Gálatas 3

Legea și credința

1 O, galateni nechibzuiți! Cine*Cap. 5:7. v-a fermecat*Cap. 2:14;5:7. pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să știu de la voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul*Fapte 2:38;8:15;10:47;15:8. Vers. 14.Efes. 1:13.Evr. 6:4. ori*Rom. 10:16,17. prin auzirea credinței? 3 Sunteți așa de nechibzuiți? După ce ați început*Cap. 4:9. prin Duhul, vreți acum să sfârșiți prin firea pământească*Evr. 7:16;9:10.? 4 În zadar*Evr. 10:35,36.2 Ioan 8. ați suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5 Cel ce*1 Cor. 3:8. vă dă Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot așa și „Avraam*Gen. 15:6.Rom. 4:3,9,21,22.Iac. 2:23. a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i-a fost socotită ca neprihănire". 7 Înțelegeți și voi dar că fii ai lui Avraam sunt cei*Ioan 8:39.Rom. 4:11,12,16. ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea*Rom. 9:17. Vers. 22. că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în*Gen. 12:3.Gen. 18:18;22:18.Fapte 3:25. tine." 9 Așa că cei ce se bizuiesc pe credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toți cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat*Deut. 27:26.Ier. 11:3. este oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă." 11 Și că*Cap. 2:16. nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel*Hab. 2:4.Rom. 1:17.Evr. 10:38. neprihănit prin credință va trăi". 12 Însă*Rom. 4:4,5;10:5,6;11:6. Legea nu se întemeiază pe credință, ci ea zice: „Cine*Lev. 18:5.Neem. 9:29.Ezec. 20:11.Rom. 10:5. va face aceste lucruri va trăi prin ele." 13 Hristos*Rom. 8:3.2 Cor. 5:21. Cap. 4:5. ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat*Deut. 21:23. e oricine este atârnat pe lemn", 14 pentru ca*Rom. 4:9,16. binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul*Is. 32:15;44:3.Ier. 31:33;32:40.Ezec. 11:19;36:27.Ioel 2:28,29.Zah. 12:10.Ioan 7:39.Fapte 2:33. făgăduit.

Făgăduința și Legea

15 Fraților (vorbesc în felul oamenilor), un testament*Evr. 9:17., chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16 Acum, făgăduințele au fost făcute „lui*Gen. 12:3,7;17:7. Vers. 8. Avraam și seminței lui". Nu zice: „Și semințelor" (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: „Și seminței tale", adică Hristos*1 Cor. 12:12.. 17 Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desființat*Exod 12:40,41., așa ca făgăduința să fie nimicită de Legea venită*Rom. 4:13,14. Vers. 21. după patru sute treizeci de ani. 18 Căci dacă moștenirea*Rom. 8:17. ar veni din Lege, nu*Rom. 4:14. mai vine din făgăduință; și Dumnezeu printr-o făgăduință a dat-o lui Avraam. 19 Atunci pentru ce este Legea? Ea*Ioan 15:22.Rom. 4:15;5:20;7:8,13.1 Tim. 1:9. a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânța"*Vers. 16., căreia Îi fusese făcută făgăduința; și a fost dată*Fapte 7:53.Evr. 2:2. prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor*Exod 20:19,21,22.Deut. 5:2,22,23,27,31.Ioan 1:17.Fapte 7:38.1 Tim. 2:5.. 20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părți, pe când*Rom. 3:29,30. Dumnezeu este unul singur. 21 Atunci oare Legea este împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă*Cap. 2:21. s-ar fi dat o Lege care să poată da viața, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22 Dar Scriptura a*Vers. 8. închis totul*Rom. 3:9,19,23.Rom. 11:32. sub păcat, pentru ca*Rom. 4:11,12,16. făgăduința să fie dată celor ce cred, prin credința în Isus Hristos. 23 Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită. 24 Astfel, Legea*Mat. 5:17.Rom. 10:4.Col. 2:17.Evr. 9:9,10. ne-a fost un îndrumător*3:24 Grecește: pedagog. spre Hristos, ca*Fapte 13:39. Cap. 2:16. să fim socotiți neprihăniți prin credință. 25 După ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26 Căci toți*Ioan 1:12.Rom. 8:14-16. Cap. 4:5.1 Ioan 3:1,2. sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Toți*Rom. 6:3. care ați fost botezați pentru Hristos v-ați îmbrăcat cu*Rom. 13:14. Hristos. 28 Nu*Rom. 10:12.1 Cor. 12:13. Cap. 5:6.Col. 3:11. mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una*Ioan 10:16;17:20,21.Efes. 2:14-16;4:4,15. în Hristos Isus. 29 Și dacă*Gen. 21:10,12.Rom. 9:7.Evr. 11:18. sunteți ai lui Hristos, sunteți „sămânța" lui Avraam, moștenitori*Rom. 8:17. Cap. 4:7,28.Efes. 3:6. prin făgăduință.

