Biruința lui Iosafat asupra moabiților și amoniților
1 După aceea, fiii lui Moab și fiii lui Amon și cu ei niște maoniți au pornit cu război împotriva lui Iosafat. 2 Au venit și au dat de știre lui Iosafat, zicând: „O mare mulțime înaintează împotriva ta de dincolo de mare, din Siria, și sunt laGen. 14:7. Hațațon-Tamar, adicăIos. 15:62. En-Ghedi." 3 În spaima sa, Iosafat și-a îndreptat fața să cauteCap. 19:3. pe Domnul și a vestitEzra 8:21.Ier. 36:9.Iona 3:5. un post pentru tot Iuda. 4 Iuda s-a adunat să cheme pe Domnul și au venit din toate cetățile lui Iuda să caute pe Domnul. 5 Iosafat a venit în mijlocul adunării lui Iuda și a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curții celei noi. 6 Și a zis: „Doamne, Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruriDeut. 4:39.Ios. 2:11.1 Împ. 8:23.Mat. 6:9. și nu stăpâneștiPs. 47:2,8.Dan. 4:17,25,32. Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână1 Cron. 29:12.Ps. 62:11.Mat. 6:13. tăria și puterea, așa că nimeni nu Ți se poate împotrivi? 7 Oare n-ai izgonitPs. 44:2.Gen. 17:7. Tu, DumnezeulExod 6:7. nostru, pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului Tău Israel și n-ai dat-o Tu pentru totdeauna de moștenire seminței lui Avraam, care TeIs. 41:8.Iac. 2:23. iubea? 8 Ei au locuit-o și Ți-au zidit în ea un locaș sfânt pentru Numele Tău, zicând: 9 ‘Dacă1 Împ. 8:33,37. Cap. 6:28-30. va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom înfățișa înaintea casei acesteia și înaintea Ta, căciCap. 6:20. Numele Tău este în casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strâmtorării noastre, și Tu ne vei asculta și ne vei mântui!’ 10 Acum, iată, fiii lui Amon și ai lui Moab și cei din muntele Seir, la care n-ai îngăduitDeut. 2:4,9,19. lui Israel să intre când venea din țara Egiptului – căci s-a abătutNum. 20:21. de la ei și nu i-a nimicit –, 11 iată-i cum ne răsplătesc acum, venindPs. 83:12. să ne izgonească din moștenirea Ta, pe care ne-ai dat-o în stăpânire! 12 O, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca1 Sam. 3:13. Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulțimi care înaintează împotriva noastră și nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptațiPs. 25:15;121:1,2;123:1,2;141:8. spre Tine!" 13 Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele și fiii lor. 14 Atunci, DuhulNum. 11:25,26;24:2. Cap. 15:1;24:20. Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, Levitul, dintre fiii lui Asaf. 15 Și Iahaziel a zis: „Ascultați, tot Iuda și locuitorii din Ierusalim, și tu, împărate Iosafat! Așa vă vorbește Domnul: ‘NuExod 14:13,14.Deut. 1:29,30;31:6,8. Cap. 32:7. vă temeți și nu vă înspăimântați dinaintea acestei mari mulțimi, căci nu voi veți lupta, ci Dumnezeu. 16 Mâine coborâți-vă împotriva lor. Ei se vor sui pe dealul Țiț și-i veți găsi la capătul văii, în fața pustiei Ieruel. 17 Nu vețiExod 14:13,14. avea de luptat în lupta aceasta; așezați-vă, stați acolo și veți vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul. Iuda și Ierusalim, nu vă temeți și nu vă înspăimântați; mâine, ieșiți-le înainte, și DomnulNum. 14:9. Cap. 15:2;32:8. va fi cu voi!’" 18 Iosafat s-a plecatExod 4:31. cu fața la pământ și tot Iuda și locuitorii Ierusalimului s-au aruncat înaintea Domnului să se închine înaintea Lui. 19 Leviții dintre fiii chehatiților și dintre fiii coreiților s-au sculat și au lăudat cu glas tare și puternic pe Domnul Dumnezeul lui Israel. 20 A doua zi, au pornit dis-de-dimineață spre pustia Tecoa. La plecarea lor, Iosafat a venit și a zis: „Ascultați-mă, Iuda și locuitorii Ierusalimului! Încredeți-văIs. 7:9. în Domnul Dumnezeul vostru și veți fi întăriți; încredeți-vă în prorocii Lui, și veți izbuti." 