1 Coríntios 15

Învierea și arătările lui Hristos

1 Vă fac cunoscută, fraților, Evanghelia pe care*Gal. 1:11. v-am propovăduit-o, pe care ați primit-o*Rom. 5:2., în care ați rămas 2 și prin*Rom. 1:16. Cap. 1:21. care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba ați*Gal. 3:4. crezut. 3 V-am*Cap. 11:2,23. învățat înainte de toate, așa cum*Gal. 1:12. am primit și eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după*Ps. 22:15.Is. 53:5.Dan. 9:26.Zah. 13:7.Luca 24:26,46.Fapte 3:18;26:23.1 Pet. 1:11;2:24. Scripturi, 4 că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după Scripturi*Ps. 2:7;16:10.Is. 53:10.Osea 6:2.Luca 24:26,46.Fapte 2:25-31;13:33-35;26:22,23.1 Pet. 1:11., 5 și*Luca 24:34. că S-a arătat lui Chifa, apoi celor*Mat. 28:17.Marcu 16:14.Luca 24:36.Ioan 20:19,26.Fapte 10:41. doisprezece. 6 După aceea S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți sunt încă în viață, iar unii au adormit. 7 În urmă, S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor*Luca 24:50.Fapte 1:3,4. apostolilor. 8 După ei*Fapte 9:4,17;22:14,18. Cap. 9:1. toți, ca unei stârpituri, mi S-a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai*Efes. 3:8. neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am*Fapte 8:3;9:1.Gal. 1:13.Filip. 3:6.1 Tim. 1:13. prigonit Biserica lui Dumnezeu. 10 Prin*Efes. 3:7,8. harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Și harul Lui față de mine n-a fost zadarnic, ba încă am*2 Cor. 11:23;12:11. lucrat mai mult decât toți, totuși*Mat. 10:20.Rom. 15:18,19.2 Cor. 3:5.Gal. 2:8.Filip. 2:13. nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine. 11 Astfel dar, ori eu, ori ei, noi așa propovăduim și voi așa ați crezut.

Însemnătatea învierii lui Hristos

12 Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților? 13 Dacă nu este o înviere a morților, nici*1 Tes. 4:14. Hristos n-a înviat. 14 Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și zadarnică este și credința voastră. 15 Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit*Fapte 2:24,32;4:10,33;13:30. despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu înviază. 16 Căci, dacă nu înviază morții, nici Hristos n-a înviat. 17 Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă*Rom. 4:25. în păcatele voastre 18 și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. 19 Dacă*2 Tim. 3:12. numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii! 20 Dar acum, Hristos*1 Pet. 1:3. a înviat din morți, pârga*Fapte 26:23. Vers. 23.Col. 1:18.Apoc. 1:5. celor adormiți. 21 Căci dacă*Rom. 5:12,17. moartea a venit prin om, tot prin*Ioan 11:25.Rom. 6:23. om a venit și învierea morților. 22 Și după cum toți mor în Adam, tot așa, toți vor învia în Hristos, 23 dar fiecare*Vers. 20.1 Tes. 4:15-17. la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. 24 În urmă, va veni sfârșitul, când El va da Împărăția*Dan. 7:14,27. în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere. 25 Căci trebuie ca El să împărățească până*Ps. 110:1.Fapte 2:34,35.Efes. 1:22.Evr. 1:13;10:13. va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. 26 Vrăjmașul*2 Tim. 1:10.Apoc. 20:14. cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea. 27 Dumnezeu, în adevăr, „a*Ps. 8:6.Mat. 28:18.Evr. 2:8.1 Pet. 3:22. pus totul sub picioarele Lui". Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că afară de Cel ce I-a supus totul. 28 Și când*Filip. 3:21. toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar*Cap. 3:23;11:3. și Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. 29 Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu înviază morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? 30 Și de ce*2 Cor. 11:26.Gal. 5:11. suntem noi în primejdie în orice clipă? 31 În fiecare zi, eu*1 Tes. 2:19. sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraților, cât este de adevărat că am de ce să mă laud*Rom. 8:36. Cap. 4:9.2 Cor. 4:10,11;11:23. cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am*2 Cor. 1:8. luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morții, atunci „să*Ecl. 2:24.Is. 22:13;56:12.Luca 12:19. mâncăm și să bem, căci mâine vom muri". 33 Nu vă înșelați: „Tovărășiile*Cap. 5:6. rele strică obiceiurile bune." 34 Veniți-vă*Rom. 13:11.Efes. 5:14. în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci*1 Tes. 4:5. sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre*Cap. 6:5. rușinea voastră o spun.

