CAPITOLELE 1—9
Solomon împărat
1 Solomon1 Împ. 2:46., fiul lui David, s-a întărit în domnie; DomnulGen. 39:2. Dumnezeul lui a fost cu el și l-a înălțat1 Cron. 29:25. din ce în ce mai mult. 2 Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor1 Cron. 27:1. peste mii și sute, judecătorilor, mai-marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părintești 3 și Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălțimea de la Gabaon1 Împ. 3:4.1 Cron. 16:39;21:29.. Acolo se afla cortul întâlnirii lui Dumnezeu, făcut în pustie de Moise, robul Domnului. 4 Dar chivotul2 Sam. 6:2,17.1 Cron. 15:1. lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim la locul pe care i-l pregătise, căci îi întinsese un cort la Ierusalim. 5 Tot acolo se afla, înaintea cortului Domnului, altarul de aramăExod 27:1,2;38:1,2., pe care-l făcuse BețaleelExod 31:2., fiul lui Uri, fiul lui Hur. 6 Solomon și adunarea au căutat pe Domnul. Și acolo, pe altarul de aramă care era înaintea cortului întâlnirii, a adus1 Împ. 3:4. Solomon Domnului o mie de arderi-de-tot. 7 În timpul nopții1 Împ. 3:5,6., Dumnezeu S-a arătat lui Solomon și i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!" 8 Solomon a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai arătat o mare bunăvoință tatălui meu David și m-ai1 Cron. 28:5. pus să domnesc în locul lui. 9 Acum, Doamne Dumnezeule, împlinească-se făgăduința Ta făcută tatălui meu David, fiindcă m-ai1 Împ. 3:7,8. pus să domnesc peste un popor mare la număr, ca pulberea pământului! 10 Dă-mi dar1 Împ. 3:9. înțelepciune și pricepere, ca să știu cum să mă portNum. 27:17.Deut. 31:2. în fruntea acestui popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atât de mare?" 11 Dumnezeu1 Împ. 3:11-13. a zis lui Solomon: „Fiindcă dorința aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogății, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmașilor tăi, nici chiar o viață lungă, ci ceri pentru tine înțelepciune și pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domnești, 12 înțelepciunea și priceperea îți sunt date. Îți voi da, pe deasupra, bogății, averi și slavă, cum n-a mai avut niciodată niciun împărat1 Cron. 29:25. Cap. 9:22.Ecl. 2:9. înaintea ta și cum nici nu va mai avea după tine."
Avuția lui Solomon
13 Solomon s-a întors la Ierusalim după ce a părăsit înălțimea de la Gabaon și cortul întâlnirii. Și a domnit peste Israel. 14 Solomon1 Împ. 4:26;10:26. Cap. 9:25. a strâns care și călărime; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde ținea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 15 Împăratul1 Împ. 10:27. Cap. 9:27.Iov 22:24. a făcut argintul și aurul tot atât de obișnuite la Ierusalim ca pietrele, și cedrii tot atât de obișnuiți ca sicomorii1:15 Smochini sălbatici. care cresc în câmpie. 16 Solomon1 Împ. 10:28,29. Cap. 9:28. își aducea caii din Egipt; o ceată de negustori ai împăratului se duceau și-i luau în cete pe un preț hotărât; 17 se duceau și aduceau din Egipt un car cu șase sute de sicli de argint și un cal cu o sută cincizeci de sicli. Tot așa aduceau și pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei.
Ka Īnoi a Kīngi Horomona mō te Mātauranga
1 Nā, kua ū a Horomona tama a Rāwiri ki tōna rangatiratanga; i a ia anō a Ihowā, tōna Atua, ā, whakanuia rawatia ana ia e ia.