21 Apoi, în învoire cu poporul, a numit niște cântăreți care, îmbrăcați cu podoabe sfinte și mergând înaintea oștirii, lăudau1 Cron. 16:29. pe Domnul și ziceau: „Lăudați1 Cron. 16:34.Ps. 136:1. pe Domnul, căci1 Cron. 16:41. Cap. 5:13;7:3,6. îndurarea Lui ține în veac!" 22 În clipa când au început cântările și laudele, Domnul a pusJud. 7:22.1 Sam. 14:20. o pândă împotriva fiilor lui Amon și ai lui Moab și împotriva celor din muntele Seir, care veniseră împotriva lui Iuda. Și au fost bătuți. 23 Fiii lui Amon și ai lui Moab s-au aruncat asupra locuitorilor din muntele Seir ca să-i nimicească cu desăvârșire și să-i prăpădească. Și, după ce au isprăvit cu locuitorii din Seir, s-au ajutat unii pe alții să se nimicească. 24 Când a ajuns Iuda pe înălțimea de unde se zărește pustia, s-au uitat înspre mulțime, și iată că ei erau niște trupuri moarte întinse pe pământ și nimeni nu scăpase. 25 Iosafat și poporul său s-au dus să ia prăzile; au găsit printre trupuri multe bogății și lucruri scumpe și au luat atât de multe, că n-au putut să le ducă pe toate. Trei zile au prădat, căci era multă pradă. 26 A patra zi, s-au strâns în Valea Beraca (Binecuvântare), unde au binecuvântat pe Domnul, de aceea au numit locul acesta Valea Beraca, nume care i-a rămas până în ziua de azi. 27 Toți oamenii din Iuda și din Ierusalim, în frunte cu Iosafat, au plecat veseli și s-au întors la Ierusalim, căci Domnul îi umpluse de bucurieNeem. 12:43., izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28 Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute și de harpe și trâmbițe. 29 GroazaCap. 17:10. Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări când au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30 Și împărăția lui Iosafat a fost liniștită și DumnezeulCap. 15:15.Iov 34:29. lui i-a dat pace de jur împrejur.
Sfârșitul domniei lui Iosafat
31 Iosafat1 Împ. 22:41. a domnit peste Iuda. Avea treizeci și cinci de ani când a ajuns împărat și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Azuba, fata lui Șilhi. 32 El a mers pe calea tatălui său, Asa, și nu s-a abătut deloc, făcând ce este bine înaintea Domnului. 33 Numai că înălțimileCap. 17:6. n-au fost îndepărtate, și poporul tot n-avea inimaCap. 12:14;19:3. strâns lipită de Dumnezeul părinților săi. 34 Celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în istoria lui Iehu, fiul lui Hanani, care1 Împ. 16:1,7. este cuprinsă în cartea împăraților lui Israel. 35 După aceea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s-a unit1 Împ. 22:48,49. cu împăratul lui Israel, Ahazia, a cărui purtare era nelegiuită. 36 S-a unit cu el ca să zidească niște corăbii, care să meargă la Tarsis, și au făcut corăbii la Ețion-Gheber. 37 Atunci, Eliezer, fiul lui Dodava, din Mareșa, a prorocit împotriva lui Iosafat și a zis: „Pentru că te-ai unit cu Ahazia, Domnul îți nimicește lucrarea." Și corăbiile1 Împ. 22:48. au fost sfărâmate și n-au putut să se ducă la TarsisCap. 9:21..
He Pakanga ki a Eroma
1 Nā, i muri i tēnei ka haere mai ngā tama a Moapa, rātou ko ngā tama a Āmona, ā, hei hoa mō rātou ko ētahi o ngā Āmoni, ki te whawhai ki a Iehohāpata.
2 Kātahi ka haere mai ētahi, ka kōrero ki a Iehohāpata, ka mea, "He ope nui tēnei te haere mai nei ki a koe i tērā taha o te moana, i Hīria. Nanā, kei Hatetono Tāmara rātou" (arā kei Enekeri). 3 Nā, ka wehi a Iehohāpata, ā, ka tahuri tōna aroaro ki te rapu i a Ihowā; i karangatia anō e ia he nohopuku puta noa i a Hūrā. 4 Nā, ka huihuia a Hūrā ki te rapu i tā Ihowā. I puta rātou i ngā pā katoa o Hūrā ki te rapu i tā Ihowā.
