Juízes 11

Iefta, judecător în Israel

1 Iefta*Evr. 11:32., Galaaditul, era un om viteaz*Cap. 6:12.2 Împ. 5:1.. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta. 2 Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei." 3 Și Iefta a fugit de la frații lui și a locuit în țara Tob. Niște oameni*Cap. 9:4.1 Sam. 22:2. fără căpătâi s-au strâns la Iefta și făceau plimbări cu el. 4 După câtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5 Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să caute pe Iefta din țara Tob. 6 Ei au zis lui Iefta: „Vino de fii căpetenia noastră și să batem pe fiii lui Amon." 7 Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Nu m-ați urât*Gen. 26:27. voi și nu m-ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniți la mine acum, când sunteți în strâmtorare?" 8 Bătrânii*Cap. 10:18. Galaadului au zis lui Iefta: „Ne întoarcem*Luca 17:4. la tine acum ca să mergi cu noi, să bați pe fiii lui Amon și să fii căpetenia*Cap. 10:18. noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului." 9 Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Dacă mă aduceți înapoi ca să bat pe fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?" 10 Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Domnul*Ier. 42:5. să ne audă și să judece dacă nu vom face ce spui." 11 Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului. Poporul l-a pus în fruntea lui și l-a așezat căpetenie*Vers. 8., și Iefta a spus din nou înaintea*Cap. 10:17;20:1.1 Sam. 10:17;11:15. Domnului, la Mițpa, toate cuvintele pe care le rostise.

Înfrângerea amoniților

12 Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon ca să-i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva țării mele?" 13 Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că*Num. 21:24-26. Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe țara mea, de la Arnon până la Iaboc*Gen. 32:22. și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bunăvoie." 14 Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon 15 ca să-i spună: „Așa vorbește Iefta: ‘Israel*Deut. 2:9,19. n-a pus mâna pe țara Moabului, nici pe țara fiilor lui Amon. 16 Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers*Num. 14:25.Deut. 1:40.Ios. 5:6. în pustie până la Marea Roșie și a ajuns la Cades*Num. 13:26;20:1.Deut. 1:46.. 17 Atunci, Israel a trimis*Num. 20:14. soli împăratului Edomului ca să-i spună: «Lasă-mă să trec prin țara ta.» Dar*Num. 20:18,21. împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la*Num. 20:1. Cades. 18 Apoi a mers prin pustie, a ocolit*Num. 21:4.Deut. 2:1-8. țara Edomului și țara Moabului și a venit*Num. 21:11. la răsăritul țării Moabului; au tăbărât*Num. 21:13;22:36. dincolo de Arnon, fără să intre pe ținutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului. 19 Israel a trimis*Num. 21:21.Deut. 2:26. soli lui Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: «Lasă-mă să trec prin*Num. 21:22.Deut. 2:27. țara ta până la locul spre care mergem.» 20 Dar Sihon*Num. 21:23.Deut. 2:32. n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ținutul lui, și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahat și a luptat împotriva lui Israel. 21 Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i-a bătut*Num. 21:24,25.Deut. 2:33,34.. Israel a pus mâna pe toată țara amoriților care erau așezați în țara aceasta. 22 Au pus mâna pe tot ținutul amoriților*Deut. 2:36., de la Arnon până la Iaboc și de la pustie până la Iordan. 23 Și acum, când Domnul Dumnezeul lui Israel a izgonit pe amoriți dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpânești țara? 24 Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș*Num. 21:29.1 Împ. 11:7.Ier. 48:7., nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul*Deut. 9:4,5;18:12.Ios. 3:10. Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim? 25 Ești tu mai bun decât Balac*Num. 22:2.Ios. 24:9., fiul lui Țipor, împăratul Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26 Iată că sunt trei sute de ani de când locuiește Israel la Hesbon*Num. 21:25. și în satele din jurul lui, la Aroer*Deut. 2:36. și în satele din jurul lui și în toate cetățile care sunt pe malul Arnonului. Pentru ce nu i le-ați luat în tot timpul acesta? 27 Eu nu te-am supărat deloc, și rău te-ai purtat cu mine, făcându-mi război. Domnul să judece*Gen. 18:25. lucrul acesta. El să fie astăzi judecător*Gen. 16:5;31:53.1 Sam. 24:12,15. între fiii lui Israel și fiii lui Amon.’" 28 Împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care a trimis Iefta să i le spună.

