Juízes 8

Cearta cu bărbații lui Efraim

1 Bărbații*Cap. 12:1.2 Sam. 19:41. lui Efraim au zis lui Ghedeon: „Ce înseamnă felul acesta de purtare față de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat când ai plecat să te lupți împotriva lui Madian?" Și au avut o mare ceartă cu el. 2 Ghedeon le-a răspuns: „Ce-am făcut eu pe lângă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3 În mâinile voastre*Cap. 7:24,25.Filip. 2:3. a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lângă voi?" După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mânia*Prov. 15:1..

Urmărirea vrăjmașului dincolo

4 Ghedeon a ajuns la Iordan și l-a trecut, el și cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar urmărind mereu pe vrăjmaș. 5 El a zis celor din*Gen. 33:17.Ps. 60:6. Sucot: „Dați, vă rog, câteva pâini poporului care mă însoțește, căci sunt obosiți și sunt în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, împărații Madianului." 6 Căpeteniile din Sucot au răspuns: „Este oare mâna lui Zebah*1 Împ. 20:11.1 Sam. 25:11. și Țalmuna în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oștirii tale?" 7 Și Ghedeon a zis: „Ei bine, după ce Domnul va da în mâinile noastre pe Zebah și pe Țalmuna, vă voi scărpina*Vers. 16. carnea cu spini din pustie și cu mărăcini." 8 De acolo s-a suit la Penuel*Gen. 32:30.1 Împ. 12:25. și a făcut celor din Penuel aceeași rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot. 9 Și a zis și celor din Penuel: „Când*1 Împ. 22:27. mă voi întoarce în pace, voi dărâma*Vers. 17. turnul acesta." 10 Zebah și Țalmuna erau la Carcor împreună cu oștirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toți cei ce mai rămăseseră din toată*Cap. 7:12. oștirea fiilor Răsăritului, o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia, fuseseră uciși. 11 Ghedeon s-a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi la răsărit de Nobah*Num. 32:35,42. și de Iogbeha și a bătut oștirea care se credea la adăpost*Cap. 18:27.1 Tes. 5:3.. 12 Zebah și Țalmuna au luat fuga; Ghedeon i-a urmărit, a prins*Ps. 83:11. pe cei doi împărați ai Madianului, Zebah și Țalmuna, și a pus pe fugă toată oștirea. 13 Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a întors de la luptă prin suișul Heres. 14 A prins dintre cei din Sucot un tânăr pe care l-a întrebat și care i-a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor din Sucot; erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15 Apoi a venit la cei din Sucot și a zis: „Iată pe Zebah și Țalmuna, pentru care m-ați batjocorit*Vers. 6. zicând: ‘Oare mâna lui Zebah și Țalmuna este în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?’" 16 Și a luat*Vers. 7. pe bătrânii cetății și a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie și cu mărăcini. 17 A dărâmat*Vers. 9. și turnul*1 Împ. 12:25. din Penuel și a ucis pe oamenii cetății. 18 El a zis lui Zebah și lui Țalmuna: „Cum erau oamenii pe care i-ați ucis la Tabor*Cap. 4:6.Ps. 89:12.?" Ei au răspuns: „Erau ca tine, fiecare avea înfățișarea unui fiu de împărat." 19 El a zis: „Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-ați fi lăsat cu viață, nu v-aș ucide." 20 Și a zis lui Ieter, întâiul lui născut: „Scoală-te și ucide-i!" Dar tânărul nu și-a scos sabia, pentru că-i era teamă, căci era încă un copil. 21 Zebah și Țalmuna au zis: „Scoală-te tu însuți și ucide-ne! Căci cum e omul așa e și puterea lui." Și Ghedeon s-a sculat și a ucis*Ps. 83:11. pe Zebah și Țalmuna. A luat apoi lunișoarele de la gâtul cămilelor lor.

Moartea lui Ghedeon

22 Bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: „Domnește peste noi, tu și fiul tău, și fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mâna lui Madian." 23 Ghedeon le-a zis: „Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul*1 Sam. 8:7;10:19;12:12. va domni peste voi." 24 Ghedeon le-a zis: „Am să vă fac o rugăminte: dați-mi fiecare verigile de nas pe care le-ați luat ca pradă." (Vrăjmașii aveau verigi de aur, căci*Gen. 25:13;37:25,28. erau ismaeliți.) 25 Ei au zis: „Ți le vom da cu plăcere." Și au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe care le prădase. 26 Greutatea verigilor de aur pe care le-a cerut Ghedeon a fost de o mie șapte sute de sicli de aur, afară de lunișoare, de cerceii de aur și de hainele de purpură pe care le purtau împărații Madianului și afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut*Cap. 17:5. din ele un efod și l-a pus în cetatea lui, la*Cap. 6:24. Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie*Ps. 106:39. pentru tot Israelul și a fost o cursă*Deut. 7:16. pentru Ghedeon și pentru casa lui. 28 Madianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel și n-a mai ridicat capul. Și țara*Cap. 6:31. a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieții lui Ghedeon. 29 Ierubaal, fiul lui Ioas, s-a întors și a locuit în casa lui. 30 Ghedeon a avut șaptezeci*Cap. 9:2,5. de fii ieșiți din el, căci a avut mai multe neveste. 31 Țiitoarea*Cap. 9:1. lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec. 32 Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrânețe*Gen. 25:8.Iov 5:26. fericită și a fost îngropat în mormântul tatălui său Ioas, la Ofra*Vers. 27. Cap. 6:24., care era a familiei lui Abiezer.