Te Wikitoria me te Īnoi a Iehohāpata
5 Nā, ka tū a Iehohāpata i roto i te huihui o Hūrā, o Hiruhārama, i te whare o Ihowā, i mua i te marae hou, 6 ā, ka mea:
"E Ihowā, e te Atua o ō mātou mātua, he teka ianei ko koe te Atua i te rangi, ko koe hoki te kaiwhakahaere tikanga mō ngā kīngitanga katoa mō ngā tauiwi? Kei tōu ringa te kaha me te mārohirohi; kāhore hoki tētahi hei tū atu ki a koe. 7 He teka ianei ko koe tō mātou Atua i peia ai ngā tāngata o tēnei whenua i te aroaro o tāu iwi, o Īharaira, ā, hōmai ana e koe ki ngā uri o Āperahama, o tōu hoa aroha ā ake ake? 8 Nā, noho ana rātou ki konei; hangā ana e rātou ki konei he wāhi tapu mō tōu ingoa; i mea hoki rātou, 9 ‘Ki te puta he aituā ki a mātou, he hoari, he whakawākanga, he mate urutā, he matekai rānei, ā, ka tū mātou ki te aronga o tēnei whare, ki tōu aroaro, kei tēnei whare hoki tōu ingoa, ā, ka karanga ki a koe, i a mātou ka mate nei, nā, māu e whakarongo mai, e whakaora.’
10 "Nā tēnei ngā tama a Āmona, a Moapa, a Maunga Heira, kīhai nei i hōmai e koe ki a Īharaira kia whakaekea e rātou i tō rātou haerenga mai i te whenua o Īhipa; i peka kē hoki rātou i a rātou, kīhai hoki i huna i a rātou. 11 Nanā, ko tā rātou utu tēnei ki a mātou, e haere mai ana ki te pei i a mātou i tōu kāinga tupu i hōmai nei e koe hei kāinga tupu mō mātou. 12 E tō mātou Atua, e kore ianei koe e whakawā ki a rātou? Kāhore hoki ō mātou kaha i te aroaro o tēnei ope nui e haere mai nei ki a mātou; kāhore hoki mātou e mōhio me aha mātou. Otiia e anga ana ō mātou kanohi ki a koe."
13 Nā, tū tonu a Hūrā katoa ki te aroaro o Ihowā, ā rātou kōhungahunga, ā rātou wāhine, me ā rātou tamariki.
14 I reira ka tau ki a Tahatiere tama a Hakaraia, tama a Penaia, tama a Teiere, tama a Matania, he Rīwaiti, nō ngā tama a Āhapa, te Wairua o Ihowā i waenganui o te whakaminenga. 15 Nā, ka mea ia, "Whakarongo, e Hūrā katoa, koutou ko ngā tāngata o Hiruhārama, me koe anō hoki, e Kīngi Iehohāpata; ko te kupu tēnei a Ihowā ki a koutou, ‘Kaua e wehi, kaua e pāwera ki tēnei ope nui; nō te mea ehara i a koutou te whawhai, engari nā te Atua. 16 Āpōpō ka haere ki raro ki te tū i a rātou; nanā, kei te piki mai rātou i te pikitanga i Titi; ā, ka kite koutou i a rātou i te pito o te awaawa, i te ritenga o te koraha o Ieruere. 17 Kāhore he rawa i whawhai ai koutou i tēnei pakanga. Whakatikatika i a koutou, ka āta tū, ka mātakitaki i tā Ihowā whakaoranga mō koutou, e Hūrā, e Hiruhārama. Kaua e wehi, kaua e pāwera; āpōpō ka haere ki tō rātou aroaro; ā, ko Ihowā hei hoa mō koutou.’ "
18 Nā, piko tonu te kanohi o Iehohāpata ki te whenua; ā, takoto ana a Hūrā katoa, rātou ko ngā tāngata o Hiruhārama, ki te aroaro o Ihowā, koropiko ana ki a Ihowā. 19 Nā, kua tū ngā Rīwaiti, ngā tama a ngā Kohati, ngā tama a ngā Korahi; kei te whakamoemiti ki a Ihowā, ki te Atua o Īharaira, nui atu te reo.
20 Nā, ka maranga wawe rātou i te ata, ā, ka haere ki te koraha o Tekoa; ā, i a rātou e haere ana, ka tū a Iehohāpata, ka mea, "Whakarongo, e Hūrā, koutou ko ngā tāngata o Hiruhārama, whakapono ki tā Ihowā, ki tā tō koutou Atua, ā, ka ū koutou; whakapono ki tā āna poropiti, ā, ka kake koutou." 21 Nā, ka whakatakoto whakaaro ia ki te iwi, ā, whakaritea ana e ia ētahi hei waiata ki a Ihowā, hei whakamoemiti ki te ātaahua o te tapu, i a rātou e haere ana i mua i te ope, hei mea:
"Whakamoemiti ki a Ihowā,
he mau tonu hoki tāna mahi tohu."