Fiica lui Iefta

29 Duhul*Cap. 3:10. Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul și Manase; a trecut la Mițpe, în Galaad, și din Mițpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon. 30 Iefta a făcut o juruință*Gen. 28:20.1 Sam. 1:11. Domnului și a zis: „Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon, 31 oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va*Lev. 27:2,3.1 Sam. 1:11,28;2:18. fi închinat Domnului și-l voi*Ps. 66:13.Lev. 27:11,12. aduce ca ardere-de-tot." 32 Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon și Domnul i-a dat în mâinile lui. 33 Le-a pricinuit o foarte mare înfrângere, de la Aroer până spre*Ezec. 27:17. Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăți, și până la Abel-Cheramim. Și fiii lui Amon au fost smeriți înaintea copiilor lui Israel. 34 Iefta s-a întors acasă la Mițpa*Cap. 10:17;11:11.. Și iată că fiică-sa*Exod 15:20.1 Sam. 18:6.Ps. 68:25.Ier. 31:4. i-a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii și nici altă fată. 35 Cum a văzut-o, el și-a rupt*Gen. 37:29,34. hainele și a zis: „Ah, fata mea, adânc mă lovești și mă tulburi! Am făcut o*Ecl. 5:2. juruință Domnului și n-o pot*Num. 30:2.Ps. 15:4.Ecl. 5:4,5. întoarce." 36 Ea i-a zis: „Tată, ai făcut o juruință Domnului, fă-mi*Num. 30:2. potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, acum, când*2 Sam. 18:19,31. Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon." 37 Și ea a zis tatălui său: „Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munți și să-mi plâng fecioria cu tovarășele mele." 38 El a răspuns: „Du-te!" Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei și și-a plâns fecioria pe munți. 39 După cele două luni, s-a întors la tatăl ei și el a împlinit*Vers. 31.1 Sam. 1:22,24;2:18. cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s-a făcut în Israel obiceiul 40 că, în toți anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.

Ko Iepeta

1 Nā, he tangata mārohirohi a Iepeta Kireari, he tama nā tētahi wahine kairau; ā, nā Kireara hoki a Iepeta. 2 Ā, i whānau ētahi tama mā Kireara rāua ko tāna wahine; ā, nō te kaumātuatanga ake o ngā tama a tāna wahine, ka peia e rātou a Iepeta; i mea ki a ia, "Kāhore he tukunga iho mōu i te whare o tō tātou pāpā; he tama hoki koe nā te wahine kē." 3 Nā, ka rere a Iepeta i ōna tēina, ā, noho ana i te whenua o Topo; nā, ka huihui ētahi tāngata wairangi ki a Iepeta, ā, haere tahi ana rātou.

4 Ā roa iho, nā, ka whawhai ngā tamariki a Āmona ki a Īharaira. 5 Ā, i te whawhaitanga a ngā tamariki a Āmona ki a Īharaira, nā, ka haere ngā kaumātua o Kireara ki te tiki i a Iepeta i te whenua o Topo. 6 Ā, ka mea ki a Iepeta, "Haere mai, ā, ko koe hei rangatira hōia mō mātou, kia whawhai ai tātou ki ngā tamariki a Āmona."

7 Nā, ka mea a Iepeta ki ngā kaumātua o Kireara, "Kāhore ianei koutou i kino ki ahau, i pei i ahau i roto i te whare o tōku pāpā? Ā, he aha koutou i haere mai ai ki ahau i a koutou ka hēmanawa nei?"

8 Nā, ka mea ngā kaumātua o Kireara ki a Iepeta, "Koia mātou ka tahuri atu nei ki a koe ināianei, kia haere ai koe i a mātou ki te whawhai ki ngā tamariki a Āmona, ā, ko koe hei upoko mō mātou, mō ngā tāngata katoa hoki o Kireara."

