Romanos 3

Întâietatea iudeului

1 Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul tăierii împrejur? 2 Oricum, sunt mari. Și mai întâi de toate, prin faptul că*Deut. 4:7,8.Ps. 147:19,20. Cap. 2:18;9:4. lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Și ce are a face dacă unii*Cap. 10:16.Evr. 4:2. n-au crezut? Necredința*Num. 23:19. Cap. 9:6;11:29.2 Tim. 2:13. lor va nimici ea credincioșia lui Dumnezeu? 4 Nicidecum*Iov 40:8.! Dimpotrivă, Dumnezeu*Ioan 3:33. să fie găsit adevărat și toți*Ps. 62:9;116:11. oamenii să fie găsiți mincinoși, după cum este scris: „Ca*Ps. 51:4. să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale și să ieși biruitor când vei fi judecat." 5 Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept când Își dezlănțuie mânia? (Vorbesc*Cap. 6:19.Gal. 3:15. în felul oamenilor.) 6 Nicidecum! Pentru că, altfel, cum*Gen. 18:25.Iov 8:3;34:17. va judeca Dumnezeu lumea? 7 Și dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu strălucește și mai mult spre slava Lui, de ce mai sunt eu însumi judecat ca păcătos? 8 Și de ce să*Cap. 5:20;6:1,15. nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, care ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osânda acestor oameni este dreaptă.

Iudeii și neamurile sunt la fel

9 Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toți*Vers. 23.Gal. 3:22., fie iudei, fie greci, sunt sub păcat, 10 după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. 11 Nu*Ps. 14:1-3;53:1. este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. 12 Toți s-au abătut și au ajuns niște netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. 13 Gâtlejul*Ps. 5:9.Ier. 5:16. lor este un mormânt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub buze au venin*Ps. 140:3. de aspidă; 14 gura*Ps. 10:7. le este plină de blestem și de amărăciune; 15 au picioarele grabnice*Prov. 1:16.Is. 59:7,8. să verse sânge; 16 prăpădul și pustiirea sunt pe drumul lor; 17 nu cunosc calea păcii; 18 frica de Dumnezeu nu*Ps. 36:1. este înaintea ochilor lor." 19 Știm însă că tot ce*Ioan 10:34;15:25. spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice*Iov 5:16.Ps. 107:42.Ezec. 16:63. Cap. 1:20;2:1. gură să fie astupată și toată*Cap. 2:2. Vers. 9,23. lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin*Ps. 143:2.Fapte 13:39.Gal. 2:16;3:11.Efes. 2:8,9.Tit 3:5. faptele Legii, deoarece prin*Cap. 7:7. Lege vine cunoștința deplină a păcatului.

Iertarea prin credință

21 Dar acum s-a arătat o neprihănire*Fapte 15:11. Cap. 1:17.Filip. 3:9.Evr. 11:4.*3:21 Grecește: dreptate. pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc*Ioan 5:46.Fapte 26:22. Legea și*Cap. 1:2.1 Pet. 1:10. Prorocii – 22 și anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin*Cap. 4. credința în Isus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu*Cap. 10:12.Gal. 3:28.Col. 3:11. este nicio deosebire. 23 Căci toți*Vers. 9. Cap. 11:32.Gal. 3:22. au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. 24 Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin*Cap. 4:16.Efes. 2:8.Tit 3:5,7. harul Său, prin*Mat. 20:28.Efes. 1:7.Col. 1:11.1 Tim. 2:6.Evr. 9:12.1 Pet. 1:18,19. răscumpărarea care este în Hristos Isus. 25 Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie*Lev. 16:15.1 Ioan 2:2;4:10., prin credința în sângele*Col. 1:20. Lui, o jertfă de ispășire, ca să-Și arate neprihănirea Lui, căci*Fapte 13:38,39.1 Tim. 1:15.Fapte 17:30.Evr. 9:15. trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu, 26 pentru ca, în vremea de acum, să-Și arate neprihănirea Lui în așa fel încât să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. 27 Unde este dar*Cap. 2:17,23;4:2.1 Cor. 1:29,31.Efes. 2:9. pricina de laudă? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței. 28 Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin*Fapte 13:38,39. Vers. 20-22. Cap. 8:3.Gal. 2:16. credință, fără faptele Legii. 29 Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30 deoarece Dumnezeu este unul*Cap. 10:12,13.Gal. 3:8,20,28. singur și El va socoti neprihăniți prin credință pe cei tăiați împrejur și tot prin credință și pe cei netăiați împrejur.

Pilda lui Avraam

31 Deci prin credință desființăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.

1 Ha, he aha rā te painga i hua ki te Hūrai? He aha te rawa o te kotinga? 2 He nui rā i ngā mea katoa. Ko te tuatahi, kua ākona rātou ki ngā kupu a te Atua.

