Darurile bogate pentru zidirea Templului
1 Împăratul David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând1 Împ. 3:7. Cap. 22:5.Prov. 4:3., și lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu. 2 Mi-am întrebuințat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier și lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onixIs. 54:11,12.Apoc. 21:18. și pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare și de felurite culori, tot felul de pietre scumpe și marmură albă multă. 3 Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul și argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaș: 4 trei mii de talanți de aur, de aur de Ofir1 Împ. 9:28., și șapte mii de talanți de argint curățit pentru îmbrăcarea pereților clădirilor, 5 aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur și argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint și pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-și mai aducă de bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului?" 6 CăpeteniileCap. 27:1. caselor părintești, căpeteniile semințiilor lui Israel, căpeteniile peste mii și peste sute și îngrijitorii averiiCap. 27:25. împăratului au adus daruri de bunăvoie. 7 Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanți de aur, zece mii de darici, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de aramă și o sută de mii de talanți de fier. 8 Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului în mâinile lui IehielCap. 26:21., Gherșonitul. 9 Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie2 Cor. 9:7., căci le dădeau cu dragă inimă Domnului, și împăratul David, de asemenea, s-a bucurat mult.
Rugăciunea lui David
10 David a binecuvântat pe Domnul în fața întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu din veac în veac, Doamne, Dumnezeul părintelui nostru Israel! 11 Ale TaleMat. 6:13.1 Tim. 1:17.Apoc. 5:13. sunt, Doamne, mărirea, puterea și măreția, veșnicia și slava, căci tot ce este în cer și pe pământ este al Tău! A Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalți ca un stăpân mai presus de orice! 12 De la Tine vin bogățiaRom. 11:36. și slava, Tu stăpânești peste tot, în mâna Ta sunt tăria și puterea și mâna Ta poate să mărească și să întărească toate lucrurile. 13 Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm și preamărim Numele Tău cel slăvit. 14 Căci ce sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem să-Ți aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine și din mâna Ta primim ce-Ți aducem. 15 Înaintea Ta noi suntem niște străiniPs. 39:12.Evr. 11:13.1 Pet. 2:11. și locuitori, ca toți părinții noștri. Zilele noastreIov 14:2.Ps. 90:9;102:11;144:4. pe pământ sunt ca umbra și fără nicio nădejde. 16 Doamne, Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogății pe care le-am pregătit ca să-Ți zidim o casă, Ție, Numelui Tău celui sfânt, și ale Tale sunt toate. 17 Știu, Dumnezeule, că Tu cercetezi1 Sam. 16:7. Cap. 28:9. inima și că iubeștiProv. 11:20. curăția de inimă, de aceea Ți-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăția inimii mele și am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducându-Ți de bunăvoie darurile lui. 18 Doamne, Dumnezeul părinților noștri Avraam, Isaac și Israel! Ține totdeauna în inima poporului Tău aceste porniri și aceste gânduri și întărește-i inima în Tine. 19 Dă fiului meu SolomonPs. 72:1. o inimă bună, ca să păzească poruncile Tale, învățăturile Tale și legile Tale, ca să împlinească toate aceste lucruri și să zidească el casa pentru care am făcutVers. 2. Cap. 22:14. pregătiri."
Ungerea lui Solomon
20 David a zis întregii adunări: „Binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru!" Și toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinților lor. Ei s-au plecat și s-au închinat înaintea Domnului și înaintea împăratului. 21 A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă și ardere-de-tot Domnului o mie de viței, o mie de berbeci și o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obișnuite și alte jertfe în mare număr pentru tot Israelul. 22 Au mâncat și au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie, au făcut a doua oară împărat pe Solomon, fiul lui David, l-au uns1 Împ. 1:35,39. înaintea Domnului ca domn și au uns pe Țadoc ca preot. 23 Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului, ca împărat în locul tatălui său David. El a propășit, și tot Israelul l-a ascultat. 24 Toate căpeteniile și vitejii și chiar toți fiii împăratului David s-au supusEcl. 8:2. împăratului Solomon. 25 Domnul a înălțat tot mai mult pe Solomon sub ochii întregului Israel și i-a făcut domnia mai strălucită1 Împ. 3:13.2 Cron. 1:12.Ecl. 2:9. decât a fost a oricărui împărat al lui Israel înaintea lui.
