1 Coríntios 14

Darul limbilor și al prorociei

1 Urmăriți*Cap. 12:31. dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești, dar*Num. 11:25,29. mai ales să prorociți. 2 În adevăr, cine vorbește*Fapte 2:4;10:46. în altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege și, cu duhul, el spune taine. 3 Cine prorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor spre zidire, sfătuire și mângâiere. 4 Cine vorbește în altă limbă se zidește pe sine însuși, dar cine prorocește zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să prorociți. Cine prorocește este mai mare decât cine vorbește în alte limbi, afară numai dacă tălmăcește aceste limbi, pentru ca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v-aș fi eu dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi și dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire*Vers. 26., nici cunoștință, nici prorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta? 8 Și dacă trâmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9 Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vânt. 10 Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. 11 Dar, dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. 12 Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii. 13 De aceea, cine vorbește în altă limbă să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească. 14 Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. 15 Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi*Efes. 5:19.Col. 3:16. cânta cu duhul, dar voi cânta și cu*Ps. 47:7. mintea. 16 Altminteri, dacă aduci mulțumiri cu duhul, cum va răspunde „Amin" la*Cap. 11:24. mulțumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu știe ce spui? 17 Negreșit, tu mulțumești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufletește. 18 Mulțumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toți. 19 Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților*Ps. 131:2.Mat. 11:25;18:3;19:14.Rom. 6:19. Cap. 3:1.Efes. 4:14.Evr. 5:12,13., nu fiți copii la minte, ci, la răutate, fiți*Mat. 18:3.1 Pet. 2:2. prunci, iar la minte, fiți oameni mari. 21 În*Ioan 10:34. Lege este scris*Is. 28:11,12.: „‘Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă și prin buze străine, și nici așa nu Mă vor asculta’, zice Domnul." 22 Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioși, ci pentru cei necredincioși. Prorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși. 23 Deci, dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc și toți ar vorbi în alte limbi și ar intra și dintre cei fără daruri sau necredincioși, n-ar*Fapte 2:13. zice ei că sunteți nebuni? 24 Dar dacă toți prorocesc și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredințat de toți, este judecat de toți. 25 Tainele inimii lui sunt descoperite, așa că va cădea cu fața la pământ, se va închina lui Dumnezeu și va mărturisi că*Is. 45:14.Zah. 8:23., în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru. 26 Ce este de făcut atunci, fraților? Când vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învățătură*Vers. 6. Cap. 12:8-10., altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate*Cap. 12:7.2 Cor. 12:19.Efes. 4:12. să se facă spre zidirea sufletească. 27 Dacă sunt unii care vorbesc în altă limbă, să vorbească numai câte doi sau cel mult trei, fiecare la rând, și unul să tălmăcească. 28 Dacă nu este cine să tălmăcească, să tacă în Biserică și să-și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu. 29 Cât despre proroci, să vorbească doi sau trei, și*Cap. 12:10. ceilalți să judece. 30 Și dacă este făcută o descoperire unuia care șade jos, cel*1 Tes. 5:19,20. dintâi să tacă. 31 Fiindcă puteți să prorociți toți, dar unul după altul, pentru ca toți să capete învățătură și toți să fie îmbărbătați. 32 Duhurile*1 Ioan 4:1. prorocilor sunt supuse prorocilor, 33 căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca*Cap. 11:16. în toate Bisericile sfinților. 34 Femeile*1 Tim. 2:11,12. să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să*Cap. 11:3.Efes. 5:22.Col. 3:18.Tit 2:5.1 Pet. 3:1. fie supuse, cum zice și Legea*Gen. 3:16.. 35 Dacă voiesc să capete învățătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă, căci este rușine pentru o femeie să vorbească în Biserică. 36 Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el? 37 Dacă*2 Cor. 10:7.1 Ioan 4:6. crede cineva că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, să înțeleagă că ce vă scriu eu este o poruncă a Domnului. 38 Și dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă! 39 Astfel, deci, fraților, râvniți*Cap. 12:31.1 Tes. 5:20. după prorocire, fără să împiedicați vorbirea în alte limbi. 40 Dar toate*Vers. 33. să se facă în chip cuviincios și cu rânduială.

Ētahi atu Koha a te Wairua

1 Whāia te aroha; kia matenui ki ngā mea wairua, ko te mea nui rawa ia kia poropiti koutou. 2 Ki te mea he reo kē te kōrero a tētahi, ehara tāna i te kōrero ki ngā tāngata, engari ki te Atua. E kore hoki te tangata e mātau; heoi e kōrero ana ia, arā te wairua, i ngā mea ngaro. 3 Ko te tangata ia e poropiti ana, e kōrero ana ia ki ngā tāngata hei hanga i te pai, hei whakahirihiri, hei whakamārie. 4 Ko te tangata e kōrero ana he reo kē, e hanga ana i te pai mōna ake; ko te tangata ia e poropiti ana e hanga ana i te hāhi. 5 He pai tonu ki ahau me i kōrero koutou i ngā reo kē, erangi ia kia poropiti koutou. Nui atu hoki te poropiti i te tangata kōrero i ngā reo, ki te kore ia e whakamāori, hei hanga mō te whare, arā mō te hāhi.

