmereke.

Te Hinganga o Apīmereke

22 Ā, e toru ngā tau o Apīmereke e kāwana ana i a Īharaira. 23 Nā, ka ungā e te Atua he wairua kino hei wehe i a Apīmereke rātou ko ngā tāngata o Hekeme; ā, ka mahi tinihanga ngā tāngata o Hekeme ki a Apīmereke. 24 He mea mō te tūkinotanga i ngā tama e whitu tekau a Ierupāra kia eke mai, kia utaina ō rātou toto ki runga ki tō rātou teina, ki a Apīmereke, nāna nei rātou i patu; ki runga anō hoki i ngā tāngata o Hekeme nāna nei i whakakaha ōna ringa i patua ai ōna tuākana, ōna tēina. 25 Nā, ka whakanohoia e ngā tāngata o Hekeme he kaiwhanga mōna ki ngā tihi o ngā maunga, ā, pāhuatia ana e rātou te hunga katoa i puta ki a rātou i te ara, ā, ka kōrerotia ki a Apīmereke.

26 Nā, ka haere mai a Kāra tama a Ēpere rātou ko ōna tēina, ā, ka tae atu ki Hekeme; nā, ka whakawhirinaki ngā tāngata o Hekeme ki a ia. 27 Nā, ka haere rātou ki te māra, ā, whakia ana ngā hua o ā rātou māra wāina, takahia ana. Nā, ka tuku hākari rātou, ā, ka haere ki te whare o tō rātou atua, ka kai, ka inu, ā, kohukohua ana e rātou a Apīmereke.

28 I mea anō a Kāra tama a Ēpere, "Ko wai a Apīmereke, ko wai hoki a Hekeme e mahi ai tātou ki a ia? Ehara ianei ia i te tama a Ierupāra? Ko Tepūru hoki tāna kaiwhakahauhau? Me mahi koutou ki ngā tāngata a Hāmora, a te pāpā o Hekeme; engari he aha tātou ka mahi ai ki a ia? 29 Nā, me i pai te Atua ki tēnei iwi ki raro ki tōku ringa! Inā, kua peia e ahau a Apīmereke. Kātahi ia ka mea ki a Apīmereke, ‘Whakanuia tōu ope, puta mai hoki.’ "

30 Ā, nō te rongonga o Tepūru rangatira o te pā ki ngā kupu a Kāra tama a Ēpere, ka mura tōna riri. 31 Nā, ka tono puku ia i ētahi tāngata ki a Apīmereke hei mea, "Ko Kāra tama a Ēpere tēnei, rātou ko ōna tēina, kua tae mai ki Hekeme; ā, kei te whakatūtehu rātou i te pā kia tū atu ki a koe. 32 Nā reira whakatika i te pō, ā, koe me āu tāngata, ka takoto tauwhanga ai i te pārae. 33 Ā, ka whiti te rā i te ata, ka maranga wawe koe, ka huaki ki te pā; ā, ka puta ia, rātou ko āna tāngata ki te whawhai ki a koe, māu e mea ki a ia tāu e kite ai."

34 Nā, ko te whakatikanga ake o Apīmereke rātou ko āna tāngata katoa i te pō, ā, e whā ō rātou matua i takoto tauwhanga ai mō Hekeme. 35 Ā, ka puta atu a Kāra tama a Ēpere, ka tū i te tomokanga ki te kūwaha o te pā; nā, kua whakatika ake a Apīmereke rātou ko āna tāngata i te pehipehi.

36 Ā, i te kitenga o Kāra i aua tāngata, ka mea ia ki a Tepūru, "Nanā, he tangata e heke mai rā i ngā tihi o ngā maunga."

Nā, ka mea a Tepūru ki a ia, "Ko te ata o ngā maunga tāu e kite nā, me te mea he tangata."

37 Nā, ka kōrero anō a Kāra, ka mea, "Nanā, titiro ki te hunga e heke mai rā mā waenganui o te whenua; kotahi hoki tērā matua e haere mai rā i te ara i te oki o Meonenimi."

38 Nā, ka mea a Tepūru ki a ia, "Kei hea rā tōu māngai i mea rā koe, ‘Ko wai a Apīmereke, e mahi ai tātou ki a ia?’ Ehara ianei tēnei i te iwi i whakahāweatia rā e koe? Nā, haere atu ināianei ki te whawhai ki a ia."