Cum vor învia morții

35 Dar va zice cineva: „Cum*Ezec. 37:3. înviază morții? Și cu ce trup se vor întoarce?" 36 Nebun ce ești! Ce*Ioan 12:24. semeni tu nu înviază dacă nu moare mai întâi. 37 Și când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânță. 38 Apoi, Dumnezeu îi dă un trup, după cum voiește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39 Nu orice trup este la fel, ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40 Tot așa sunt trupuri cerești și trupuri pământești, dar alta este strălucirea trupurilor cerești și alta a trupurilor pământești. 41 Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42 Așa*Dan. 12:3.Mat. 13:43. este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire și înviază în neputrezire; 43 este*Filip. 3:21. semănat în ocară și înviază în slavă; este semănat în neputință și înviază în putere. 44 Este semănat trup firesc și înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este și un trup duhovnicesc. 45 De aceea este scris: „Omul dintâi Adam a fost*Gen. 2:7. făcut un suflet viu." Al doilea Adam*Rom. 5:14. a fost făcut un duh*Ioan 5:21;6:33,39,40,54,57.Filip. 3:21.Col. 3:4. dătător de viață. 46 Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc vine pe urmă. 47 Omul*Ioan 3:31. dintâi este din pământ*Gen. 2:7;3:19., pământesc; omul al doilea este din*Ioan 3:13,31. cer. 48 Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum*Filip. 3:20,21. este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. 49 Și după cum*Gen. 5:3. am purtat chipul celui pământesc, tot așa vom*Rom. 8:29.2 Cor. 3:18;4:11.Filip. 3:21.1 Ioan 3:2. purta și chipul Celui ceresc. 50 Ce spun eu, fraților, este că nu pot carnea*Mat. 16:11.Ioan 3:3,5. și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu*1 Tes. 4:15-17. vom adormi toți, dar*Filip. 3:21. toți vom fi schimbați, 52 într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița*Zah. 9:14.Mat. 24:31.Ioan 5:25.1 Tes. 4:16. va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați. 53 Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire și trupul*2 Cor. 5:4. acesta muritor să se îmbrace în nemurire. 54 Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea*Is. 25:8.Evr. 2:14,15.Apoc. 20:14. a fost înghițită de biruință. 55 Unde îți este biruința, moarte*Osea 13:14.? Unde îți este boldul, moarte?" 56 Boldul morții este păcatul și puterea*Rom. 4:15;5:13;7:5,13. păcatului este Legea. 57 Dar*Rom. 7:25. mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința*1 Ioan 5:4,5. prin Domnul nostru Isus Hristos! 58 De aceea*2 Pet. 3:14., preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că*Cap. 3:8. osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.

Te Aranga mai o Īhu Karaiti

1 Nā, me whakaatu e ahau ki a koutou, e ōku tēina, te rongopai i kauwhautia e ahau ki a koutou, tā koutou hoki i whakaae nā, tā koutou hoki e tū nā, 2 te mea hoki e ora nā koutou; ka whakaatu ahau ki a koutou i ngā kupu i kauwhau ai ahau ki a koutou, ki te mau tērā i a koutou, ki te mea ehara tō koutou i te whakapono noa.

3 I hoatu nā hoki e ahau ki a koutou i te tuatahi te mea i riro mai i ahau, arā: I mate a te Karaiti mō ō tātou hara, i pērā me tā ngā karaipiture; 4 ā, i tanumia; ā, i ara ake anō i te toru o ngā rā, i pērā me tā ngā karaipiture; 5 ā, ka whakakite ki a Kipa; muri iho ki te tekau mā rua. 6 Muri iho ka whakakite ki ngā hoa tokomaha ake i te rima rau i te kitenga kotahi, e ora nei anō te nuinga o rātou, ko ētahi ia kua moe; 7 muri iho ka whakakite ki a Hēmi; muri iho ki ngā āpōtoro katoa. 8 Ā muri rawa iho ka whakakite hoki ia ki ahau, me te mea i whānau tōmuri nei ahau.

