Binecuvântarea rostită de Solomon
1 Atunci, Solomon1 Împ. 8:12. a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întunericLev. 16:2.! 2 Și eu am zidit o casă care-Ți va fi locuința, un loc unde vei locui în veci!" 3 Împăratul și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israel. Și toată adunarea lui Israel stătea în picioare. 4 Și el a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu, David, și a împlinit prin puterea Sa ce spusese când a zis: 5 ‘Din ziua când am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu și n-am ales pe niciun om care să fie căpetenia poporului Meu Israel. 6 CiCap. 12:13. Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele Meu, și pe David1 Cron. 28:4. l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!’ 7 Tatăl meu, David, avea2 Sam. 7:2.1 Cron. 17:1;28:2. de gând să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 8 Și Domnul a zis tatălui meu, David: ‘Fiindcă ai avut de gând să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta! 9 Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, ieșit din tine, va zidi Numelui Meu o casă.’ 10 Domnul a împlinit cuvântul pe care-l spusese. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David și am șezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, și am zidit o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 11 Am așezat în ea chivotul, în careCap. 5:10. este legământul Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu copiii lui Israel."
Rugăciunea lui Solomon
12 Solomon s-a așezat1 Împ. 8:22. înaintea altarului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israel, și a întins mâinile. 13 Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă și o pusese în mijlocul curții. Ea era lungă de cinci coți, lată de cinci coți și înaltă de trei coți; a șezut pe ea, s-a așezat în genunchi în fața întregii adunări a lui Israel și a întins mâinile spre cer. 14 Și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel! NuExod 15:11.Deut. 4:39;7:9. este Dumnezeu ca Tine în ceruri și pe pământ! Tu ții legământul și îndurarea Ta față de robii Tăi, care umblă înaintea Ta cu toată inima lor! 15 Astfel, Ți-ai ținut cuvântul1 Cron. 22:9. dat robului Tău David, tatăl meu, și ce ai spus cu gura Ta, împlinești astăzi prin puterea Ta. 16 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ține făgăduința pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: ‘Niciodată2 Sam. 7:12,16.1 Împ. 2:4;6:12. Cap. 7:18. nu vei fi lipsit înaintea Mea de un urmaș care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numaiPs. 132:12. fiii tăi să ia seama la calea lor și să meargă în Legea Mea, cum ai mers tu înaintea Mea.’ 17 Împlinească-se dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, făgăduința pe care ai făcut-o robului Tău David! 18 Dar ce, să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? IatăCap. 2:6.Is. 66:1.Fapte 7:49. că cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu cât mai puțin această casă pe care am zidit-o eu! 19 Totuși, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău și la cererea lui! Ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face robul Tău. 20 Ochii Tăi să fie zi și noapte deschiși peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta! 21 Ascultă cererile robului Tău și ale poporului Tău Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinței Tale, din ceruri, ascultă și iartă! 22 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său și se va pune peste el un jurământ ca să-l facă să jure și dacă va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 23 ascultă-l din ceruri, lucrează și judecă pe robii Tăi; osândește pe cel vinovat și fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat și răsplătește-i după nevinovăția lui! 24 Când poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaș pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă Îți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 25 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și adu-i înapoi în țara pe care ai dat-o lor și părinților lor. 26 Când cerul1 Împ. 17:1. va fi închis și nu va fi ploaie din pricina păcatelor lor împotriva Ta, dacă se vor ruga în acest loc și vor da slavă Numelui Tău și dacă se vor întoarce de la păcatele lor (pentru că-i vei fi pedepsit), 27 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi și al poporului Tău Israel, învață-i calea cea bună în care trebuie să meargă și trimite ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moștenire poporului Tău! 28 Când vor fi în țară foameteaCap. 