Israeliții se închină iarăși la idoli

33 După moartea lui Ghedeon*Cap. 2:19., copiii lui Israel au început iarăși să curvească*Cap. 2:17. cu baalii și au luat*Cap. 9:4,46. pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor. 34 Copiii lui Israel nu*Ps. 78:11,42;106:13,21. și-au adus aminte de Domnul Dumnezeul lor, care-i izbăvise din mâna tuturor vrăjmașilor care-i înconjurau. 35 Și*Cap. 9:16-18.Ecl. 9:14,15. n-au ținut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care-l făcuse el lui Israel.

Te Patua Whakamutu o ngā Miriani

1 Nā, ka mea ki a ia ngā tāngata o Ēparaima, "He aha tēnei mea i mea nei koe ki a mātou, tē karangatia mātou i tōu haerenga atu ki te whawhai ki a Miriana?" Nā, nui atu tā rātou ngangau ki a ia.

2 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ko tēhea mahi āku ināianei hei rite mō tā koutou? He teka ianei pai atu te hamunga wāina a Ēparaima i te whakinga katoa a Apiētere? 3 I hōmai e te Atua ki ō koutou ringa ngā rangatira o Miriana, a Orepe rāua ko Teepe; ā, he aha te mea i taea e ahau hei rite mō tā koutou?" Kātahi ka iti haere tō rātou riri ki a ia i tāna kōrerotanga i taua kupu.

4 Nā, kua tae a Kiriona ki Horano, kua whiti, rātou tahi ko āna tāngata e toru rau; e ruha ana, otiia me te whai tonu. 5 Nā, ka mea ia ki ngā tāngata o Hukota, "Hōmai ētahi rohi taro mā te hunga e haere tahi nei mātou, e hemo ana hoki rātou, e whai ana hoki ahau i a Tepa rāua ko Taramuna i ngā kīngi o Miriana."

6 Nā, ka mea ngā rangatira o Hukota, "Kei roto koia i tōu ringa ngā ringa o Tepa rāua ko Taramuna, e hoatu ai e mātou he taro mā tōu ope?"

7 Nā, ka mea a Kiriona, "Mō reira kia hōmai e Ihowā a Tepa rāua ko Taramuna ki tōku ringa, ka haehaea e ahau ō koutou kikokiko ki ngā tātarāmoa o te koraha, ki ngā tūmatakuru."

8 Nā, ka haere atu ia i reira ki Penuere, ā, ka kōrero pērā anō ki a rātou; heoi, rite tonu ki tā ngā tāngata o Hukota i whakahoki ai tā ngā tāngata o Penuere i whakahoki ai ki a ia. 9 Nā, ka kōrero anō hoki ia ki ngā tāngata o Penuere, ka mea, "Ka hoki mai ahau i runga i te pai, ka wāhia e ahau tēnei pourewa."

10 Nā, i Karakoro a Tepa rāua ko Taramuna, me ō rāua ope hoki, me te mea tekau mā rima ngā mano, ko te hunga katoa i mahue o te ope katoa o ngā tāngata o te rāwhiti. I hinga hoki o te hunga mau hoari, kotahi rau e rua tekau ngā mano. 11 Nā, ka haere ki runga a Kiriona nā te huarahi o te hunga noho tēneti, nā te rāwhiti o Nopaha, o Iokopeha, ā, patua iho e ia te ope; kua tau hoki te ope. 12 Nā, ka rere a Tepa rāua ko Taramuna, ā, ka whāia e ia, ka mau i a ia ngā kīngi tokorua o Miriana, a Tepa rāua ko Taramuna, ā, whati ana te ope katoa.

13 Ā, i hoki mai a Kiriona tama a Ioaha i te whawhai i te pikitanga atu o Herehe. 14 Ā, hopukia ana e ia tētahi taitama o ngā tāngata o Hukota, ā, uia ana e ia ki a ia; nā, ka tuhituhia e tērā ngā rangatira o Hukota me ngā kaumātua anō o reira, e whitu tekau mā whitu ngā tāngata. 15 Nā, ka tae atu ia ki ngā tāngata o Hukota, ka mea, "Tēnei a Tepa rāua ko Taramuna, i whākorekore rā koutou ki ahau, i mea rā, ‘Kei tōu ringa rānei ngā ringa o Tepa rāua ko Taramuna e hoatu ai e mātou he taro mā āu tāngata e hemo rā?’ " 16 Nā, ka mau ia ki ngā kaumātua o te pā, ki ngā tātarāmoa hoki o te koraha, ki ngā tūmatakuru, ā, whakaakona ana ki ēnā ngā tāngata o Hukota. 17 I wāhia iho hoki e ia te pourewa o Penuere, ā, patua iho ngā tāngata o taua pā.