9 Ko te iti rawa hoki ahau o ngā āpōtoro, kāhore e tau kia kīia he āpōtoro, mōku i whakatoi i te hāhi a te Atua. 10 Heoi, nā te aroha noa o te Atua tēnei āhua ōku. Kīhai anō tōna aroha noa ki ahau i maumauria; heoi, nui atu tāku mahi i tā rātou katoa. Ehara ia i te mea nāku, engari, nā te aroha noa o te Atua i mahi tahi me ahau. 11 Nā, ahakoa nāku, ahakoa nā rātou, ko tā mātou kauwhau tēnei, ko tā koutou anō tēnei i whakapono ai.

Tō Mātou Whakaaranga

12 Nā, e kauwhautia nei a te Karaiti, tōna aranga ake i te hunga mate, he pēhea te kupu a ētahi o koutou, kāhore he aranga ake o te hunga mate? 13 Mehemea hoki kāhore he aranga o te hunga mate, kīhai anō a te Karaiti i ara. 14 Mehemea hoki kāhore a te Karaiti i ara, maumau noa tā mātou kauwhau, maumau noa tō koutou whakapono. 15 Āe rā, ka kitea hoki mātou he kaiwhakaatu teka i tā te Atua; nō te mea ka whakaaturia nei e mātou te Atua, nāna i whakaara ake a te Karaiti; kīhai nei i whakaarahia e ia, ki te kāhore te hunga mate e ara. 16 Ki te kāhore hoki te hunga mate e whakaarahia, kīhai anō a te Karaiti i whakaarahia. 17 Ā, mehemea kāhore a te Karaiti i ara, he mea hanga noa tō koutou whakapono; kei roto tonu koutou i ō koutou hara. 18 Me te hunga hoki kua moe atu i roto i a te Karaiti, kua ngaro rātou. 19 Ki te mea hei tēnei ao anake he tūmanako mā tātou ki a te Karaiti, nui atu te pōuri mō tātou i ō ngā tāngata katoa.

20 Ko tēnei kua ara a te Karaiti i te hunga mate, kua waiho hei mātāmua mō te hunga kua moe. 21 Nā te tangata nei hoki te mate, waihoki nā te tangata te aranga o te hunga mate. 22 I roto hoki i a Ārama ka mate katoa ngā tāngata, waihoki i roto i a te Karaiti ka whakaorangia katoatia. 23 Otiia ko tēnei, ko tēnei, i tōna ake tūranga. Ko te Karaiti te mātāmua; muri iho ko te hunga a te Karaiti ā tōna haerenga mai. 24 Ko reira te mutunga, ina oti te rangatiratanga te hoatu e ia ki te Atua, arā ki te Matua; ina memeha i a ia ngā kāwanatanga katoa, ngā mana katoa, me te kaha. 25 Kua takoto hoki te tikanga kia kīngi ia, kia meinga katoatia rā anō e ia ōna hoariri ki raro i ōna waewae. 26 Ko te hoariri whakamutunga e whakakāhoretia ko te mate. 27 Nō te mea, "Ka oti ngā mea katoa te pēhi e ia ki raro i ōna waewae." Otirā, i tāna kīanga, "Ka oti ngā mea katoa te pēhi ki raro i a ia," e mārama ana kua waiho i waho te kaipēhi o ngā mea katoa ki raro i a ia. 28 Ā, ka oti ngā mea katoa te pēhi e ia ki raro i a ia, ko reira hoki te Tama riro ai ki raro i te kaipēhi o ngā mea katoa ki raro i a ia, kia katoa ai te Atua i roto i te katoa.

29 Pēnei, ka aha te hunga e iriiria ana hei whakakapi mō te hunga mate? Ki te kāhore rawa te hunga mate e ara, he aha hoki rātou ka iriiria ai hei whakakapi mō te hunga mate? 30 He aha anō tātou ka tū wehi ai i ngā wā katoa? 31 Nā, ko tāku oati, nā tōku whakamanamana ki a koutou e ōku tēina, i roto i a Karaiti Īhu, inā, mō te mate ahau i ia rā, i ia rā. 32 Ha, mehemea ahau i whawhai ki te kararehe i Epeha, pērā ana me te tangata, he aha te pai ki ahau? Ki te kāhore te hunga mate e ara,

"E kai tātou, e inu,

ko āpōpō hoki tātou mate ai."