20:9., ciuma, rugina în grâu și mălura, lăcustele de un soi sau altul, când vrăjmașul va împresura pe poporul Tău în țara lui, în cetățile lui, când vor fi urgii sau boli de vreun fel, 29 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri și fiecare își va cunoaște rana și durerea și va întinde mâinile spre casa aceasta, 30 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și iartă-l; răsplătește fiecăruia după căile lui, Tu care cunoști1 Cron. 28:9. inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima copiilor oamenilor, 31 ca să se teamă de Tine și să umble în căile Tale tot timpul cât vor trăi în țara pe care ai dat-o părinților noștri! 32 Când străinul, careIoan 12:20.Fapte 8:27. nu este din poporul tău Israel, va veni dintr-o țară depărtată din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mâinii Tale celei tari și din pricina brațului Tău întins, când va veni să se roage în casa aceasta, 33 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și dă străinului aceluia tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o! 34 Când va ieși poporul Tău la luptă împotriva vrăjmașilor lui, urmând calea pe care îi vei porunci s-o urmeze, dacă Îți vor face rugăciuni cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o în Numele Tău, 35 ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate! 36 Când vor păcătui împotriva Ta, căci nuProv. 20:9.Ecl. 7:20.Iac. 3:2.1 Ioan 1:8. este om care să nu păcătuiască, și când vei fi mâniat împotriva lor și-i vei da în mâna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țară depărtată sau apropiată, 37 dacă își vor veni în fire în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și Îți vor face cereri în țara robiei lor și vor zice: ‘Am păcătuit, am săvârșit fărădelegi, am făcut rău’, 38 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde au fost duși robi, dacă-Ți vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău, 39 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate; iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta! 40 Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschiși și urechile să-Ți fie cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta! 41 AcumPs. 132:8-10,16., Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul1 Cron. 28:2. Tău de odihnă, Tu și chivotul măreției Tale. Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcați cu mântuirea, și preaiubiții Tăi să se bucureNeem. 9:25. de fericire! 42 Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-ȚiPs. 132:1.Is. 55:3. aminte de bunătățile făgăduite robului Tău David!"
Te Whaikōrero a Horomona ki ngā Iwi
1 Nā, ka mea a Horomona, "I mea a Ihowā, ka noho ia ki te pōuri nui. 2 Otiia, kua oti i ahau te hanga he whare hei nohoanga mōu, he kāinga pūmau mōu mō ake tonu atu."
3 Nā, ka tahuri te aroaro o te kīngi, ā, manaakitia ana e ia te huihui katoa o Īharaira, me te tū anō tērā te huihui katoa o Īharaira. 4 I mea ia:
"Kia whakapaingia a Ihowā, te Atua o Īharaira, nā tōna māngai nei te kupu ki tōku pāpā, ki a Rāwiri, ā, kua rite nei i tōna ringa; i mea hoki ia, 5 ‘Mai o te rā i whakaputaina mai ai e ahau tāku iwi i te whenua o Īhipa, kīhai i whiriwhiria e ahau he pā i roto i ngā iwi katoa o Īharaira e hangā ai he whare hei waihotanga iho mō tōku ingoa ki reira; kīhai hoki i whiriwhiria e ahau tētahi tangata hei rangatira mō tāku iwi, mō Īharaira. 6 Otiia, kua whiriwhiria nei e ahau a Hiruhārama hei waihotanga iho mō tōku ingoa; kua whiriwhiria anō e ahau a Rāwiri hei rangatira mō tāku iwi, mō Īharaira.’
7 "Nā, i whai ngākau tōku pāpā, a Rāwiri, ki te hanga whare mō te ingoa o Ihowā, o te Atua o Īharaira. 8 Otiia i mea a Ihowā ki a Rāwiri, ki tōku pāpā, ‘I te mea i roto i tōu ngākau kia hangā he whare mō tōku ingoa, he pai tāu, arā te whakaaro a tōu ngākau; 9 otiia e kore taua whare e hangā e koe; engari tāu tama e puta mai i tōu hope, māna e hanga te whare mō tōku ingoa.’
10 "Nā, kua mana nei i a Ihowā tāna kupu i kōrero ai ia; ā, kua ara tēnei ahau i muri i a Rāwiri, i tōku pāpā, ā, noho ana i runga i te torōna o Īharaira, pērā ana me tā Ihowā i kōrero ai, ā, hangā ana e ahau he whare mō te ingoa o Ihowā, o te Atua o Īharaira. 11 Nā, kua whakatakotoria e ahau ki reira te āka, kei roto nei tā Ihowā kawenata, i whakaritea e ia ki ngā tama a Īharaira."
