1 Un numeEcl. 7:1. bun este mai de dorit decât o bogăție mare
și a fi iubit prețuiește mai mult decât argintul și aurul.
2 BogatulCap. 29:13.1 Cor. 12:21. și săracul se întâlnesc:
DomnulIov 31:15. Cap. 14:31. i-a făcut și pe unul, și pe altul.
3 OmulCap. 14:16;27:12. chibzuit vede nenorocirea și se ascunde,
dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți.
4 RăsplataPs. 112:3.Mat. 6:33. smereniei, a fricii de Domnul,
este bogăția, slava și viața.
5 SpiniCap. 15:19. și curse sunt pe calea omului stricat:
cel1 Ioan 5:18. ce-și păzește sufletul se depărtează de ele.
6 ÎnvațăEfes. 6:4.2 Tim. 3:15. pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,
și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
7 BogatulIac. 2:6. stăpânește peste cei săraci,
și cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.
8 CineIov 4:8.Osea 10:13. seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera,
și nuiaua nelegiuirii lui este gata.
9 Omul milostiv2 Cor. 9:6. va fi binecuvântat,
pentru că dă săracului din pâinea lui.
10 IzgoneșteGen. 21:9,10.Ps. 101:5. pe batjocoritor și cearta se va sfârși,
neînțelegerile și ocările vor înceta.
11 CinePs. 101:6. Cap. 16:13. iubește curăția inimii
și are bunăvoința pe buze este prieten cu împăratul.
12 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință,
dar înfruntă cuvintele celui stricat.
13 LeneșulCap. 26:13. zice: „Afară este un leu,
care m-ar putea ucide pe uliță!"
14 GuraCap. 2:16;5:3;7:5;23:27. curvelor este o groapă adâncă;
pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acelaEcl. 7:26. cade în ea.
15 Nebunia este lipită de inima copilului,
dar nuiauaCap. 13:24;19:18;23:13,14;29:15,17. certării o va dezlipi de el.
16 Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția
va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.
17 Pleacă-ți urechea și ascultă cuvintele înțelepților
și ia învățătura mea în inimă!
18 Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău
și să-ți fie toate deodată pe buze.
19 Pentru ca să-ți pui încrederea în Domnul,
vreau să te învăț eu astăzi, da, pe tine.
20 N-am așternut eu oare în scris pentru tine
sfaturiCap. 8:6. și cugetări,
21 caLuca 1:3,4. să te învăț lucruri temeinice, cuvinte adevărate,
ca1 Pet. 3:15. să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?
22 NuExod 23:6.Iov 31:16,21. despuia pe sărac, pentru că este sărac,
și nu asupriZah. 7:10.Mal. 3:5. pe nenorocitul care stă la poartă!
23 Căci1 Sam. 24:12;25:39.Ps. 12:5;35:1,10;68:5;140:12. Cap. 23:11.Ier. 51:36. Domnul le va apăra pricina lor
și va despuia viața celor ce-i despoaie.
24 Nu te împrieteni cu omul mânios
și nu te însoți cu omul iute la mânie,
25 ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui
și să-ți ajungă o cursă pentru suflet.
26 NuCap. 6:1;11:15. fi printre cei ce pun chezășii,
printre cei ce dau zălog pentru datorii!
27 Căci, dacă n-ai cu ce să plătești,
pentru ce ai voi să țiCap. 20:16. se ia patul de sub tine?
28 NuDeut. 19:14;27:17. Cap. 23:10. muta hotarul cel vechi,
pe care l-au așezat părinții tăi!
29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați,
nu lângă oamenii de rând.
1 Engari te ingoa pai e whiriwhiria rawatia i ngā taonga nui,
me te manakohanga aroha i te hiriwa, i te kōura.
2 Ka tūtataki te tangata taonga rāua ko te rawakore;
ko Ihowā te kaihanga ō rātou katoa.
3 Ko te tangata tūpato, ka kitea atu e ia te hē, ka huna i a ia;
ko ngā kūware, haere tonu atu, mamae tonu atu.