Moartea lui David
26 David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. 27 Vremea2 Sam. 5:4.1 Împ. 2:11. cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la2 Sam. 5:5. Hebron a domnit șapte ani și la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani. 28 A muritGen. 25:8. după o bătrânețe fericită, sătulCap. 23:1. de zile, de bogăție și de slavă. Și, în locul lui, a domnit fiul său Solomon. 29 Faptele împăratului David, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, și în cartea prorocului Natan, și în cartea prorocului Gad, 30 împreună cu toată domnia și toateDan. 2:21. isprăvile lui, precum și ce s-a petrecut pe vremea lui, fie în Israel, fie în toate împărățiile celorlalte țări.
He Koha hei Hanga i te Temepara
1 I mea anō a Kīngi Rāwiri ki te whakaminenga katoa: "Ko tāku tama, ko Horomona, ko te mea kotahi i whiriwhiria nei e te Atua, he tamariki ia, he mea ngāwari, he nui hoki te mahi; ehara hoki i te whare mō te tangata; engari mō Ihowā, mō te Atua. 2 Nā, kua whakapaua nei e ahau ōku uaua ki te mahi mea mai mō te whare o tōku Atua, te kōura mō ngā mea kōura, te hiriwa mō ngā mea hiriwa, te parāhi mō ngā mea parāhi, te rino mō ngā mea rino, te rākau mō ngā mea rākau, ngā kōhatu onika, ngā kōhatu e whakanohoia ana, ngā kōhatu kanapa, me ngā mea kakano whakauru, ngā kōhatu utu nui katoa, me ngā kōhatu mapere, tōna tini. 3 Tēnei anō ētahi, he pai tonu hoki nōku ki te whare o tōku Atua; nāku ake tēnei, he kōura, he hiriwa ka hoatu nei mō te whare o tōku Atua, hei tāpiri mō ngā mea katoa kua oti nei i ahau te mahi mai mō te whare tapu: 4 arā, e toru mano taranata kōura, nō te kōura o Ōpira, e whitu mano taranata hiriwa, he mea parakore, hei kōpaki mō ngā taha o ngā whare, 5 ko te kōura mō ngā mea kōura, ko te hiriwa mō ngā mea hiriwa, mō ngā mea katoa, e mahia e ngā ringa o ngā kaimahi. Nā, ko wai e hihiko ana ināianei ki te tāpae i a ia mā Ihowā?"
6 Nā, hihiko tonu ngā rangatira o ngā whare o ngā mātua, me ngā rangatira o ngā iwi o Īharaira, ngā rangatira o ngā mano, o ngā rau, rātou ko ngā rangatira o te mahi a te kīngi. 7 Ā, hōmai ana e rātou mō te mahi ki te whare o te Atua he kōura e rima mano taranata, tekau mano tarami, he hiriwa kotahi tekau mano taranata, he parāhi kotahi tekau mā waru mano taranata, he rino kotahi rau mano taranata. 8 Nā, ko te hunga i kitea nei ki a rātou he kōhatu pai, hōmai ana e rātou ki roto ki ngā taonga o te whare o Ihowā, arā ki te ringa o Tehiere Kerehoni. 9 Nā, ka koa te iwi, i a rātou i hihiko nei ki te tāpae noa; he tapatahi hoki te ngākau i hihiko ai rātou ki tā Ihowā mahi; nui atu hoki te koa i koa ai a Kīngi Rāwiri.
Ka Whakapai a Rāwiri i a Ihowā
10 Nā, ka whakapai a Rāwiri i a Ihowā i te tirohanga a te whakaminenga katoa; i mea a Rāwiri,
"Kia whakapaingia koe, e Ihowā,
e te Atua o tō mātou matua, o Īharaira,
he mea nō tua whakarere ā ake tonu atu.
11 Nōu hoki, e Ihowā, te nui, te mana,
te korōria, te wikitōria, te hōnore;
nōu ngā mea katoa i te rangi, i te whenua;
nōu te rangatiratanga, e Ihowā;
he tiketike noa ake hoki koe,
hei upoko mō te katoa.
12 Nāu ngā taonga, me te hōnore, ko koe hoki hei kīngi mō te katoa;
kei tōu ringa te kaha me te mana;
mā tōu ringa anō e hōmai te nui, te kaha, mō te katoa.
13 Nā, tēnei mātou, e tō mātou Atua, te whakawhetai nei ki a koe,
te whakamoemiti nei ki tōu ingoa korōria.