22 Nā, ka tīmata nei rātou te waiata, te whakamoemiti, ka whakatakotoria e Ihowā he pehipehi mō ngā tama a Āmona, a Moapa, mō o Maunga Heira i haere mai nei ki te whawhai ki a Hūrā; ā, ka patua rātou. 23 I whakatika hoki ngā tama a Āmona rāua ko Moapa ki ngā tāngata o Maunga Heira, ki te huna, ki te whakangaro i a rātou; ā, ka poto i a rātou ngā tāngata o Heira, nā, kua piri tēnei ki tēnei, hei whakangaro rātou i a rātou anō.
24 Ā, nō te taenga o Hūrā ki te pourewa i te koraha, te tirohanga ki te ope, nanā, ō rātou tinana e takoto ana i te whenua, kīhai tētahi i ora. 25 Nā, i te haerenga o Iehohāpata rātou ko tōna iwi ki te tango i ō rātou taonga, he tini ngā taonga i kitea ki a rātou, me ngā tūpāpaku, me ngā mea e matenuitia ana; huia ana mō rātou; kīhai i taea te pīkau. Nā, e toru ō rātou rā e tango ana i ngā taonga, i te tini hoki. 26 Ā, i te whā o ngā rā ka huihui rātou ki te raorao o Peraka; i whakapai hoki rātou ki a Ihowā ki reira; koia i tapā ai te ingoa o taua wāhi, ko te raorao o Peraka, ā tae noa ki tēnei rā.
27 Kātahi ka hoki ngā tāngata katoa o Hūrā, o Hiruhārama, me Iehohāpata anō i mua i a rātou; hoki koa ana ki Hiruhārama; nā Ihowā hoki rātou i mea kia koa ki ō rātou hoariri. 28 Nā, ka tae rātou ki Hiruhārama me ngā hātere, me ngā hāpa, me ngā tētere ki te whare o Ihowā.
29 Nā, tau ana te wehi o te Atua ki ngā kīngitanga katoa o ngā whenua i tō rātou rongonga kua whawhai a Ihowā ki ngā hoariri o Īharaira. 30 Heoi, āta takoto ana te kīngitanga o Iehohāpata; kua meinga hoki ia e tōna Atua kia whai tānga manawa ā tawhio noa.
Te Mutunga o te Kīngitanga o Iehohāpata
31 Nā, kīngi ana a Iehohāpata ki a Hūrā. E toru tekau mā rima ōna tau i tōna kīngitanga; ā, e rua tekau mā rima ōna tau i kīngi ai ia ki Hiruhārama. Nā, ko te ingoa hoki o tōna whaea ko Atupa, he tamāhine nā Hirihi. 32 I haere anō hoki ia i te ara o tōna pāpā, o Aha, kīhai hoki i peka kē i tērā; i mahia e ia te mea e tika ana ki te titiro a Ihowā. 33 Otiia, kīhai ngā wāhi tiketike i whakakāhoretia; kīanō hoki te iwi i whakaanga i ō rātou ngākau ki te Atua o ō rātou mātua.
34 Nā, ko ērā atu meatanga a Iehohāpata, ō mua, me ō muri, nanā, kei te tuhituhi i roto i te pukapuka a Iehu tama a Hanani, e kōrerotia nā i roto i te pukapuka o ngā kīngi o Īharaira.
35 I muri i tēnei ka huihuia ngā whakaaro o Iehohāpata kīngi o Hūrā rāua ko Ahatia kīngi o Īharaira; he kino rawa anō ngā mahi a tēnei. 36 I huihuia hoki ō rāua whakaaro kia hangā he kaipuke hei rere ki Tarahihi. Nā, hangā ana e rāua ngā kaipuke ki Ehiono Kēpere. 37 Kātahi a Eriētere tama a Rōrawa o Mareha ka poropiti i te hē mō Iehohāpata, ka mea, "Kua huihuia nā ō kōrua whakaaro ko Ahatia, mō reira kua pakaru āu mahi i a Ihowā." Nā, kua pakaru ngā kaipuke, ā, kīhai i āhei te rere ki Tarahihi.