Te Īnoi a Horomona
12 Nā, ka tū ia ki mua i te āta a Ihowā, i te aroaro o te huihui katoa o Īharaira, ā, wherahia ana ōna ringa. 13 Kua hangā hoki e Horomona he tūranga parāhi, e rima whatīanga te roa, e rima whatīanga te whānui, e toru whatīanga te tiketike, ā, kua whakatūria e ia ki waenganui o te marae; tū ana ia ki runga ki taua tūranga. Nā, kua tūturi ōna turi i te aroaro o te whakaminenga katoa o Īharaira, wherahia ana ōna ringa whaka te rangi. 14 Nā, ka mea ia:
"E Ihowā, e te Atua o Īharaira, kāhore he Atua hei rite mōu i te rangi, i te whenua; e pupuri nei i te kawenata, i te aroha ki āu pononga, ina whakapaua ō rātou ngākau ki te haere i tōu aroaro. 15 I mau tonu rā i a koe ngā mea i kōrerotia e koe ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ki a Rāwiri. Āe rā, i kōrerotia e tōu māngai, ā, kua rite nei i tōu ringa; koia anō tēnei ināianei.
16 "Nā, kia mau, e Ihowā, e te Atua o Īharaira, āianei tāu i kōrero ai ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ki a Rāwiri, i a koe i kī rā, ‘E kore e whakakorea he tangata māu i tōku aroaro hei noho ki te torōna o Īharaira; ki te mahara rāia āu tama ki tō rātou ara, ki te haere i runga i tāku ture, ki te pērā me koe i haere nā i tōku aroaro.’ 17 Nā, kia mana āianei, e Ihowā, e te Atua o Īharaira, āu kupu i kōrero ai koe ki tāu pononga, ki a Rāwiri.
18 "Otiia he pono rānei, tērā rānei te Atua e noho ki ngā tāngata, ki te whenua? Nanā, kāhore e nui hei nohoanga mōu te rangi me te rangi o ngā rangi; ā, he aha rā tēnei whare kua oti nei i ahau te hanga? 19 He ahakoa rā, kia anga mai koe ki te īnoi a tāu pononga, ki tāna karanga, e Ihowā, e tōku Atua, whakarongo ki te karanga, ki te īnoi e īnoi nei tāu pononga ki tōu aroaro. 20 Kia titiro mai ōu kanohi ki tēnei whare i te pō, i te ao, ki te wāhi i kī ai koe, ko reira hei waihotanga iho mō tōu ingoa. Whakarongo hoki ki te īnoi e īnoi ai tāu pononga ki te ritenga mai o tēnei wāhi. 21 Kia rongo hoki koe ki ngā karanga a tāu pononga, a tāu iwi hoki, a Īharaira, ina īnoi ki te ritenga mai o tēnei wāhi; āe rā kia rongo koe i te wāhi e noho nā koe, arā i te rangi; ā, ka rongo, murua tō rātou kino.
22 "Ki te hara tētahi tangata ki tōna hoa, ā, ka meinga he oati hei oati māna, ā, ka tae te oati ki mua i tōu āta i tēnei whare; 23 nā, māu e whakarongo mai i te rangi, e mahi, e whakarite tā āu pononga, māu e utu te tangata hē, e mea iho tōna ara ki runga ki tōna māhunga. Māu anō e whakatika tā te tika, e hoatu ki a ia ngā mea e rite ana ki tōna tika.
24 "Ā, ki te patua tāu iwi, a Īharaira, e te hoariri, mō rātou i hara ki a koe, ā, ka hoki ki a koe, ka whakaae ki tōu ingoa, ka īnoi, ka karanga ki tōu aroaro i roto i tēnei whare; 25 nā, māu e whakarongo i ngā rangi, e muru te hara o tāu iwi, o Īharaira, e whakahoki mai anō rātou ki te whenua i hōmai e koe ki a rātou ko ō rātou mātua.
26 "Ki te tūtakina te rangi, ā, kāhore he ua, mō rātou i hara ki a koe; ā, ka īnoi rātou ki te ritenga mai o tēnei wāhi, ka whakaae ki tōu ingoa, ka tahuri kē i tō rātou hara, nō rātou ka whakawhiua e koe; 27 nā, māu e whakarongo i te rangi, e muru te hara o āu pononga, o tāu iwi hoki, o Īharaira, ina whakaakona rātou e koe ki te ara pai e haere ai rātou. Māu hoki e tuku mai he ua ki tōu whenua i hōmai nei e koe hei kāinga pūmau mō tāu iwi.
