Juízes 6

Apăsarea madianiților

1 Copiii*Cap. 2:19. lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian*Hab. 3:7. timp de șapte ani. 2 Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile*1 Sam. 13:6.Evr. 11:38. munților, în peșteri și pe stânci întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec*Cap. 3:13. și fiii Răsăritului*Gen. 29:1. Cap. 7:12;8:10.1 Împ. 4:30.Iov 1:3. și porneau împotriva lui. 4 Tăbărau în fața lui, nimiceau*Lev. 26:16.Deut. 28:30,33,51.Mica 6:15. roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5 Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste*Cap. 7:12., erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. 6 Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat*Cap. 3:15.Osea 5:15. către Domnul. 7 Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. 9 V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am*Ps. 44:2,3. izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am zis: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă*2 Împ. 17:35,37,38.Ier. 10:2. temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.» Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.’"

Ghedeon

11 Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer*Ios. 17:2.. Ghedeon*Evr. 11:32., fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. 12 Îngerul Domnului i S-a arătat*Cap. 13:3.Luca 1:11,28. și i-a zis: „Domnul este*Ios. 1:5. cu tine, viteazule!" 13 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde*Ps. 89:49.Is. 59:1;63:15. sunt toate minunile acelea*Ps. 44:1. pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’ Acum, Domnul ne părăsește*2 Cron. 15:2. și ne dă în mâinile lui Madian!" 14 Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea*1 Sam. 12:11.Evr. 11:32,34. aceasta pe care o ai și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian. Oare*Ios. 1:9. Cap. 4:6. nu te trimit Eu?" 15 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă*1 Sam. 9:21. din Manase și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu." 16 Domnul i-a zis: „Eu*Exod 3:12.Ios. 1:5. voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om." 17 Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn*Exod 4:1-8. Vers. 36,37.2 Împ. 20:8.Ps. 86:17.Is. 7:11. ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. 18 Nu Te depărta de aici*Gen. 18:3,5. Cap. 13:15. până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta." Și Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce." 19 Ghedeon*Gen. 18:6,7,8. a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. 20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimile, pune-le*Cap. 13:19. pe stânca aceasta și varsă*1 Împ. 18:33,34. zeama." Și el a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc*Lev. 9:24.1 Împ. 18:38.2 Cron. 7:1. care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. 22 Ghedeon, văzând*Cap. 13:21. că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut*Gen. 16:13;32:30.Exod 33:20. Cap. 13:22. pe Îngerul Domnului față-n față." 23 Și Domnul i-a zis: „Fii pe pace*Dan. 10:19., nu te teme, căci nu vei muri." 24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii". Altarul acesta este și astăzi la Ofra*Cap. 8:32., care era a familiei lui Abiezer.

Dărâmarea altarului lui Baal

25 În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat*Exod 34:13.Deut. 7:5. Astarteei, care este deasupra. 26 Să zidești apoi și să întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia." 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. 28 Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?" Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta." 30 Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui." 31 Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață. Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul." 32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal*1 Sam. 12:11.2 Sam. 11:21.(Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul." 33 Tot Madianul*Vers. 3., Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valea*Ios. 17:16. Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul*Cap. 3:10.1 Cron. 12:18.2 Cron. 24:20. Domnului; a sunat*Num. 10:3. Cap. 3:27. din trâmbiță și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. 35 A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte.

Semnul cu lâna

36 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, 37 iată*Exod 4:3,4,6,7., voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus." 38 Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. 39 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi*Gen. 18:32. de mânie împotriva mea și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă." 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.

Te Whakawhiunga nā ngā Miriana

1 Nā, ka mahi kino ngā tamariki a Īharaira i te tirohanga a Ihowā, ā, tukua ana rātou e Ihowā ki te ringa o Miriana e whitu ngā tau. 2 Ā, nui atu te kaha o te ringa o Miriana i tō Īharaira; ā, nā Miriana i hangā ai e ngā tamariki a Īharaira ngā rua i ngā maunga mō rātou, me ngā ana, me ngā pā taiepa. 3 Nā, ka oti te mahi whakatō a Īharaira, ka haere ake ngā Miriani rātou ko ngā Amareki, me ngā tāngata o te rāwhiti; ka haere ake ki te whakaeke i a rātou. 4 Whakapaea iho e rātou, ā, mōtī ake i a rātou ngā hua o te whenua, ā tae noa koe ki Kaha, kīhai hoki i mahue tētahi oranga mō Īharaira, kāhore he hipi, he kau, he kāihe rānei. 5 I whakaeke mai hoki rātou me ā rātou kararehe, i haere mai me ō rātou tēneti; koia anō kei ngā māwhitiwhiti te maha; e kore hoki e taea te tatau rātou me ā rātou kāmera. Nā, haere mai ana rātou ki te whenua whakangaro ai. 6 Nā, kua rawakore noa iho a Īharaira i a Miriana; ā, ka tangi ngā tamariki a Īharaira ki a Ihowā.