Te Ture, te Whakapono rānei

1 E ngā Karatia whakaarokore, nā wai koutou i whaiwhaiā, i whakakitea nuitia nā a Īhu Karaiti ki ō koutou kanohi, he mea rīpeka? 2 Heoi, tāku e mea ana kia whakaakona mai e koutou: Nō ngā mahi rānei o te ture i riro mai ai te Wairua i a koutou, nā te mea rānei ka rongo ki te whakapono? 3 Ha, kia pēnā koutou te whakaarokore? I runga i te Wairua tā koutou tīmatanga, ā, me whakaoti rānei e koutou i runga i te kikokiko? 4 He huakore noa iho rānei ō koutou matenga maha? Ki te mea rā he mea huakore. 5 Nā, ko te kaiwhakawhiwhi i a koutou ki te Wairua, e mahi nei hoki i ngā merekara i roto i a koutou, nō ngā mahi rānei o te ture tāna, nō te rongo rānei ki te whakapono?

6 Ka rite hoki ki a Āperahama "I whakapono ki te Atua, ā, whakairia ana ki a ia hei tika." 7 Nā, kia mātau koutou, ko te hunga o te whakapono, he tamariki ēnei nā Āperahama. 8 Ā, i te kitenga o te karaipiture i mua, he whakapono tā te Atua hei whakatika mō ngā tauiwi, ka kauwhautia wawetia te rongopai ki a Āperahama, "Māu ka manaakitia ai ngā iwi katoa." 9 Inā, ko te hunga o te whakapono, e manaakitia ngātahitia ana me Āperahama i whakapono rā.

10 Ko te hunga katoa hoki o ngā mahi o te ture, kei raro rātou i te kanga: kua oti hoki te tuhituhi, "Ka kangā ngā tāngata katoa kāhore e mau ki ngā mea katoa kua oti te tuhituhi ki te Pukapuka o te Ture, hei mahi mā rātou." 11 He hanga mārama anō tēnei, e kore e tika i te ture tētahi tangata ki te aroaro o te Atua: "Mā te whakapono hoki e ora ai te tangata tika." 12 He teka hoki nō te whakapono te ture; engari, "Ki te mahia aua mea e te tangata, mā aua mea ia e ora ai."

13 Kua hokona tātou e te Karaiti i roto i te kanga a te ture, i a ia nei i meinga hei kanga mō tātou – kua oti hoki te tuhituhi, "He mea kanga ngā tāngata katoa e whakairia ki runga ki te rākau." 14 Kia tae ai ki ngā tauiwi te manaaki o Āperahama i roto i a Karaiti Īhu; kia riro mai ai i a tātou te kupu hōmai o te Wairua, he mea mā roto i te whakapono.

Te Ture me te Kupu Whakaari

15 E ōku tēina, he kupu tangata tāku nei. Ahakoa he kawenata nā te tangata, ki te mea ka oti te whakaū, kāhore he tangata hei turaki, hei tāpiri rānei. 16 Nā, i kōrerotia ngā kupu whakaari ki a Āperahama, ki tana whānau anō hoki. Kīhai ia i mea, "Ki ngā whānau," me te mea he tokomaha; engari me te mea he kotahi, "Ki tāu whānau," ko te Karaiti hoki ia. 17 Nā, ko tāku kupu tēnei; ko te kawenata i whakaūkia e te Atua i mua rā, e kore e āhei te ture, nō muri iho nei o ngā tau e whā rau e toru tekau i tae mai ai, ki te turaki, hei whakakāhore i te kupu whakaari. 18 Mehemea hoki nā te ture i riro mai ai te kāinga, heoi, ehara i te mea nā te kupu whakaari; otirā i nā runga mai i te kupu whakaari tā te Atua hōmaitanga ki a Āperahama.

19 Hei aha rā te ture? I tāpiritia mai mō ngā pokanga kētanga, kia tae mai rā anō te whānau mōna nei te kupu whakaari; he mahinga nā ngā anahera, i roto i te ringa o te takawaenga. 20 Nā, he teka mō te kotahi te takawaenga; kotahi ia te Atua.

Te Pūtake o te Ture

21 He turaki rānei tā te ture i ā te Atua kupu whakaari? Kāhore rāpea! Me i hōmai hoki he ture, he mea kaha ki te whakaora, inā, kua puta ake te tika i te ture. 22 Heoi, kua kōpania ngā mea katoa e te karaipiture ki raro o te hara, kia hōmai ai ki te hunga e whakapono ana te mea i whakaaria mai i runga i te whakapono ki a Īhu Karaiti.

23 I mua ia o te taenga mai o te whakapono, e puritia ana tātou i raro i te ture, he mea kōpani, kia taea rā anō te whakapono e whakapuakina nei i muri. 24 Heoi, kua meinga nei te ture hei kaiwhakaako mō tātou, hei ārahi ki a te Karaiti, kia tika ai tātou i te whakapono. 25 Otirā, ka tae mai nei te whakapono, mutu ake tō tātou meatanga mai e te kaiwhakaako.

26 He tamariki katoa hoki koutou nā te Atua, he mea nā te whakapono ki a Karaiti Īhu. 27 Ko te hunga katoa hoki o koutou kua iriiria ki roto ki a te Karaiti, kua kākahuria e koutou a te Karaiti. 28 Kāhore he Hūrai, kāhore he Kariki, kāhore he pononga, kāhore he rangatira, kāhore he tāne, wahine rānei; he tangata kotahi tonu hoki koutou katoa i roto i a Karaiti Īhu. 29 Ā, ki te mea nā te Karaiti koutou, he whānau nā Āperahama, mō koutou hoki te kāinga i runga i te kupu whakaari.