33 Kei whakapōhēhētia koutou: "Ki te kino ngā hoa, ka heke ki te kino ngā tikanga pai." 34 Oha ake ki te tika, ā, kaua e hara; kāhore hoki o ētahi mātauranga ki te Atua. I kōrero ai ahau kia whakamā ai koutou.

Te Tinana i te Whakaaranga

35 Otirā, tērā tētahi e kī mai, "Pēheatia ai te whakaarahanga o te hunga mate? He tinana aha hoki tō rātou ina haere mai?" 36 Kūware! Ko tāu e whakatō nā, e kore e puta ki te ora, ki te kāhore e mate. 37 Ā, ko tāu e whakatō nā, ehara i te tinana e puta ake ā mua tāu e whakatō nā, engari he kākano kau nō te wīti rānei, nō tētahi atu mea rānei. 38 E hoatu ana hoki e te Atua ki taua kākano he tinana, ko tāna i pai ai, ā, ki tēnei kākano, ki tēnei kākano, tōna ake tinana.

39 Ehara i te kikokiko kotahi ngā kikokiko katoa; engari, tērā anō tō te tangata kikokiko, ā, rerekē anō tō te kararehe kikokiko, rerekē tō te manu, rerekē tō te ika.

40 Ko ētahi tinana nō te rangi, ko ētahi tinana nō te whenua. Otiia, rerekē te korōria o ngā mea o te rangi, rerekē tō ngā mea o te whenua. 41 He korōria kē tō te rā, he korōria kē tō te marama, he korōria kē hoki tō ngā whetū; nā, poka kē te korōria o tētahi whetū i tō tētahi whetū.

42 He pērā anō te aranga o te hunga mate. E whakatōkia pirautia ana; e whakaarahia piraukoretia ana. 43 E whakatōkia hōnorekoretia ana; e whakaarahia korōriatia ana. E whakatōkia ngoikoretia ana; e whakaarahia kahatia ana. 44 E whakatōkia ana he tinana māori; e whakaarahia ana he tinana wairua.

Mehemea tērā he tinana māori, tērā anō hoki he tinana wairua. 45 He pēnei hoki te mea i tuhituhia, "Ko te tangata tuatahi, ko Ārama, i meinga hei tangata ora"; ko te Ārama whakamutunga ka waiho hei wairua whakaora. 46 He ahakoa rā ehara te mea wairua i te tuatahi, engari, te mea māori; nō muri te mea wairua. 47 Ko te tangata tuatahi nō te whenua, he mea oneone; ko te tangata tuarua nō te rangi. 48 Ko ngā mea oneone rite tonu ki te mea oneone; ko ngā mea o te rangi rite tonu ki te mea o te rangi. 49 Nā, kua mau nei ki a tātou te āhua o te mea oneone, waihoki ka mau anō ki a tātou te āhua o tō te rangi.

50 Ko tāku kōrero tēnei, e ōku tēina, e kore e tāu kia riro te rangatiratanga o te Atua i te kikokiko, i te toto; e kore anō te piraukore e riro i te pirau.

51 Nā, he mea huna tēnei ka kōrerotia nei e ahau ki a koutou. E kore tātou katoa e moe, engari, e whakaahuatia kētia tātou katoa. 52 E kore e aha, kimo kau te kanohi, i te tētere whakamutunga. E tangi hoki te tētere, ā, e whakaarahia ngā tūpāpaku, he mea piraukore, ā, ka whakaahuatia kētia tātou. 53 Kua takoto hoki te tikanga kia kākahuria te piraukore e tēnei pirau, kia kākahuria hoki te matekore e tēnei hanga matemate nei. 54 Heoi, ka oti tēnei pirau te whakakākahu ki te piraukore, me tēnei hanga matemate nei te whakakākahu ki te matekore, ko reira rite ai te kōrero i tuhituhia: "Horomia ake te mate e te wikitōria!"

55 "E te mate kei hea tōu wero?

I te rēinga kei hea tōu wikitōria?"

56 Ko te hara tō te mate wero; nā te ture hoki i kaha ai te hara. 57 Ki te Atua ia te whakawhetai nāna nei i hōmai te wikitōria ki a tātou, he meatanga nā tō tātou Ariki nā Īhu Karaiti.

58 Heoi, e ōku tēina aroha, kia ū, kei taea te whakakorikori, kia hira te mahi ki te Ariki i ngā wā katoa, e mātau ana hoki koutou, ehara i te maumau tō koutou māuiui i roto i te Ariki.