39 Nā, ka haere a Kāra i te aroaro o ngā tāngata o Hekeme ki te whawhai ki a Apīmereke. 40 Nā, ka whāia ia e Apīmereke, ā, rere ana ia i tōna aroaro, ā, he tokomaha i hinga, i patua, ā te tomokanga rā anō o te kūwaha. 41 Nā, ka noho a Apīmereke ki Aruma; ā, ka peia a Kāra rātou ko ōna tēina e Tepūru, kei noho ki Hekeme.

42 Ā, i te aonga ake ka puta atu ngā tāngata ki te pārae; ā, ka kōrerotia e rātou ki a Apīmereke. 43 Nā, ka mau ia ki ngā tāngata, ā, wehea ana e ia kia toru ngā matua, ā, ka tauwhanga i te pārae. Ā, ka kite ia, nā, kua puta mai te iwi i roto i te pā, ka whakatika ia ki a rātou, ā, patua iho. 44 I kōkiri hoki a Apīmereke rātou ko āna ngohi, ā, tū ana i te tomokanga ki te kūwaha o te pā; ā, kōkiri ana ngā ngohi e rua ki te hunga katoa i te pārae, ā, patua iho. 45 Ā, whakapaua ana e Apīmereke taua rā ki te whawhai ki te pā, ā, horo ana te pā i a ia, patua iho hoki ngā tāngata katoa i roto; nā, wāhia ana e ia te pā, ruia iho ki te tote.

46 Ā, nō te rongonga o ngā tāngata katoa o te pourewa o Hekeme, ka haere rātou ki roto ki te taumaihi o te whare o te atua, o Periti. 47 Ā, ka kōrerotia ki a Apīmereke kua huihui katoa ngā tāngata o te pourewa o Hekeme. 48 Kātahi ka piki atu a Apīmereke ki Maunga Taramono, rātou ko āna tāngata katoa; i mauria atu anō i Apīmereke he toki i tōna ringa. Nā, ka tapahia e ia he rākau, ā, hāpainga ana, amohia ana e ia i runga i ōna pokohiwi, me te mea anō ki āna tāngata, "Ko tā koutou i kite nei e meatia ana e ahau, kia hohoro tā koutou pērā." 49 Nā, ka tapahia he peka e tēnei, e tēnei o te iwi katoa, ā, haere ana ki te whai i a Apīmereke. Nā, ka whakatakotoria e rātou ki te taha o te taumaihi, ā, tahuna ana te taumaihi ki te ahi ki runga ki a rātou. Nā, ka mate anō hoki ngā tāngata katoa o te pourewa o Hekeme; ki te whakaaro iho kotahi mano ngā tāne, ngā wāhine.

50 Kātahi ka haere a Apīmereke ki Tepehe, ā, whakapaea ana a Tepehe e ia, ā, horo ana i a ia. 51 Nā, i waenganui o te pā he pourewa kaha, ā, ka rere ki reira ngā tāne katoa, me ngā wāhine, ngā tāngata katoa o te pā, ā, tūtakina ana mai rātou ki roto, ā, piki ana rātou ki runga ki te tuanui o te pourewa. 52 Nā, ko te haerenga atu o Apīmereke ki te pourewa, tauria ana e ia, ka whakatata hoki ki te kūwaha o te pourewa, he tahu ki te ahi. 53 Ko te tino makanga iho a tētahi wahine i tō runga kōhatu mira ki runga ki te mātenga o Apīmereke, nā, ngawhā iho tōna angaanga.

54 Nā, hohoro tonu tāna karanga ki te tangata i mau i āna patu, ka mea ki a ia, "Unuhia tāu hoari, whakamatea hoki ahau, kei kōrerotia ahau, ‘He wahine nāna ia i patu.’ " Nā, werohia ana ia e tāna tangata, ā, ka mate. 55 Ā, nō te kitenga o ngā tāngata o Īharaira kua mate a Apīmereke, ka haere rātou ki tōna wāhi, ki tōna wāhi.

56 Nā, i pēnei te whakautu a te Atua i te kino a Apīmereke i meatia e ia ki tōna pāpā, i a ia i patu ai i ōna tuākana, i ōna tēina, e whitu tekau; 57 me te kino hoki a ngā tāngata o Hekeme, i whakautua katoatia e te Atua ki runga ki ō rātou mātenga; ā, ka tau iho ki a rātou te kanga a Iotama tama a Ierupāra.