9 Nā, ka mea a Iepeta ki ngā kaumātua o Kireara, "Ki te whakahokia atu ahau e koutou ki te whawhai ki ngā tamariki a Āmona, ā, ka hōmai rātou e Ihowā ki ahau, tērā rānei ahau e waiho hei upoko mō koutou?"

10 Nā, ka mea ngā kaumātua o Kireara ki a Iepeta, "Ko Ihowā hei kaititiro i waenganui i a tātou; he pono e rite ki tāu kupu tā mātou e mea ai." 11 Nā, ka haere tahi a Iepeta rātou ko ngā kaumātua o Kireara, ā, ka meinga ia e te iwi hei upoko, hei rangatira mō rātou; ā, ka kōrerotia e Iepeta āna kupu katoa ki te aroaro o Ihowā ki Mihipa.

12 Kātahi ka tono tāngata atu a Iepeta ki te kīngi o ngā tamariki a Āmona, hei mea, "He aha tāu i haere mai ai koe ki ahau, ki tōku whenua whawhai ai?"

13 Nā, ka mea te kīngi o ngā tamariki a Āmona ki ngā tāngata a Iepeta, "Nā Īharaira hoki i tango tōku whenua i tōna haerenga ake i Īhipa, i Aranona atu ā tae noa ki Iapoko, ki Horano; nā, āta whakahokia mai aua wāhi."

14 Nā, ka tono tāngata anō a Iepeta ki te kīngi o ngā tamariki a Āmona; 15 hei mea ki a ia:

"Ko te kupu tēnei a Iepeta: Kīhai i tangohia e Īharaira te whenua o Moapa, te whenua rānei o ngā tamariki a Āmona. 16 Engari, i tō Īharaira haerenga ake i Īhipa, ā, ka hāereerea te koraha ā tae noa ki te Moana Whero, ā, ka tae ki Karehe. 17 Nā, ka tono tāngata a Īharaira ki te kīngi o Ēroma, hei mea, ‘Tukua ahau kia tika atu mā tōu whenua’; nā, kīhai te kīngi o Ēroma i rongo. I tono anō ia ki te kīngi o Moapa; ā, kīhai tērā i pai. Nā, ka noho a Īharaira ki Karehe.

18 "Kātahi rātou ka haere puta noa i te koraha; taiāwhiotia ana e rātou te whenua o Ēroma, me te whenua o Moapa, ā, ka tae mai ki te taha ki te rāwhiti o te whenua o Moapa, ka noho ki tērā taha o Aranona, kīhai hoki i haere ki roto ki te rohe o Moapa; ko Aranona hoki te rohe o Moapa.

19 "Nā, ka tono tāngata a Īharaira ki a Hihona kīngi o ngā Amori, kīngi o Hehepona; ā, ka mea a Īharaira ki a ia, ‘Tukua mātou kia tika atu mā tōu whenua ki tōku wāhi.’ 20 Heoi, kīhai a Hihona i tuku i a Īharaira kia tika mā tōna rohe; nā, huihuia ana e Hihona tōna iwi katoa, ā, noho ana ki Iahata; nā, ko tāna whawhaitanga ki a Īharaira.

21 "Nā, ka hōmai e Ihowā, e te Atua o Īharaira a Hihona me tōna iwi katoa ki te ringa o Īharaira; nā, patua iho rātou, ā, tangohia ana e Īharaira te whenua katoa o ngā Amori i noho ki taua whenua. 22 I tangohia hoki e rātou ngā rohe katoa o ngā Amori; i Aranona ki Iapoko, i te koraha ki Horano.

23 "Nā, kua peia nei e Ihowā, e te Atua o Īharaira ngā Amori i te aroaro o tāna iwi, o Īharaira, ā, me riro rānei i a koe? 24 E kore ianei koe e mau ki ngā wāhi i whakawhiwhia ki a koe e tōu atua, e Kemoho? Ā, ka riro mai hoki i a mātou tō te hunga e peia ana e Ihowā, e tō mātou Atua, i tō mātou aroaro.

