Pular para o conteúdo
Publicidade

Provérbios 22

MRI2012

1 Un numeEcl. 7:1. bun este mai de dorit decât o bogăție mare

și a fi iubit prețuiește mai mult decât argintul și aurul.

2 BogatulCap. 29:13.1 Cor. 12:21. și săracul se întâlnesc:

DomnulIov 31:15. Cap. 14:31. i-a făcut și pe unul, și pe altul.

3 OmulCap. 14:16;27:12. chibzuit vede nenorocirea și se ascunde,

dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți.

4 RăsplataPs. 112:3.Mat. 6:33. smereniei, a fricii de Domnul,

este bogăția, slava și viața.

5 SpiniCap. 15:19. și curse sunt pe calea omului stricat:

cel1 Ioan 5:18. ce-și păzește sufletul se depărtează de ele.

6 ÎnvațăEfes. 6:4.2 Tim. 3:15. pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,

și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

7 BogatulIac. 2:6. stăpânește peste cei săraci,

și cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i cu împrumut.

8 CineIov 4:8.Osea 10:13. seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera,

și nuiaua nelegiuirii lui este gata.

9 Omul milostiv2 Cor. 9:6. va fi binecuvântat,

pentru săracului din pâinea lui.

10 IzgoneșteGen. 21:9,10.Ps. 101:5. pe batjocoritor și cearta se va sfârși,

neînțelegerile și ocările vor înceta.

11 CinePs. 101:6. Cap. 16:13. iubește curăția inimii

și are bunăvoința pe buze este prieten cu împăratul.

12 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință,

dar înfruntă cuvintele celui stricat.

13 LeneșulCap. 26:13. zice: Afară este un leu,

care m-ar putea ucide pe uliță!"

14 GuraCap. 2:16;5:3;7:5;23:27. curvelor este o groapă adâncă;

pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acelaEcl. 7:26. cade în ea.

15 Nebunia este lipită de inima copilului,

dar nuiauaCap. 13:24;19:18;23:13,14;29:15,17. certării o va dezlipi de el.

16 Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția

va trebui dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.

17 Pleacă-ți urechea și ascultă cuvintele înțelepților

și ia învățătura mea în inimă!

18 Căci este bine le păstrezi înăuntrul tău

și să-ți fie toate deodată pe buze.

19 Pentru ca să-ți pui încrederea în Domnul,

vreau te învăț eu astăzi, da, pe tine.

20 N-am așternut eu oare în scris pentru tine

sfaturiCap. 8:6. și cugetări,

21 caLuca 1:3,4. te învăț lucruri temeinice, cuvinte adevărate,

ca1 Pet. 3:15. răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?

22 NuExod 23:6.Iov 31:16,21. despuia pe sărac, pentru este sărac,

și nu asupriZah. 7:10.Mal. 3:5. pe nenorocitul care stă la poartă!

23 Căci1 Sam. 24:12;25:39.Ps. 12:5;35:1,10;68:5;140:12. Cap. 23:11.Ier. 51:36. Domnul le va apăra pricina lor

și va despuia viața celor ce-i despoaie.

24 Nu te împrieteni cu omul mânios

și nu te însoți cu omul iute la mânie,

25 ca nu cumva te deprinzi cu cărările lui

și să-ți ajungă o cursă pentru suflet.

26 NuCap. 6:1;11:15. fi printre cei ce pun chezășii,

printre cei ce dau zălog pentru datorii!

27 Căci, dacă n-ai cu ce plătești,

pentru ce ai voi țiCap. 20:16. se ia patul de sub tine?

28 NuDeut. 19:14;27:17. Cap. 23:10. muta hotarul cel vechi,

pe care l-au așezat părinții tăi!

29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați,

nu lângă oamenii de rând.

1 Engari te ingoa pai e whiriwhiria rawatia i ngā taonga nui,

me te manakohanga aroha i te hiriwa, i te kōura.

2 Ka tūtataki te tangata taonga rāua ko te rawakore;

ko Ihowā te kaihanga ō rātou katoa.