2 Kātahi a Horomona ka kōrero ki a Īharaira katoa, ki ngā rangatira o ngā mano, o ngā rau, ki ngā kaiwhakawā, ki ngā kāwana katoa o Īharaira katoa, ki ngā upoko hoki o ngā whare o ngā mātua. 3 Heoi, haere ana a Horomona rātou ko te whakaminenga katoa ki te wāhi tiketike i Kipeono; i reira hoki te tapenākara o te whakaminenga a te Atua, i hangā nei e Mohi pononga a te Atua ki te koraha. 4 (Ko te āka ia a te Atua, i mauria mai tērā e Rāwiri i Kiriata Tearimi, ki te wāhi i whakapaia e Rāwiri; kua whakatūria hoki e ia he tēneti mō taua āka ki Hiruhārama.) 5 Ko te āta parāhi anō hoki i hangā e Petarēre tama a Uri, tama a Huru, i reira tērā i mua i te tapenākara o Ihowā; ā, rapua ana he tikanga i reira e Horomona rātou ko te whakaminenga. 6 Nā, haere ana a Horomona ki reira ki te āta parāhi i te aroaro o Ihowā, ki tērā i te tapenākara o te whakaminenga, ā, whakaekea ana e ia ki reira kotahi mano ngā tahunga tinana.
7 I taua pō ka puta te Atua ki a Horomona, ā, ka mea ki a ia, "Īnoi mai ki ahau ko te aha kia hoatu e ahau ki a koe."
8 Nā, ka mea a Horomona ki te Atua, "Nui atu te aroha i whakaputaina e koe ki tōku pāpā, ki a Rāwiri; ā, meinga ana ahau e koe hei kīngi i muri i a ia. 9 Heoi, e Ihowā, e te Atua, whakamanā tāu kupu ki tōku pāpā, ki a Rāwiri; kua meinga nei hoki ahau e koe hei kīngi mō te iwi e rite ana ki te onepū o te whenua te tini. 10 Nā, hōmai ki ahau he ngākau mahara, he mōhio, mō tōku haere atu, haere mai, i te aroaro o tēnei iwi; ko wai hoki hei whakarite mō tēnei iwi nui āu?"
11 Anō rā ko te Atua ki a Horomona, "Nā, i te mea ko tā tōu ngākau tēnei, kīhai hoki koe i tono ki te taonga mōu, ki te rawa, ki te korōria, ki ōu hoariri rānei kia mate, kīhai hoki koe i tono kia maha ōu rā; heoi tāu i tono ai, he ngākau mahara, he mōhio, kia whakarite ai koe mō tāku iwi, kua oti nā koe te mea e ahau hei kīngi mō rātou; 12 tēnei ka hoatu nei ki a koe he ngākau mahara, he mōhio. Ā, ka hoatu e ahau ki a koe he taonga, he rawa, he korōria, kāhore i rite tō ngā kīngi i mua i a koe, e kore anō e rite i muri i a koe."
13 Heoi, ka tae a Horomona i tāna haere ki te wāhi tiketike i Kipeono, i mua i te tapenākara o te whakaminenga, ki Hiruhārama, ā, kīngi ana ki a Īharaira.
Te Mana me ngā Rawa a Kingi Horomona
14 Nā, ka huihuia he hāriata e Horomona, he kaieke hōiho; kotahi mano e whā rau ana hāriata, kotahi tekau mā rua mano āna kaieke hōiho, waiho iho e ia ki ngā pā hāriata, ki te kīngi anō ki Hiruhārama. 15 Nā, ka meinga e te kīngi te hiriwa me te kōura o Hiruhārama kia rite ki te kōhatu, i meinga anō e ia ngā hīta kia rite ki te hikamora i te raorao; te tini. 16 Ko ngā hōiho i a Horomona he mea mau ake i Īhipa; i riro rōpū mai i ngā kaihoko a te kīngi, he rōpū me tōna utu. 17 Nā, e ono rau ngā hekere hiriwa i riro mai ai te hāriata, i puta mai ai i Īhipa, kotahi rau e rima tekau i riro ai te hōiho. Ko rātou anō hei kawe hōiho mō ngā kīngi katoa o ngā Hiti, mō ngā kīngi anō o Hīria.