Împărăteasa din Seba
1 Împărăteasa1 Împ. 10:1.Mat. 12:42.Luca 11:31. din Seba a auzit de faima lui Solomon și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i-l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise, 4 și bucatele de la masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele, și hainele celor ce-i slujeau, și paharnicii lui, și hainele lor, și treptele pe care se suia la Casa Domnului. 5 Uimită, ea a zis împăratului: „Este adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea și înțelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. 7 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 8 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine și te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubește pe Israel și vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată și dreptate." 9 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10 Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon careCap. 8:18. au adus aur din Ofir au adus și lemn mirositor1 Împ. 10:11. și pietre scumpe. 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreți. Nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda. 12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Avuția, înțelepciunea și mărimea lui Solomon
13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14 afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur bătut, 16 și alte trei sute de scuturi de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat trei sute de sicli de aur; și împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului. 17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 18 Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și un așternut pentru picioare, de aur, care se ținea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei 19 și, pe cele șase trepte, de o parte și de alta, erau doisprezece lei. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăție. 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint – argintului nu i se dădea niciun preț pe vremea lui Solomon. 21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis, care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; și la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis aducând aur și argint, fildeș, maimuțe și păuni. 22 Împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului prin bogățiile și înțelepciunea lui. 23 Toți împărații pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Și fiecare din ei își aducea darul lui, lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri; așa era în fiecare an. 25 Solomon1 Împ. 4:26;10:26. Cap. 1:14. avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde își ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 26 El stăpânea1 Împ. 4:21. peste toți împărații, de la râuGen. 15:18.Ps. 72:8. până la țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. 27 Împăratul1 Împ. 10:27. Cap. 1:15. a făcut argintul tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele și cedrii tot atât de mulți ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie. 28 Din Egipt și din toate țările se aduceau1 Împ. 10:28. Cap. 1:16. cai pentru Solomon.
Moartea lui Solomon
29 Celelalte1 Împ. 11:41. fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia1 Împ. 11:29. din Silo și în descoperirile proroculuiCap. 12:15;13:22. Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon1 Împ. 11:42,43. a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. 31 Apoi Solomon a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.
Te Toronga o te Kuīni o Hēpā
1 Ā, i te rongonga o te kuīni o Hēpā ki te rongo o Horomona, ka haere mai ki te whakamātau i a Horomona ki ngā kupu pakeke ki Hiruhārama. Nui atu hoki te tira, he kāmera anō e waha ana i ngā mea kakara, i tōna nui o te kōura, i te kōhatu utu nui. Ā, nō tōna taenga mai ki a Horomona, ka kōrerotia e ia ki a ia ngā mea katoa i tōna ngākau. 2 Ā, whakaaturia ana e Horomona ki a ia te tikanga o āna kupu katoa; kāhore he kupu i ngaro i a Horomona, i kore te whakaatu ki a ia. 3 Ā, nō te kitenga o te kuīni o Hēpā i te mōhio o Horomona, i te whare hoki i hangā e ia, 4 i te kai o tāna tēpu, i te nohoanga o āna tāngata, i te tūranga o āna kaimahi, i ō rātou kākahu, i āna kairiringi wāina, i ō rātou kākahu; i tōna pikitanga i piki atu ai ia ki te whare o Ihowā; kore ake he wairua i roto i a ia.
5 Nā, ka mea ia ki te kīngi, "Pono tonu ngā mea i rongo ai ahau i tōku whenua mō āu mahi, mō tōu mōhio. 6 Otiia, kīhai ahau i whakapono ki ā rātou kōrero, ā tae noa mai ahau, kite noa ōku kanohi. Nanā, kīhai te hāwhe o te nui o tōu mōhio i kōrerotia mai ki ahau; nui atu tāu i te rongo i rongo ai ahau. 7 Anō te hari o āu tāngata, te hari o ēnei pononga āu e tū tonu nei i tōu aroaro, e whakarongo nei ki tōu mōhio! 8 Kia whakapaingia a Ihowā, tōu Atua, i āhuareka nei ki a koe, i hōmai nei i a koe ki runga ki tōna torōna, hei kīngi mā Ihowā, mā tōu Atua; he aroha nā tōu Atua ki a Īharaira, he mea anō kia whakapūmautia ai rātou ake ake, koia koe i meinga ai e ia hei kīngi mō rātou, hei mahi i te whakawā, i te tika."
9 Nā, hōmai ana e ia ki te kīngi kotahi rau e rua tekau taranata kōura, tōna tini anō o ngā mea kakara, me ngā kōhatu utu nui. Kāhore anō he mea kakara hei rite mō ēnei i hōmai nei e te kuīni o Hēpā ki a Kīngi Horomona.