7 Ā, nō te tangihanga o ngā tamariki a Īharaira ki a Ihowā i te mahi a Miriana, 8 ka tono tangata a Ihowā ki ngā tamariki a Īharaira, he poropiti, hei mea ki a rātou, "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: Nāku koutou i kawe mai ki runga nei i Īhipa, nāku hoki koutou i whakaputa mai i te whare pononga; 9 nāku koutou i whakaora i te ringa o ngā Īhipiana, i te ringa hoki o ō koutou kaitūkino katoa; ā, peia atu ana rātou e ahau i tō koutou aroaro, hoatu ana hoki e ahau tō rātou whenua ki a koutou. 10 I mea anō ahau ki a koutou, ‘Ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua; kaua e wehingia ngā atua o ngā Amori nō rātou nei te whenua e noho nā koutou.’ Heoi, kāhore koutou i rongo ki tōku reo."

Te Karanga a Kiriona

11 Nā, ka haere mai te anahera a Ihowā, ā, noho ana i raro i tētahi oki i Opora, he rākau nā Ioaha Apiēteri; i te patu wīti hoki tāna tama, a Kiriona ki te poka wāina, he mea kia toe ai i ngā Miriani. 12 Nā, ka puta te anahera a Ihowā ki a ia, ka mea ki a ia, "Kei a koe a Ihowā, e te tangata mārohirohi."

13 Nā, ka mea a Kiriona ki a ia, "Auē, e tōku Ariki, me i a mātou a Ihowā, nā te aha i pono mai ai ki a mātou ēnei mea katoa? Kei hea hoki āna merekara i kōrero mai ai ō mātou mātua ki a mātou, i mea ai, ‘Kāhore ianei a Ihowā i kawe mai i a tātou i Īhipa?’ Nā, kua whakarere nei a Ihowā i a mātou, kua tukua anō mātou ki te ringa o Miriana."

14 Nā, ka tahuri atu a Ihowā ki a ia, ka mea, "Haere i runga i tēnei kaha ōu, whakaorangia hoki a Īharaira i te ringa o Miriana; kāhore ianei ahau i tono i a koe?"

15 Nā, ka mea tērā ki a ia, "Auē, e tōku Ariki, mā te aha ahau e whakaora ai i a Īharaira? Titiro, nōku te hapū rawakore i roto i a Mānahi, ko te iti rawa hoki ahau i roto i te whare o tōku pāpā."

16 Nā, ka mea a Ihowā ki a ia, "Ko ahau rā hei hoa mōu; ā, ka patua e koe ngā Miriani, me te mea he tangata kotahi."

17 Anō rā ko ia ki a ia, "Nā ki te mea kua manakohia ahau e koe, tēnā rā, whakaaturia mai he tohu ki ahau ko koe tēnei e kōrero mai nei ki ahau. 18 Kaua rā e haere atu i konei, kia tae mai rā anō ahau ki a koe ki te kawe mai i tāku whakahere, kia whakatakotoria rā anō e ahau ki tōu aroaro."

Nā, ko tāna meatanga, "Ka noho ahau, kia hoki mai rā anō koe."

19 Kātahi ka haere a Kiriona ki roto, ā, takā ana e ia tētahi kūao koati, me tētahi epa parāoa hei keke rēwenakore. Ko te kikokiko i whaowhina e ia ki te kete, ko te hupa i ringihia ki te pāta, nā, kawea ana ki waho, ki a ia ki raro i te oki; ā, tāpaea atu ana ki a ia.

20 Nā, ka mea te anahera a te Atua ki a ia, "Tangohia te kikokiko me ngā keke rēwenakore, ka whakatakoto ai ki runga ki tēnei kāmaka, ka riringi ai hoki i te hupa." Nā pērā ana ia. 21 Kātahi ka whātorona atu e te anahera a Ihowā te pito o te tokotoko i tōna ringa, ā, pā ana ki te kikokiko, ki ngā keke rēwenakore. Nā, ko te putanga ake o te ahi i roto i te kāmaka, pau ake te kikokiko me ngā keke rēwenakore. Nā, kua riro atu te anahera a Ihowā i tāna tirohanga. 22 Ā, nō te kitenga o Kiriona ko te anahera ia a Ihowā, ka mea a Kiriona, "Auē, e te Ariki, e Ihowā mōku hoki i kite i te anahera a Ihowā, he kanohi, he kanohi."

