Romanos 14

Îngăduința creștinească

1 Primiți bine pe cel slab*Cap. 15:1,7.1 Cor. 8:9,11;9:22. în credință și nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoielnice. 2 Unul crede că poate*Vers. 14.1 Cor. 10:25.1 Tim. 4:4.Tit 1:15. să mănânce de toate, pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdețuri. 3 Cine mănâncă să nu disprețuiască pe cine*Col. 2:16. nu mănâncă și cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit. 4 Cine ești tu*Iac. 4:12., care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuși va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea. 5 Unul*Gal. 4:10.Col. 2:16. socotește o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui. 6 Cine*Gal. 4:10. face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulțumiri*1 Cor. 10:31.1 Tim. 4:3. lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă și aduce și el mulțumiri lui Dumnezeu. 7 În adevăr, niciunul*1 Cor. 6:19,20.Gal. 2:20.1 Tes. 5:10.1 Pet. 4:2. din noi nu trăiește pentru sine și niciunul din noi nu moare pentru sine. 8 Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim și, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. 9 Căci Hristos*2 Cor. 5:15. pentru aceasta a murit și a înviat, ca să aibă stăpânire*Fapte 10:36. și peste cei morți, și peste cei vii. 10 Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce disprețuiești tu pe fratele tău? Căci toți*Mat. 25:31,32.Fapte 10:42;17:31.2 Cor. 5:10.Iuda 14,15. ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. 11 Fiindcă este scris: „‘Pe viața*Is. 45:23.Filip. 2:10. Mea Mă jur’, zice Domnul, ‘că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.’" 12 Așa că fiecare*Mat. 12:36.Gal. 6:5.1 Pet. 4:5. din noi are să dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.

Să nu jignim pe fratele nostru

13 Să nu ne mai judecăm dar unii pe alții. Ci mai bine judecați să*1 Cor. 8:9,13;10:32. nu faceți nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire. 14 Eu știu și sunt încredințat în Domnul Isus că*Fapte 10:15. Vers. 2,20.1 Cor. 10:25.1 Tim. 4:4.Tit 1:15. nimic nu este necurat în sine și că un lucru nu este necurat decât pentru cel*1 Cor. 8:7,10. ce crede că este necurat. 15 Dar, dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu*1 Cor. 8:11. nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos! 16 Nu*Cap. 12:17. faceți ca binele vostru să fie grăit de rău. 17 Căci*1 Cor. 8:8. Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt. 18 Cine slujește lui Hristos în felul acesta este plăcut*2 Cor. 8:21. lui Dumnezeu și cinstit de oameni. 19 Așadar*Ps. 34:14. Cap. 12:18. să urmărim lucrurile care duc la pacea și zidirea noastră*Cap. 15:2.1 Cor. 14:12.1 Tes. 5:11.. 20 Să nu nimicești pentru*Vers. 15. o mâncare lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate*Mat. 15:11.Fapte 10:15. Vers. 14.Tit 1:15. lucrurile sunt curate. Totuși*1 Cor. 8:9-12. a mânca din ele, când faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău. 21 Bine este să nu mănânci carne*1 Cor. 8:13., să nu bei vin și să te ferești de orice lucru care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire. 22 Încredințarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice*1 Ioan 3:21. de cel ce nu se osândește singur în ce găsește bine. 23 Dar cine se îndoiește și mănâncă este osândit, pentru că nu mănâncă din încredințare. Tot*Tit 1:15. ce nu vine din încredințare e păcat.

Kaua e Whakawākia ētahi atu

1 Ko te tangata he ngoikore te whakapono, manakohia, kauaka ia ki ngā tautohe whakaaro. 2 Ko tētahi hoki e whakapono ana he pai ngā mea katoa hei kai māna. Ko te tangata ia he ngoikore tōna whakapono e kai otaota ana. 3 Kaua te tangata e kai ana e whakahāwea ki te tangata kāhore e kai, kaua hoki te tangata kāhore e kai e whakahē i te tangata e kai ana. Kua manakohia hoki ia e te Atua. 4 Ko wai koe e whakahē nā i te pononga a tērā? Mā tōna rangatira ia e whakatū, e whakahinga rānei. Inā, ka whakatūria anō ia, e taea hoki ia e te Atua te whakatū.