14 "Ko wai oti ahau, ā, he aha tōku iwi, i whai kaha ai mātou, i pēnei ai te hihiko? Nāu hoki te katoa, nōu anō hoki tā mātou ka hoatu nei ki a koe. 15 He manene hoki mātou i tōu aroaro, he noho noa iho, he pērā me ō mātou mātua; rite tonu ki te ātārangi ō mātou rā i runga i te whenua; kāhore hoki he tūturutanga. 16 E Ihowā, e tō mātou Atua, ko tēnei pūranga katoa kua pae nei i a mātou hei hanga i tētahi whare mōu, mō tōu ingoa tapu, nā tōu ringa ēnei, nāu hoki te katoa. 17 E mōhio ana hoki ahau, e tōku Atua, e whakamātauria ana te ngākau e koe, e manako ana hoki koe ki te tika. Ko ahau nei, he tika tōku ngākau i meatia noatia mai ai e ahau ēnei mea katoa; ā, tēnei ahau te koa nei i tōku kitenga i tāu iwi i konei e hihiko ana ki tāu mahi. 18 E Ihowā, e te Atua o Āperahama, o Īhaka, o Īharaira, o ō mātou mātua, kia mau tēnei ake nei, ake nei, i roto i ngā tokonga ake o ngā whakaaro o te ngākau o tāu iwi, whakaangahia hoki ō rātou ngākau ki a koe. 19 Ki tāku tama hoki, ki a Horomona, hōmai he ngākau tapatahi, kia puritia ai e ia āu whakahau, āu whakaaturanga, āu tikanga, kia oti katoa i a ia; kia hangā hoki te whare, mō reira nei ngā mea kua pae nei i ahau."
20 Nā, ka mea a Rāwiri ki te whakaminenga katoa, "Tēnā, whakapaingia a Ihowā, tō koutou Atua." Nā, kei te whakapai te whakaminenga katoa ki a Ihowā, ki te Atua o ō rātou mātua tuohu ana rātou, piko ana ki a Ihowā, ki te kīngi hoki.
21 I patu whakahere anō rātou ki a Ihowā, i whakaeke i ngā tahunga tinana ki a Ihowā i te aonga ake o taua rā; kotahi mano pūru, kotahi mano hipi toa, kotahi mano reme, me ngā ringihanga, me ngā patunga tapu, tōna tini, hei mea mō Īharaira katoa. 22 Nā, kai ana rātou, inu ana i te aroaro o Ihowā i taua rā, he nui te koa.
Ka Whakawahia e Rāwiri hei Kīngi
Ā, ka tuaruatia tā rātou whakakīngi i a Horomona tama a Rāwiri; whakawahia ana ia ki a Ihowā, hei rangatira; ko Hāroko hoki hei tohunga. 23 Kātahi ka noho a Horomona ki te torōna o Ihowā, hei kīngi i muri i tōna pāpā, i a Rāwiri, ā, kake ana; rongo tonu anō ki a ia a Īharaira katoa. 24 Nā, ko ngā rangatira katoa, me ngā mārohirohi, me ngā tama katoa a Kīngi Rāwiri, ngāwari noa iho rātou ki te kīngi, ki a Horomona.
25 Ā, whakanuia rawatia ake a Horomona e Ihowā i te tirohanga a Īharaira katoa, hōmai ana ki a ia he korōria kīngi, kāhore nei he rite i ngā kīngi katoa o Īharaira i mua i a ia.
He Whakarāpototonga o te Kīngitanga a Rāwiri
26 Heoi, ko Rāwiri tama a Hehe te kīngi o Īharaira katoa. 27 Nā, ko ngā rā i kīngi ai ia ki a Īharaira, e whā tekau tau; e whitu ngā tau i kīngi ai ia ki Heperona, e toru tekau mā toru ngā tau i kīngi ai ki Hiruhārama. 28 Nā, ka mate ia, he pai tōna koroheketanga, hira tonu ōna rā, ōna taonga, tōna korōria; ā, ko tāna tama, ko Horomona te kīngi i muri i a ia.
29 Nā, ko ngā mahi a Kīngi Rāwiri, ō mua, ō muri, nanā, kua oti te tuhituhi ki ngā kupu a Hamuera matakite, ki ngā kupu anō a Nātana poropiti, ki ngā kupu anō hoki a Kara matakite, 30 me tōna kīngitanga katoa, me tōna māia, me ngā wā i a ia, i a Īharaira, i ngā rangatiratanga katoa o ngā whenua.