18 Kātahi ia ka mea ki a Tepa rāua ko Taramuna, "He tangata pēhea ērā i patua rā e kōrua ki Taporo?"

Ka mea rāua, "Ko koe, ko rātou; rite tonu ki tō ngā tama a te kīngi te āhua o tēnei, o tēnei o rātou."

19 Nā, ka mea ia, "Ko ōku tēina rātou, ko ngā tama a tōku whaea; e ora ana a Ihowā, me i whakaorangia ērā e kōrua, kīhai ahau i patu i a kōrua." 20 Ā, ka mea ia ki tāna mātāmua, ki a Iētere, "Whakatika, patua rāua!" Heoi, kīhai taua tamaiti i unu i tāna hoari, i te wehi; he tamariki hoki.

21 Nā, ka mea a Tepa rāua ko Taramuna, "Whakatika ko koe, ka rere ki runga i a māua; he tangata tonu hoki, pērā anō tōna kaha." Kātahi ka whakatika a Kiriona, ā, patua iho a Tepa rāua ko Taramuna, tangohia ana hoki e ia ngā heitiki i ngā kakī o ō rāua kāmera.

Te Karakia Whakapakoko a Kiriona

22 Kātahi ka mea ngā tāngata o Īharaira ki a Kiriona, "Hei kīngi koe mō mātou, a koe, tāu tama, te tama hoki a tāu tama; nāu hoki mātou i ora ai i te ringa o Miriana."

23 Nā, ka mea a Kiriona ki a rātou, "Kaua ahau e waiho hei kīngi mō koutou, kaua anō tāku tama e waiho hei kīngi mō koutou. Ko Ihowā hei kīngi mō koutou." 24 I mea anō a Kiriona ki a rātou, "He hiahia tōku ki te tono i tētahi mea i a koutou, kia hōmai ki ahau e tēnā, e tēnā o koutou, ngā whakakai o tāna taonga parakete." (He whakakai kōura hoki a rātou, nō ngā Ihimaeri hoki rātou.)

25 Nā, ka whakahoki rātou, "Āe, me hoatu noa e mātou." Nā, ka whārikitia e rātou tētahi kākahu, ā, makā ana ki runga e tērā, e tērā, ngā whakakai o tāna taonga parakete. 26 Ā, kotahi mano e whitu rau ngā hekere kōura te taimaha o ngā whakakai kōura i tonoa e ia; me ngā heitiki, me ngā poroporo, me ngā kākahu pāpura o ngā kīngi o Miriana, me ngā mekameka hoki o ngā kakī o ngā kāmera. 27 Nā, ka hangā e Kiriona hei epora, ā, ka waiho ki tōna pā ki Opora. Nā, ka whai a Īharaira katoa ki reira pūremu ai ki taua mea; ā, ka waiho hei rore mō Kiriona rātou ko tōna whare.

28 Heoi, hinga ana a Miriana i mua i ngā tamariki a Īharaira, kīhai anō i ara ō rātou mātenga i muri iho. Nā, ka okioki te whenua, e whā tekau ngā tau, i ngā rā o Kiriona.

Te Matenga o Kiriona

29 Nā, ka haere a Ierupāra tama a Ioaha, ā, ka noho ki tōna whare. 30 Ā, e whitu tekau ngā tama a Kiriona, he mea nā tōna tinana; he tokomaha hoki āna wāhine. 31 Ā, ko tāna wahine iti i Hekeme, i whānau anō hoki tā rāua tama; ā, huaina iho e ia tōna ingoa ko Apīmereke. 32 Nā, ka mate a Kiriona, tama a Ioaha, i a ia ka tino koroheke; ā, tanumia ana ki te rua o Ioaha, o tōna pāpā, ki Opora o ngā Apiēteri.

33 Ā, nō te matenga o Kiriona, nā, ka hoki ngā tama a Īharaira, ka pūremu ki ngā Paara; ā, ka waiho a Paara-Periti hei atua mō rātou. 34 Kīhai anō hoki ngā tamariki a Īharaira i mahara ki a Ihowā, ki tō rātou Atua, i whakaora nei i a rātou i te ringa o ō rātou hoariri katoa i tētahi taha, i tētahi taha. 35 Kīhai anō hoki i puta tō rātou aroha ki te whare o Ierupāra, arā o Kiriona; kīhai i rite ki āna mahi pai katoa ki a Īharaira.