6 Nā, e ōku tēina, ki te haere atu ahau ki a koutou me te kōrero i ngā reo kē, mā te aha ka whiwhi ai koutou i te pai i ahau, ki te mea ehara tāku kōrero ki a koutou i te whakakite, i te mātauranga, i te mahi poropiti, i te whakaako rānei? 7 Nā, ahakoa ngā mea kāhore he ora, he reo tōna, he pūtōrino rānei, he hāpa rānei, ki te kore e puta kē te tangi, me pēhea e mōhiotia ai te rangi o te pūtōrino, o te hāpa rānei? 8 Ki te kāhore hoki e mārama te tangi o te tētere, ko wai e takatū ki te whawhai? 9 Waihoki ko koutou, ki te kāhore ō koutou arero e kōrero i te kupu mārama, me pēhea ka mōhiotia ai te mea i kōrerotia? E kōrero hoki koutou ki te hau. 10 Tēnā pea kei te ao aua reo maha, heoi kāhore he reo tikangakore. 11 Nā, ki te kore e kitea e ahau te tikanga o te reo, ka meinga ahau e te tangata e kōrero ana he tautangata; hei tautangata anō ki ahau taua tangata e kōrero ana. 12 Me koutou anō, ka matenui nā koutou ki ngā mea wairua, me whai kia hira tō koutou pai hei hanga i te whare, arā i te hāhi.

13 Nā, ko te tangata e kōrero ana i te reo kē, me īnoi kia taea e ia te whakamāori. 14 Ki te mea hoki he reo kē tōku ina īnoi, ko tōku wairua te īnoi ana; ko tōku mahara ia kāhore he hua. 15 Me pēhea rā? Ka īnoi ahau i runga i te wairua, ā, ka īnoi anō i runga i te mahara; ka waiata ahau i runga i te wairua, ka waiata anō i runga i te mahara. 16 Pēnei, mehemea ki te whakapai koe i runga i te wairua, me pēhea te tangata e noho ana i te wāhi o te kūware ka mea ai, "Āmine" ki tāu whakawhetai? E kore hoki ia e mōhio ki tāu e kōrero ai. 17 He pono ka pai tāu whakawhetai, otiia e kore e hangā te pai o tērā.

18 E whakawhetai ana ahau ki te Atua, mōku i kōrero i ngā reo maha atu i o koutou katoa; 19 otiia, i roto i te hāhi, pai kē atu ki ahau te kōrero i ngā kupu e rima i runga i te mahara, hei ako mō ērā atu, i te kōrero i ngā kupu tekau mano i te reo kē.

20 E ōku tēina, aua ō koutou mahara e whakatupu tamariki; ko te mauāhara ia, tēnā hei kōhungahunga koutou, engari ko ngā mahara kia kaumātua. 21 Ka oti te tuhituhi i roto i te ture:

"He tangata reo kē,

he ngutu kē

hei kaikōrero māku ki tēnei iwi;

heoi e kore tonu rātou e rongo ki ahau,"

e ai tā te Ariki.

22 Nō reira, hei tohu ngā reo kē, ehara ki te hunga whakapono, engari ki te hunga kāhore e whakapono. Ko te mahi poropiti ia he tohu, ehara ki te hunga kāhore e whakapono, engari ki te hunga e whakapono ana.

23 Nā, ki te huihui te hāhi katoa ki te wāhi kotahi, ā, ka kōrero te katoa i ngā reo, ā, ka tomo mai te hunga kūware, te hunga whakapono kore, e kore rānei rātou e mea he pōrangi koutou? 24 Tēnā, ka poropiti katoa, ā, ka tapoko mai tētahi tangata whakapono kore, kūware rānei, ka mau tōna hē i te katoa, ka whakawākia e te katoa. 25 Ka whakakitea ngā mea ngaro o tōna ngākau; nā, ka takoto tāpapa ia, ka koropiko ki te Atua, me tāna kī ake anō, "He pono kei roto i a koutou te Atua!"

Te Āhua Pai i roto i te Hāhi

26 Nā, e pēhea ana tēnā, e ōku tēina? Ka huihui koutou, he waiata tā tētahi o koutou, he whakaako tā tētahi, he reo tā tētahi, he whakakitenga tā tētahi, he whakamāoritanga tā tētahi. Meinga ngā mea katoa hei hanga mō te whare. 27 Ki te kōrero tētahi i te reo kē, kia tokorua, kei neke ake i te tokotoru ki te kōrero, me takikotahi; kia kotahi hoki hei whakamāori. 28 Ki te kāhore ia he kaiwhakamāori, kaua ia e kōrero i roto i te hāhi; engari me kōrero ki a ia anō, ki te Atua hoki.

29 Kia tokorua, kia tokotoru ngā poropiti hei kōrero, mā ētahi e hurihuri atu. 30 Ki te whakakitea mai ia he mea ki tētahi e noho noa ana, me noho puku tō mua. 31 E āhei hoki koutou katoa te poropiti takitahi, kia ako ai te katoa, kia whakamārietia ai te katoa. 32 E ngohengohe ana hoki ki ngā poropiti ngā wairua o ngā poropiti. 33 Ehara hoki te Atua i te Atua o te whakararuraru, engari nō te rangimārie.

E pērā ana hoki i roto i ngā hāhi katoa o te hunga tapu. 34 Kaua ngā wāhine e kōrero i roto i ngā hāhi. E kore hoki rātou e tukua kia kōrero; engari me whakarongo mārie, ko tā te ture hoki tēnā e mea nei. 35 Ki te hiahia hoki rātou ki te ako i tētahi mea, me ui ki ā rātou tahu i roto i te whare. He mea whakamā hoki kia kōrero te wāhine i roto i te hāhi.

36 He aha? I puta mai koia te kupu a te Atua i a koutou? I tae atu rānei ki a koutou anake? 37 Ki te mea tētahi he poropiti ia, he tangata rānei i te Wairua, māna e whakaae ki āku e tuhituhi atu nei ki a koutou, he ture ēnā nā te Ariki. 38 Otirā, ki te kūware tētahi, waiho atu kia kūware ana.

39 Nā, e ōku tēina, matenuitia te mahi poropiti, kaua hoki e rīria te kōrero i ngā reo kē. 40 Otirā, kia ātanga te mahi i ngā mea katoa, kia tōtika.