5 Ki te whakaaro o tētahi, nui atu tētahi rā i tētahi, ki tō tētahi whakaaro ia he rite katoa ngā rā. Kia ū mārire ngā whakaaro o tētahi, o tētahi. 6 Ko te tangata e whakaaro ana ki te rā, he whakaaro ki te Ariki tōna whakaaro; ko te tangata e kai ana, he whakaaro ki te Ariki tāna kai, e whakawhetai atu ana hoki ia ki te Atua; ko te tangata kāhore e kai, he whakaaro ki te Ariki tāna kore e kai, e whakawhetai ana anō ia ki te Atua. 7 Ehara hoki i te mea ki a ia ake anō te ora o tētahi o tātou, ehara hoki i te mea ki a ia ake te mate o tētahi. 8 Tā te mea, ahakoa ora, e ora ana tātou ki te Ariki; ahakoa mate, e mate ana tātou ki te Ariki. Nā, ahakoa ora tātou, mate rānei, nā te Ariki tātou.

9 Ko te mea hoki tēnei i mate ai a te Karaiti, i ara ake ai anō, i ora ai anō, kia waiho ai ia hei Ariki ngātahi mō te hunga mate, mō te hunga ora. 10 Ko koe nā, he aha koe i whakahē ai i tōu teina? Me koe nā hoki, he aha koe i whakahāwea ai ki tōu teina? E tū katoa hoki tātou ki te nohoanga whakawā o te Atua. 11 Kua oti hoki te tuhituhi:

" ‘E ora ana ahau,’ e ai tā te Ariki,

‘e piko katoa ngā turi ki ahau,

e whakaae anō hoki ngā arero katoa ki te Atua.’ "

12 Āe rā, ka kōrerotia e tēnei, e tēnei o tātou te tikanga o āna mahi ki te Atua.

Kei Hinga tētahi i a Koe

13 Nā, kāti tā tātou whakahē tētahi i tētahi. Engari, ko tēnei kia rite i a koutou, kia kaua e whakatakotoria he tūtukitanga waewae, he take whakahinga rānei mō tōna teina. 14 E mōhio ana ahau, ū tonu tōku whakaaro i roto i te Ariki, i a Īhu, kāhore he mea nōna ake anō tōna noa. Hāunga ia ki te mea tētahi he noa tētahi mea, e noa anō ki a ia. 15 Ki te mea hoki nā te kai i pōuri ai tōu teina, kāhore e mau ana tāu haere i runga i te aroha. Kei mate i tāu kai te tangata i mate nei a te Karaiti mōna. 16 Nā, kei kōrerotia kinotia tō koutou pai. 17 Ehara hoki te rangatiratanga o te Atua i te kai, i te inu; engari he tika, he rangimārie, he hari i roto i te Wairua Tapu. 18 Ko te tangata hoki ko ēnei hei mahinga māna ki a te Karaiti, ka āhuarekatia ia e te Atua, ka paingia hoki e ngā tāngata.

19 Nā, kia whai tātou i ngā mea e mau ai te rongo, i ngā mea anō hoki e hangā ai te pai o tētahi, o tētahi. 20 Kaua e waiho te kai hei whakahoro mō tā te Atua mahi. He mā hoki ngā mea katoa; otiia, he kino ki te tangata e kai ana me te whakahē tōna ngākau. 21 He mea pai tonu kia kaua e kai kikokiko, kia kaua e inu wāina, aha rānei e tūtuki ai tōu teina.

22 Ko te whakapono i a koe nā, waiho i a koe anō i te aroaro o te Atua. Ka hari te tangata kāhore e whakatau i te hē ki a ia anō mō te mea i whakapaia e ia māna. 23 Ki te ruarua ia tētahi, ka tau te hē ki a ia ki te kai ia; nō te mea ehara i te kai whakapono. He hara hoki ngā mea katoa kīhai nei i puta ake i te whakapono.