25 "He nui ake rānei tōu pai i tō Pāraka tama a Tiporo kīngi o Moapa? I mea rānei ia ki te tohe ki a Īharaira, ki te whawhai rānei ki a rātou?

26 "I a Īharaira e noho ana i Hehepona, i ōna pā ririki, i Aroere hoki, i ōna pā ririki, i ngā pā katoa anō i ngā taha o Aranona, e toru rau ngā tau; he aha hoki tē tangohia ai e koutou i taua wā?

27 "Nā, kāhore ōku hara ki a koe; engari e hē ana tāu mahi ki ahau, tāu whawhai ki ahau; mā Ihowā, mā te kaiwhakawā e whakawā āianei ngā tamariki a Īharaira me ngā tamariki a Āmona."

28 Heoi, kīhai i rongo te kīngi o ngā tamariki a Āmona ki ngā kupu a Iepeta i tukua atu ai ki a ia.

Tā Iepeta Oati

29 Nā, ka tau te Wairua o Ihowā ki runga ki a Iepeta, ā, ka haere ia puta noa i Kireara, i Mānahi, i haere hoki puta noa i Mihipe o Kireara, ā, haere ana i Mihipe o Kireara ki ngā tamariki a Āmona. 30 Nā, ka oatitia he oati e Iepeta ki a Ihowā; i mea ia: "Ki te tino hōmai e koe ngā tama a Āmona ki tōku ringa, 31 nā, ko te mea e puta mai ana i ngā tatau o tōku whare ki te whakatau i ahau, ina hoki ora mai ahau i ngā tama a Āmona, mā Ihowā tēnā, ka whakaekea anō e ahau hei tahunga tinana."

32 Nā, ka haere a Iepeta ki ngā tamariki a Āmona ki te whawhai ki a rātou; ā, ka hōmai rātou e Ihowā ki tōna ringa. 33 Nā, tukitukia ana rātou e ia, i Aroere atu ā tae noa koe ki Miniti, e rua tekau ngā pā, ki te mānia anō i ngā māra wāina; he nui rawa te patunga. Nā, kua hinga ngā tamariki a Āmona i ngā tamariki a Īharaira.

Te Tamāhine a Iepeta

34 Nā, ka haere a Iepeta ki tōna whare ki Mihipa, nā, ko te putanga mai o tāna tamāhine ki te whakatau i a ia, me te timipera, me te kanikani. Ko tāna huatahi ia; kāhore atu hoki āna tama, tamāhine rānei, ko ia anake. 35 Ā, nō tōna kitenga i a ia, nā, ka haea ōna kākahu, ka mea, "Auē, e tāku tamāhine! Kua pēhia rawatia ahau e koe ki raro, kei roto hoki koe i te hunga e raru ai ahau; kua puaki hoki tōku māngai ki a Ihowā, e kore anō e taea te hoki."

36 Nā, ka mea tērā ki a ia, "E tōku pāpā, kua puaki nei tōu māngai ki a Ihowā, meatia ki ahau ngā mea i puta mai i tōu māngai, mō tā Ihowā tohenga i te utu mōu i ōu hoariri, i ngā tamariki a Āmona." 37 I mea anō ia ki tōna pāpā, "Kia meatia tēnei mea ki ahau, waiho noa iho ahau, kia rua ngā marama, ā, ka piki ahau, ka heke i ngā maunga tangi ai ki tōku wāhinatanga, mātou ko ōku hoa."

38 Anō rā ko ia, "Haere." Nā, ka ungā atu ia e ia, kia rua ngā marama; heoi haere ana ia, rātou ko ōna hoa, ā, tangihia ana e ia tōna wāhinatanga i runga i ngā maunga. 39 Ā, nō te takanga o ngā marama e rua, nā, ka hoki ia ki tōna pāpā, ā, meatia ana e ia ki a ia tāna i oati ai; kīhai hoki taua kōtiro i mōhio ki te tāne.

Nā, ka waiho hei tikanga i roto i a Īharaira, 40 kia haere ngā tamāhine a Īharaira i ia tau, i ia tau, ki te tangi i te kōtiro a Iepeta Kireari; e whā ngā rā i roto i te tau.