4 Ko te hua o te māhaki, ā, ko te wehi ki a Ihowā,
he taonga, he hōnore, he ora.
5 He tātarāmoa, he māhanga kei te ara o te whanokē;
ko te tangata ia e tiaki ana i tōna wairua, ka matara atu i ēnā.
6 Whakatupuria ake te tamaiti i te ara e haere ai ia,
ā, ka kaumātua, e kore e mahue i a ia.
7 E whakatakoto tikanga ana te tangata taonga mō ngā rawakore;
ā, ko te tangata i te nama, hei pononga ia mā te tangata nāna i whakatārewa mai.
8 Ko te kairui o te kino, ka kokoti i te hē;
ā, ka kāhore noa iho te patu o tōna riri.
9 Ko te kanohi ohaoha, ka manaakitia tērā;
e hoatu ana hoki e ia tētahi wāhi o tāna taro mā te rawakore.
10 Peia atu te tangata whakahī, ā, ka riro te ngangare;
ka mutu anō hoki te totohe me te whakahāwea.
11 Ko te tangata e matenui ana ki te ngākau mā,
ko te kīngi he hoa mōna, mō te āhuareka o ōna ngutu.
12 Mā ngā kanohi o Ihowā e tiaki te tangata whai mātauranga,
e whakatakā ana hoki e ia ngā kupu a te tangata kōpeka.
13 E mea ana te māngere, "He raiona kei waho;
ka whakamatea ahau ki ngā huarahi!"
14 He poka hōhonu te māngai o ngā wāhine kē;
ka taka ki roto tā Ihowā tangata e whakarihariha ai.
15 Paihere rawa te wairangi ki roto ki te ngākau o te tamaiti,
otiia, mā te rākau o te whiu e pei kia matara atu i a ia.
16 Ko te tangata e tūkino ana i te rawakore kia maha atu ai he taonga māna,
me te tangata hoki e hoatu mea ana ki te tangata taonga,
ka tutuki rāua ki te mūhore kau.
He Whakatauki a te Hunga Whakaaronui
17 Anga mai tōu taringa, whakarongo mai hoki ki ngā kupu a te hunga whakaaro nui,
kia tahuri mai hoki tōu ngākau ki tōku mātauranga.
18 He mea āhuareka hoki, mehemea ka puritia e koe i roto i tōu kōpū,
ki te ū ngātahi rāua ki runga ki ōu ngutu.
19 Kia okioki ai koe ki a Ihowā,
koia i whakakitea ai e ahau aua mea ki a koe i tēnei rā – ki a koe nā anō.
20 He teka ianei hira rawa ngā mea kua tuhituhia atu nei e ahau ki a koe,
he kupu ako, he kupu mōhio;
21 kia mōhio ai koe ki te tūturutanga o ngā kupu o te pono,
kia whakahokia ai e koe he kupu pono
ki te hunga e ngare ana i a koe?
22 Kaua e pāhuatia te rawakore, nō te mea he rawakore ia,
kaua hoki e whakatupuria kinotia te tangata iti i te kūwaha.
23 Nō te mea ka tohea e Ihowā tā rātou tohe,
ka pāhuatia anō hoki e ia te wairua o te hunga e pāhua ana i a rātou.
24 Kaua e whakahoa ki te tangata pukuriri;
kei haere tahi hoki koe i te tangata āritarita;
25 kei ākona e koe ōna ara,
ā, ka riro i a koe he māhanga mō tōu wairua.
26 Kei uru koe ki roto ki te hunga papaki ringa,
ki ngā kaiwhakakapi tūranga rānei mō te moni tārewa;
27 ki te kāhore āu mea hei utu,
hei aha i tangohia ai e ia tōu moenga i raro i a koe?
28 Kaua e whakanekehia atu te rohe tawhito
i whakatakotoria e ōu mātua.
29 Kei te kite rānei koe i tētahi tangata e uaua ana ki tāna mahi?
Ka tū ia ki te aroaro o ngā kīngi;
e kore ia e tū ki te aroaro o ngā ware.