10 Nā, ko ngā tāngata a Hūrāma, rātou ko ngā tāngata a Horomona, i kawea mai ai te kōura i Ōpira, i kawea mai anō e rātou he rākau aramuka, he kōhatu utu nui hoki. 11 Nā, ka hangā e te kīngi aua rākau aramuka hei huarahi ki te whare o Ihowā, ki te whare hoki o te kīngi, ā, hei hāpa, hei hātere, hei mea mā ngā kaiwaiata; kāhore i kitea he pērā i mua, i te whenua o Hūrā.
12 Nā, ka hoatu e Kīngi Horomona ki te kuīni o Hēpā ngā mea katoa i pai ai ia, āna hoki i tono ai, hāunga ngā mea i mauria mai e ia ki te kīngi. Nā, ko tōna tahuritanga, ka haere ki tōna ake whenua, rātou ko āna tāngata.
Ngā Rawa Nunui a Horomona
13 Nā, ko te taimaha o te kōura i tae mai ki a Horomona i te tau kotahi, e ono rau e ono tekau mā ono taranata kōura; 14 hāunga ngā mea i mauria mai e ngā kairapu taonga, e ngā kaihokohoko. I kawea mai anō he kōura, he hiriwa, e ngā kīngi katoa o Arāpia, e ngā kāwana o te whenua, ki a Horomona. 15 Nā, ka hangā e Kīngi Horomona ētahi pukupuku, e rua rau, he mea patu te kōura; e ono rau hekere o te kōura patu i meatia ki te pukupuku kotahi; 16 me ētahi pukupuku iti iho, e toru rau, he mea patu anō te kōura. E toru rau hekere kōura i meatia ki te pukupuku kotahi; ā, whakatakotoria ana e te kīngi ki te whare o te ngahere o Repanōna.
17 I hangā anō e te kīngi he torōna nui ki te rei, whakakikoruatia iho ki te kōura parakore. 18 Ā, e ono ngā kurupae ki te torōna, me te tūranga waewae, he mea kōura, he mea hono ki te torōna, me ngā okiokinga anō i te wāhi e nohoia ana, i tētahi taha, i tētahi taha, e rua hoki ngā raiona e tū ana i te taha o ngā okiokinga. 19 Kotahi tekau mā rua ngā raiona i reira e tū ana i tētahi taha, i tētahi taha, i ngā kaupae e ono. Kāhore he mea pērā i hangā i tētahi atu rangatiratanga.
20 Nā, ko ngā oko inu katoa a Kīngi Horomona, he kōura kau; me ngā oko katoa o te whare o te ngahere o Repanōna, he kōura parakore; kāhore he mea hiriwa; kīhai te hiriwa i kīia he mea nui i ngā rā o Horomona. 21 He kaipuke hoki a te kīngi, rere ai ki Tarahihi me ngā tāngata a Hūrāma; kotahi te ūnga mai i ngā tau e toru o ngā kaipuke o Tarahihi, me te mau mai i te kōura, i te hiriwa, i te rei, i te makimaki, i te pīkake.
22 Nā, nui atu a Kīngi Horomona i ngā kīngi katoa o te whenua te whai taonga, te mōhio. 23 Ā, i whai ngā kīngi katoa o te whenua ki a Horomona, kia rongo i tōna mōhio i hōmai nei e te Atua ki tōna ngākau. 24 Ā, ka mauria mai e tēnā tāna hākari, tāna hākari, ngā oko hiriwa, ngā oko kōura, ngā kākahu, ngā mea mō te whawhai, ngā mea kakara, ngā hōiho, ngā muera, he mea tatau ā-tau tonu.
25 Nā, e whā mano ngā tūranga a Horomona mō ngā hōiho, mō ngā hāriata, tekau mā rua mano ngā kaieke hōiho, waiho ana e ia ki ngā pā hāriata, ki te kīngi anō ki Hiruhārama. 26 Nā, ko ia te kīngi mō ngā kīngi katoa, o te awa mai ā tae noa ki te whenua o ngā Pirihitini, ki te rohe rā anō ki Īhipa. 27 Nā, meinga ana e te kīngi te hiriwa o Hiruhārama kia rite ki te kōhatu; i meinga anō hoki e ia ngā hīta kia rite ki te hikamora i te raorao te tini. 28 Ā, mauria ana mai e rātou he hōiho mō Horomona i Īhipa, i ngā whenua katoa anō hoki.
He Whakarāpoto o te Kīngitanga o Horomona
29 Nā, ko ērā atu meatanga a Horomona, ō mua, ō muri, kāhore ianei i tuhituhia ki te pukapuka a Nātana poropiti, ki te poropititanga anō a Āhia Hironi, ki ngā kitenga anō a Iro matakite i ngā mea mō Ieropoama tama a Nēpata? 30 Nā, e whā tekau ngā tau i kīngi ai a Horomona i Hiruhārama ki a Īharaira katoa. 31 Nā, ka moe a Horomona ki ōna mātua, ā, tanumia ana ki te pā o tōna pāpā, o Rāwiri; ā, ka kīngi ko Rehopoama, ko tāna tama i muri i a ia.