3 Ko te tangata tūpato, ka kitea atu e ia te , ka huna i a ia;

ko ngā kūware, haere tonu atu, mamae tonu atu.

4 Ko te hua o te māhaki, ā, ko te wehi ki a Ihowā,

he taonga, he hōnore, he ora.

5 He tātarāmoa, he māhanga kei te ara o te whanokē;

ko te tangata ia e tiaki ana i tōna wairua, ka matara atu i ēnā.

6 Whakatupuria ake te tamaiti i te ara e haere ai ia,

ā, ka kaumātua, e kore e mahue i a ia.

7 E whakatakoto tikanga ana te tangata taonga ngā rawakore;

ā, ko te tangata i te nama, hei pononga ia te tangata nāna i whakatārewa mai.

8 Ko te kairui o te kino, ka kokoti i te ;

ā, ka kāhore noa iho te patu o tōna riri.

9 Ko te kanohi ohaoha, ka manaakitia tērā;

e hoatu ana hoki e ia tētahi wāhi o tāna taro te rawakore.

10 Peia atu te tangata whakahī, ā, ka riro te ngangare;

ka mutu anō hoki te totohe me te whakahāwea.

11 Ko te tangata e matenui ana ki te ngākau ,

ko te kīngi he hoa mōna, te āhuareka o ōna ngutu.

12 ngā kanohi o Ihowā e tiaki te tangata whai mātauranga,

e whakatakā ana hoki e ia ngā kupu a te tangata kōpeka.

13 E mea ana te māngere, "He raiona kei waho;

ka whakamatea ahau ki ngā huarahi!"

14 He poka hōhonu te māngai o ngā wāhine ;

ka taka ki roto Ihowā tangata e whakarihariha ai.

15 Paihere rawa te wairangi ki roto ki te ngākau o te tamaiti,

otiia, te rākau o te whiu e pei kia matara atu i a ia.

16 Ko te tangata e tūkino ana i te rawakore kia maha atu ai he taonga māna,

me te tangata hoki e hoatu mea ana ki te tangata taonga,

ka tutuki rāua ki te mūhore kau.

He Whakatauki a te Hunga Whakaaronui

17 Anga mai tōu taringa, whakarongo mai hoki ki ngā kupu a te hunga whakaaro nui,

kia tahuri mai hoki tōu ngākau ki tōku mātauranga.

18 He mea āhuareka hoki, mehemea ka puritia e koe i roto i tōu kōpū,

ki te ū ngātahi rāua ki runga ki ōu ngutu.

19 Kia okioki ai koe ki a Ihowā,

koia i whakakitea ai e ahau aua mea ki a koe i tēnei ki a koe anō.

20 He teka ianei hira rawa ngā mea kua tuhituhia atu nei e ahau ki a koe,

he kupu ako, he kupu mōhio;

21 kia mōhio ai koe ki te tūturutanga o ngā kupu o te pono,

kia whakahokia ai e koe he kupu pono

ki te hunga e ngare ana i a koe?

22 Kaua e pāhuatia te rawakore, te mea he rawakore ia,

kaua hoki e whakatupuria kinotia te tangata iti i te kūwaha.

23 te mea ka tohea e Ihowā rātou tohe,

ka pāhuatia anō hoki e ia te wairua o te hunga e pāhua ana i a rātou.

24 Kaua e whakahoa ki te tangata pukuriri;

kei haere tahi hoki koe i te tangata āritarita;

25 kei ākona e koe ōna ara,

ā, ka riro i a koe he māhanga tōu wairua.

26 Kei uru koe ki roto ki te hunga papaki ringa,

ki ngā kaiwhakakapi tūranga rānei te moni tārewa;

27 ki te kāhore āu mea hei utu,

hei aha i tangohia ai e ia tōu moenga i raro i a koe?

28 Kaua e whakanekehia atu te rohe tawhito

i whakatakotoria e ōu mātua.

29 Kei te kite rānei koe i tētahi tangata e uaua ana ki tāna mahi?

Ka ia ki te aroaro o ngā kīngi;

e kore ia e ki te aroaro o ngā ware.

Veja também