23 Nā, ka mea a Ihowā ki a ia, "Kia tau te rangimārie ki a koe; kaua e wehi. E kore koe e mate."

24 Nā, ka hangā e Kiriona tētahi āta mā Ihowā ki reira, ā, huaina iho e ia ko Ihowāharomo. Kei Opora o ngā Apiēteri nā anō taua mea ā taea noatia tēnei rā.

25 Ā, i taua pō anō ka mea a Ihowā ki a ia, "Tīkina te pūru a tōu pāpā, arā te rua o ngā pūru, e whitu nei ōna tau, ka wāwāhi ai i te āta a Paara, i tērā a tōu pāpā; me tua hoki te motu nehenehe i tōna taha. 26 Me hanga hoki ki tōna tikanga anō he āta mā Ihowā mā tōu Atua ki runga ki tēnei kāmaka, ka mau ai ki te tuarua o ngā pūru, ka whakaeke hei tahunga tinana ki runga ki ngā rākau o te nehenehe e tuaina e koe."

27 Nā, ka tango a Kiriona i ētahi tāngata kotahi tekau nō āna pononga, ā, rite tonu tāna i mea ai ki tā Ihowā i kōrero ai ki a ia. Nā, i wehi ia i te whare o tōna pāpā, i ngā tāngata anō hoki o te pā, i kore ai e meatia e ia i te awatea; koia i meatia ai e ia i te pō.

Te Wāhia iho o te Āta o Paara e Kiriona

28 Nā, i te marangatanga ake o ngā tāngata o te pā i te ata, rere kua wāhia iho te āta a Paara, kua oti te motu nehenehe i tōna taha te tua, kua oti hoki te tuarua o ngā pūru te whakaeke ki te āta i hangā rā.

29 Nā, ka mea tētahi ki tētahi, "Nā wai tēnei mahi?"

Ā, ka rapu rātou, ka ui, nā, ka kōrerotia, "I meatia tēnei e Kiriona tama a Ioaha."

30 Nā, ka mea ngā tāngata o te pā ki a Ioaha, "Whakaputaina mai tāu tama ki waho, kia whakamatea; mōna i wāhi i te āta a Paara, i tua hoki i te nehenehe i tōna taha."

31 Nā, ka mea a Ioaha ki te hunga katoa e tū mai ana ki a ia, "Ko koutou rānei hei tohe i tā Paara? Ko koutou rānei hei whakaora i a ia? Ki te tohe tētahi mōna, me whakamate ia i te ata nei anō. Ki te mea he atua ia, māna anō ia e tohe mō tāna āta kua wāhia nei." 32 Nā, huaina iho ia e ia i taua rā, ko Ierupāra; i mea hoki, "Mā Paara anō e tohe ki a ia mō tāna āta kua wāhia nei."

33 Nā, ka huihui tahi ngā Miriani katoa rātou ko ngā Amareki, ko ngā tāngata o te rāwhiti, ā, ka whiti, ka noho hoki ki te raorao o Ietereere. 34 Nā, kua tau te Wairua o Ihowā ki runga ki a Kiriona, ā, whakatangihia ana e ia te tētere; ā, huihuia ana a Apiētere ki te aru i a ia. 35 I tono karere anō ia puta noa i a Mānahi, ā, ka huihuia anō rātou ki a ia. I tono karere anō ia ki a Āhera, ki a Hepurona, ki a Napatari; ā, ka haere ake rātou ki te whakatau i a rātou.

Te Tohu o te Huruhuru Hipi

36 Nā, ka mea a Kiriona ki te Atua, "Ki te mea nōku te ringa e whakaorangia ai e koe a Īharaira, pērā me tāu i kōrero mai rā, 37 nā, ka waiho e ahau te huruhuru hipi ki runga ki te patunga wīti; ā, ki te mea kei te huruhuru anake te tōmairangi, ā, he maroke a runga katoa o te whenua, kātahi ahau ka mōhio nōku te ringa e whakaorangia ai e koe a Īharaira, ka rite anō ki tāu i kōrero rā." 38 Ā, pērā tonu. I maranga wawe hoki ia i te ata, ā, ka romia e ia te huruhuru, ā, tauia ana te tōmairangi i roto i te huruhuru, kī tonu te peihana i te wai.

39 I mea anō a Kiriona ki te Atua, "Kei mura tōu riri ki ahau, ā, heoi anō he kōrero māku ko tēnei; tēnā, kia kotahi ake whakamātau māku i te huruhuru, ā, ka kāti. Kia maroke ko te huruhuru anake, ā, kia whai tōmairangi a runga i te whenua katoa." 40 Ā, i pērātia e te Atua i taua pō; ko te huruhuru anake i maroke, ā, he tōmairangi i te whenua katoa.