28 "Ki te mea he matekai tō te whenua, he mate urutā, ki te mea he ngingio, he koriri, he māwhitiwhiti rānei, he whē rānei; ki te whakapaea rānei rātou e ō rātou hoariri ki te whenua o ō rātou pā; ki te pā mai he whiu, he mate tūroro rānei; 29 ki te mea he īnoi, he karanga rānei nā tētahi tangata, nā tāu iwi katoa rānei, nā Īharaira, ina mōhio tēnei, tēnei, ki tōna pōuri, ki tōna whiu, ā, ka wherahia ōna ringa ki te ritenga mai o tēnei whare. 30 Nā, māu e whakarongo i te rangi, i tōu nohoanga, e muru te hē, e hoatu ki ngā tāngata ngā mea e rite ana ki ngā huarahi katoa o tēnei, o tēnei; e mōhio ana hoki koe ki tōna ngākau. Ko koe anake nei hoki te mōhio ana ki ngā ngākau o ngā tama a te tangata. 31 Kia wehi ai rātou i a koe, kia haere ai i āu ara i ngā rā katoa e ora ai rātou i te whenua i hōmai nei e koe ki ō mātou mātua.
32 "Nā, ko te tangata iwi kē, ehara nei i tāu iwi i a Īharaira, ā, ka tae mai i te whenua mamao, he whakaaro ki tōu ingoa nui, ki tōu ringa kaha, ki tōu tākakau mārō, ā, ka haere mai, ka īnoi ki te ritenga mai o tēnei whare, 33 māu e whakarongo mai i ngā rangi, i tōu wāhi e noho nā koe, e mea ngā mea katoa i karanga ai te tangata iwi kē ki a koe. Kia mōhio ai ngā iwi katoa o te whenua ki tōu ingoa, kia wehi ai i a koe, kia pērā ai me tāu iwi, me Īharaira; kia mōhio ai hoki ka oti tōu ingoa te karanga ki runga ki tēnei whare kua oti nei i ahau te hanga.
34 "Ki te haere tāu iwi ki te whawhai ki ōna hoariri i te ara e tonoa ai rātou e koe, ā, ka īnoi ki a koe ki te ritenga mai o tēnei pā kua whiriwhiria nei e koe, o te whare anō kua hangā nei e ahau mō tōu ingoa. 35 Nā, māu e whakarongo mai i ngā rangi ki tā rātou īnoi, ki tā rātou karanga, e whakatika tā rātou.
36 "Ki te hara rātou ki a koe, kāhore hoki he tangata i hapa i te hara, ā, ka riri koe ki a rātou, ka tuku i a rātou ki te hoa whawhai, ā, ka whakaraua atu rātou hei whakarau ki tētahi whenua e mamao atu ana, e tata ana rānei; 37 otirā, ki te hoki ake tō rātou mahara i te whenua i whakaraua atu ai rātou, ā, ka rīpenetā rātou, ka īnoi ki a koe i te whenua i whakaraua atu ai, ka mea, ‘Kua hara mātou, kua parori kē tā mātou mahi, kua mahi i te kino’; 38 ki te tahuri ō rātou ngākau katoa, ō rātou wairua katoa, ki a koe i te whenua o tō rātou whakaraunga i whakaraua atu ai rātou, ā, ka īnoi ki te ritenga mai o tō rātou nei whenua i hōmai e koe ki ō rātou mātua, o te pā anō i whiriwhiria nei e koe, o tēnei whare anō i hangā nei e ahau mō tōu ingoa; 39 nā, māu e whakarongo mai i ngā rangi, i tōu wāhi e noho nā koe, ki tā rātou īnoi, ki tā rātou karanga, māu hoki e whakatika tā rātou; me muru hoki e koe te hē o tāu iwi i hara nei ki a koe.
40 "Nā, e tōku Atua, kia titiro mai rā ōu kanohi, kia rongo ōu taringa ki te īnoi e īnoia ana i tēnei wāhi.
41 Nā, e ara, e Ihowā, e te Atua, ki tōu okiokinga,
a koe anō, me te āka o tōu kaha.
Kia whakakākahuria āu tohunga, e Ihowā, e te Atua, ki te whakaoranga;
ā, kia koa tāu hunga tapu ki te pai.
42 E Ihowā, e te Atua, kaua e whakahokia te kanohi o tāu i whakawahi ai;
maharatia ngā mahi atawhai i tāu pononga, i a Rāwiri."