Romanos 2

Nepocăința iudeilor

1 Așadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poți dezvinovăți*Cap. 1:20., căci*2 Sam. 12:5-7.Mat. 7:1,2.Ioan 8:9. prin faptul că judeci pe altul, te osândești singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleași lucruri. 2 Știm, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârșesc astfel de lucruri este potrivită cu adevărul. 3 Și crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârșesc astfel de lucruri și pe care le faci și tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau disprețuiești tu bogățiile*Cap. 9:23.Efes. 1:7;2:4,7. bunătății, îngăduinței*Cap. 3:25. și îndelungii*Exod 34:6. Lui răbdări? Nu vezi*Is. 30:18.2 Pet. 3:9,15. tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință? 5 Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îți*Deut. 32:34.Iac. 5:3. aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, 6 care*Iov 34:11.Ps. 62:12.Prov. 24:12.Ier. 17:10;32:19.Mat. 16:27. Cap. 14:12.1 Cor. 3:8.2 Cor. 5:10.Apoc. 2:23;20:12;22:12. va răsplăti fiecăruia după faptele lui. 7 Și anume va da viața veșnică celor ce, prin stăruința în bine, caută slava, cinstea și nemurirea, 8 și va da mânie și urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc*Iov 24:13. Cap. 1:18.2 Tes. 1:8. adevărului și ascultă de nelegiuire. 9 Necaz și strâmtorare vor veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi*Amos 3:2.Luca 12:47,48.1 Pet. 4:17. peste iudeu, apoi peste grec. 10 Slavă*1 Pet. 1:7., cinste și pace vor veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec. 11 Căci*Deut. 10:17.2 Cron. 19:7.Iov 34:19.Fapte 10:34.Gal. 2:6.Efes. 6:9.Col. 3:25.1 Pet. 1:17. înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului. 12 Toți cei ce au păcătuit fără lege vor pieri fără lege, și toți cei ce au păcătuit având lege vor fi judecați după lege. 13 Pentru că nu*Mat. 7:21.Iac. 1:22,23,25.1 Ioan 3:7. cei ce aud Legea sunt neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta vor fi socotiți neprihăniți. 14 Când neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, își sunt singuri lege, 15 și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc, sau se dezvinovățesc între ele. 16 Și faptul acesta se va vedea în*Ecl. 12:14.Mat. 25:31.Ioan 12:48. Cap. 3:6.1 Cor. 4:5.Apoc. 20:12. ziua când, după Evanghelia*Ioan 5:22.Fapte 10:42;17:31.2 Tim. 4:1,8.1 Pet. 4:5. mea, Dumnezeu va judeca, prin*Cap. 16:25.1 Tim. 1:11.2 Tim. 2:8. Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

Iudeii nu se pot dezvinovăți

17 Tu*Mat. 3:9.Ioan 8:33. Cap. 9:6,7.2 Cor. 11:22., care te numești iudeu, care te*Mica 3:11. Cap. 9:4. rezemi pe o Lege, care*Is. 45:25;48:2.Ioan 8:41. te lauzi cu Dumnezeul tău, 18 care cunoști*Deut. 4:8.Ps. 147:19,20. voia Lui, care știi să faci deosebire*Filip. 1:10. între lucruri, pentru că ești învățat de Lege; 19 tu, care te*Mat. 15:14;23:16,17,19,24.Ioan 9:34,40,41. măgulești că ești călăuza orbilor, lumina celor ce sunt în întuneric, 20 povățuitorul celor fără minte, învățătorul celor neștiutori, pentru că în Lege ai*Cap. 6:17.2 Tim. 1:13;3:5. dreptarul cunoștinței depline și al adevărului; 21 tu deci, care înveți pe alții, pe tine însuți nu te înveți? Tu, care propovăduiești: „Să nu furi", furi? 22 Tu*Ps. 50:16.Mat. 23:3., care zici: „Să nu preacurvești", preacurvești?*Mal. 3:8. Tu, căruia ți-e scârbă de idoli, le jefuiești templele? 23 Tu*Vers. 17., care te fălești cu Legea, necinstești pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi? 24 „Căci din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între neamuri", după cum este*2 Sam. 12:14.Is. 52:5.Ezec. 36:20,23. scris.

Adevărata tăiere împrejur

25 Tăierea împrejur*Gal. 5:3., negreșit, este de folos, dacă împlinești Legea, dar, dacă tu calci Legea, tăierea ta împrejur ajunge netăiere împrejur. 26 Dacă*Fapte 10:34,35. deci cel netăiat împrejur păzește poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur? 27 Cel netăiat împrejur din naștere, care împlinește Legea, nu te*Mat. 12:41,42. va osândi el pe tine, care o calci, măcar că ai slova Legii și tăierea împrejur? 28 Iudeu nu*Mat. 3:9.Ioan 8:39. Cap. 9:6,7.Gal. 6:15.Apoc. 2:9. este acela care se arată pe dinafară că este iudeu, și tăiere împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne. 29 Ci iudeu este acela*1 Pet. 3:4. care este iudeu înăuntru, și tăiere împrejur*Filip. 3:3.Col. 2:11. este aceea a inimii, în duh*Cap. 7:6.2 Cor. 3:6., nu în slovă; un astfel de iudeu își scoate lauda*1 Cor. 4:5.2 Cor. 10:18.1 Tes. 2:4. nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.