3 Ka pēhea, mehemea kāhore he whakapono o ētahi? E taka rānei tō te Atua pono i tō rātou whakapono kore? 4 Kāhore rāpea! Engari ko te Atua kia kitea he pono, ko ngā tāngata katoa he teka kau; ko te mea hoki ia i tuhituhia,

"Kia tika ai tāu i tāu kōrerotanga,

kia puta ai tāu ina whakawākia koe."

5 Ha, ki te mea nā tō tātou hē i kitea nuitia ai tō te Atua tika, me pēhea he kupu mā tātou? E hē ana rānei te Atua i a ia e whakapā ana i te riri? (He kupu tangata tēnei nāku.) 6 Kāhore rāpea! Pēnei me pēhea te Atua e whakawā ai i te ao?

7 Nā, ki te mea nā tōku teka i hira rawa ai tō te Atua pono hei korōria mōna; he aha ahau i whakahēngia tonutia ai ānō hei tangata hara? 8 He aha hoki tē pēnei ai, ā, ko te kupu whakapae teka tēnei mō mātou, ā, ki tā ētahi ko tā mātou kupu tēnei, "Tātou ka mahi i te kino, kia puta ai he pai"? Tika tonu te tau o te hē ki a rātou.

Kāhore he Tangata e Tika ana

9 He aha koia? He pai ake rānei tō mātou wāhi i tō rātou? Kāhore rā hoki; kua oti hoki te whakapā e mātou i mua he hē ki ngā Hūrai, ki ngā Kariki, kei raro katoa rātou i te hara; 10 ko te mea hoki ia i tuhituhia:

"Kāhore he tangata tika,

kāhore kia kotahi;

11 kāhore he tangata e mātau ana,

kāhore he tangata e rapu ana i te Atua.

12 Kua peka kē rātou katoa, kua kino ngātahi;

kāhore he tangata e mahi ana i te pai,

kāhore rawa kia kotahi.

13 He urupā puare noa tō rātou korokoro;

e patipati ana ō rātou arero;

kei roto i ō rātou ngutu te wai whakamate o ngā nākahi;

14 kī tonu ō rātou māngai i te kanga, i te nanakia.

15 Ko ō rātou waewae, hohoro tonu ki te whakaheke toto;

16 he whakangaro, he ngākau pōuri, kei ō rātou ara;

17 kāhore hoki rātou i mōhio ki te ara o te rangimārie.

18 Kāhore he wehi o te Atua i mua i ō rātou kanohi."

19 Nā, e mātau ana tātou ki ngā kupu o te ture, e kōrero ana ki te hunga i te ture, kia kopia ai ngā māngai katoa, kia whakawākia ai te ao katoa e te Atua. 20 Nō te mea kāhore he mahi o te ture e tika ai tētahi kikokiko i tōna aroaro; mā roto mai i te ture te mātauranga ki te hara.

Te Tikanga a te Atua hei Whakatika i a Tātou

21 Otiia, kua whakakitea ināianei he tika a te Atua, motu kē i te ture, he mea whakaatu nā te ture, nā ngā poropiti; 22 arā, ko te tika a te Atua e nā runga mai ana i te whakapono ki a Īhu Karaiti ki te hunga katoa e whakapono ana. Kāhore hoki he pokanga kētanga; 23 kua hara katoa hoki, ā, kāhore e taea e rātou te korōria o te Atua; 24 he mea whakatika utukore nā tōna aroha noa, i runga i tā Karaiti Īhu hokonga; 25 ko ia hoki tā te Atua i whakaari ai hei whakamārie, i runga i te whakapono, he mea nā ōna toto. Kia whakakitea ai tōna tika, i te mea ka whakapahemotia atu ngā hara ō mua, he mea hoki nā te manawanui o te Atua; 26 hei whakakite i tōna tika i tēnei wā nei anō; he mea kia tika ai ia anō, me te kaiwhakatika i te tangata e whakapono ana ki a Īhu.

27 Nā, kei hea te whakamanamana? Kua āraia atu. E tēhea ritenga ture? E tō ngā mahi? Kāhore, engari, e te ture o te whakapono. 28 Koia mātou ka mea ai, kei te whakapono he tika mō te tangata, motu kē i ngā mahi o te ture. 29 Ko te Atua oti te Atua o ngā Hūrai anake? Ehara rānei ia i te Atua o ngā tauiwi hoki? Āe rā, o ngā tauiwi anō hoki; 30 ki te mea ia he kotahi te Atua, ā, māna e whakatika te kotinga i runga i te whakapono, me te kotingakore ina whakapono. 31 E taka rānei te ture i tā mātou, arā i te whakapono? Kāhore rāpea! Engari, nā tā mātou i ū ai te ture.