Te Whakawātanga a te Atua

1 Nā, kāhore he kupu whakahoki māu, e koe, e te tangata e whakahē ana; i a koe hoki e whakahē nā i tērā, e whakatau ana koe i te hē ki a koe anō; kei te mahi hoki koe, te kaiwhakahē, i aua mea nā anō. 2 Nā, e mātau ana tātou kei runga i te pono te whakahēnga a te Atua mō ngā kaimahi i aua mea. 3 Ko tōu whakaaro rānei tēnei, e te tangata e whakahē ana ki ngā kaimahi i aua mea, e mahi nā anō koe i aua mea, ko koe e ora i tā te Atua whakahē? 4 E whakahāwea ana rānei koe ki ngā rawa o tōna ngāwari, o tāna tikanga māhaki, o tōna manawanui, e ranea tonu nei; tē mahara ko te ngāwari o te Atua hei ārahi i a koe ki te rīpenetā?

5 Heoi, pakeke tonu koe, kāhore e rīpenetā tōu ngākau, e pūranga ana koe i te riri mōu, mō te rā o te riri, o te whakakitenga mai anō i tā te Atua whakawākanga tika; 6 "Māna e hōmai ki tētahi, ki tētahi, kia rite ki ā rātou mahi." 7 Ki te hunga e whai ana ki te korōria, ki te hōnore, ki te piraukore, me te mau anō ki te mahi pai, he ora tonu. 8 Ki te hunga ia e totohe ana, e turi ana ki te pono, e whakarongo ana hoki ki te hē, he riri, he āritarita. 9 He pāwera, he raru, mō ngā wairua tangata katoa e mahi ana i te kino, mō te Hūrai ki mua, mō te Kariki anō hoki, 10 he korōria ia, he hōnore, he rangimārie, mō ngā tāngata katoa e mahi ana i te pai, mō te Hūrai ki mua, mō te Kariki anō hoki. 11 Kāhore hoki a te Atua whakapai kanohi.

12 Ko te hunga hoki i hara turekore, ka ngaro turekore anō hoki; me te hunga i hara i runga i te ture, kei te ture anō he whakahē mō rātou. 13 He teka hoki ko ngā kaiwhakarongo o te ture e tika ki tā te Atua; engari, ko ngā kaimahi o te ture e whakatikaia. 14 I te mea hoki e mahia māoritia ana ngā mea o te ture e ngā tauiwi, kāhore nei ō rātou ture, ko ēnei, kāhore nei ō rātou ture, hei ture ki a rātou anō. 15 I te mea ka whakakite rātou i te mahi a te ture, he mea tuhituhi ki ō rātou ngākau, me te whakaae tahi anō ō rātou hinengaro, ko ō rātou whakaaro kei te whakahēhē, kei te whakatikatika rānei i a rātou; 16 i te rā e whakawā ai te Atua i ngā mea ngaro a ngā tāngata, he mea whakarite tonu ki tāku rongopai, he meatanga nā Īhu Karaiti.

Ngā Hūrai me te Ture

17 Otirā, mehemea e tapaina ana koe he Hūrai, ā, e whakawhirinaki ana koe ki te ture, e whakamanamana ana ki te Atua, 18 ā, e mōhio ana ki tāna e pai ai, ā, e kitea ana e koe ngā mea e tino pai ana, he mea whakaako hoki koe nā te ture, 19 ā, e ū ana tōu whakaaro, ko koe hei kaiārahi mō ngā matapō, hei mārama mō te hunga i roto i te pōuri, 20 hei kaiwhakatikatika mō ngā kūware, hei kaiwhakaako mō ngā kōhungahunga; kei a koe hoki te āhua o te mātauranga, o te pono i runga i te ture. 21 He kaiwhakaako koe i tērā atu, e kore ianei koe e whakaako i a koe anō? E kauwhau nā koe kia kaua e tāhae, e tāhae ana rānei koe? 22 Ā, koe e mea nā, Kaua e pūremu, e pūremu ana rānei koe? Ā, koe e whakarihariha nā ki ngā whakapakoko, e tāhae ana rānei koe i ngā mea o ngā temepara? 23 Ā, koe e whakamanamana nā ki te ture, kei te whakaiti rānei koe i te Atua i te mea ka takahi koe i te ture? 24 "Nā koutou hoki i kohukohua ai te ingoa o te Atua i roto i ngā tauiwi, i pērātia ai me te mea kua oti te tuhituhi."

25 E whai tikanga ana hoki te kotinga, ki te mahia e koe te ture; tēnā ki te takahi koe i te ture, ka riro tōu kotinga hei kotingakore. 26 Nā, ki te mau i te kotingakore ngā tikanga o te ture, e kore ianei tōna kotingakore e kīia hei kotinga? 27 Ā, ki te rite te ture i te mea kīhai kotia māoritia, e kore ianei ia e whakahē i a koe, e whiwhi nā ki te kupu tuhituhi me te kotinga, i a koe e takahi nā i te ture? 28 Ehara hoki i te Hūrai te mea ko waho noa iho tōna āhua Hūrai; ehara anō i te kotinga te mea nō waho, nō te kikokiko. 29 Engari, he Hūrai ia, nō roto tōna āhua Hūrai; ā, ko te kotinga, nō te ngākau, he mea wairua, he teka nā te kupu tuhituhi; ehara hoki i te mea e whakamoemititia ana e te tangata, engari e te Atua.