1 Reis 1

CAPITOLELE 1—11

Bătrânețea lui David

1 Împăratul David era bătrân, înaintat în vârstă; îl acopereau cu haine și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească și să se culce la sânul tău, și domnul meu împăratul se va încălzi." 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tânără și frumoasă și au găsit pe Abișag, Sunamita*Ios. 19:18., pe care au adus-o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat și i-a slujit, dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.

Adonia vrea să ia scaunul de domnie

5 Adonia*2 Sam. 3:4., fiul Haghitei, s-a sumețit până acolo încât a zis: „Eu voi fi împărat!" Și și-a pregătit*2 Sam. 15:1. care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viața lui zicând: „Pentru ce faci așa?" Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip și se născuse după*2 Sam. 3:3,4.1 Cron. 3:2. Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul*2 Sam. 20:25. Abiatar, și aceștia au trecut de*Cap. 2:22,28. partea lui. 8 Dar preotul Țadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Șimei*Cap. 4:18., Rei și vitejii*2 Sam. 23:8. lui David n-au fost cu Adonia. 9 Adonia a tăiat oi, boi și viței grași lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel, și a poftit pe toți frații lui, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda din slujba împăratului. 10 Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

Bat-Șeba, la David

11 Atunci, Natan a zis Bat-Șebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei*2 Sam. 3:4., s-a făcut împărat fără să știe domnul nostru David? 12 Vino dar acum și-ți voi da un sfat, ca să-ți scapi viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du-te, intră la împăratul David și spune-i: ‘Împărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale zicând: «Fiul tău Solomon*1 Cron. 22:9. va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie»? Pentru ce dar împărățește Adonia?’ 14 Și, în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine și-ți voi întări cuvintele." 15 Bat-Șeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; și Abișag, Sunamita, îi slujea. 16 Bat-Șeba s-a plecat și s-a închinat înaintea împăratului. Și împăratul a zis: „Ce vrei?" 17 Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat*Vers. 13,30. roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: ‘Solomon, fiul tău, va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie.’ 18 Și acum, iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu! 19 El a*Vers. 7,8,9,25. înjunghiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit. 20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el. 21 Și, când împăratul, domnul meu, va fi culcat*Deut. 31:16. Cap. 2:10. împreună cu părinții săi, se va întâmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați." 22 Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan. 23 Au dat de știre împăratului și au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!" El a intrat înaintea împăratului și s-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ. 24 Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: ‘Adonia va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie’? 25 Căci el s-a*Vers. 19.1 Sam. 10:24. coborât astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii și pe preotul Abiatar. Și ei mănâncă și beau înaintea lui și zic: ‘Trăiască împăratul Adonia!’ 26 Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon. 27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?" 28 Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba." Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: „Viu*2 Sam. 4:9. este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile, 30 că, așa*Vers. 17. cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: ‘Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu’, așa voi face azi." 31 Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea împăratului. Și a zis: „Trăiască*Neem. 2:3.Dan. 2:4. pe vecie domnul meu, împăratul David!"

Solomon, împărat

32 Împăratul David a zis: „Chemați-mi pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada." Ei au intrat și s-au înfățișat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le-a zis: „Luați*2 Sam. 20:6. cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu și coborâți-l la*2 Cron. 32:30. Ghihon. 34 Acolo, preotul Țadoc și prorocul Natan să-l*1 Sam. 10:1;16:3,12.2 Sam. 2:4;5:3. Cap. 19:16.2 Împ. 9:3;11:12. ungă împărat peste Israel. Să sunați*2 Sam. 15:10.2 Împ. 9:13;11:14. din trâmbiță și să ziceți: ‘Trăiască împăratul Solomon!’ 35 Să vă suiți apoi după el, ca să vină să se așeze pe scaunul meu de domnie și să împărățească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel și Iuda." 36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „Amin! Așa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul. 37 Domnul să fie cu Solomon cum*Ios. 1:5,17.1 Sam. 20:13. a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-și înalțe*Vers. 47. scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!" 38 Atunci, preotul Țadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia*2 Sam. 8:18;23:20-23., fiul lui Iehoiada, cu cheretiții și peletiții; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David și l-au dus la Ghihon. 39 Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn*Exod 30:23,25,32.Ps. 89:20. din cort și a uns*1 Cron. 29:22. pe Solomon. Au sunat din trâmbiță, și tot*1 Sam. 10:24. poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!" 40 Tot poporul s-a suit după el și poporul cânta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.

Adonia aude

41 Zvonul acesta a ajuns până la Adonia și la toți cei poftiți care erau cu el tocmai în clipa când sfârșeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?" 42 Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om*2 Sam. 18:27. viteaz și aduci vești bune." 43 „Da", a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon. 44 A trimis cu el pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și peletiți și l-au pus călare pe catârul împăratului. 45 Preotul Țadoc și prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit veselindu-se și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit. 46 Solomon s-a și așezat*1 Cron. 29:23. pe scaunul de domnie al împăratului. 47 Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru împăratul David, zicând: ‘Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai*Vers. 37. vestit decât numele tău și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!’ Și împăratul s-a închinat*Gen. 47:31. pe patul său. 48 Iată ce a zis și împăratul: ‘Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat*Cap. 3:6.Ps. 132:11,12. astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie și mi-a îngăduit să-l văd!’" 49 Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat și s-a apucat*Cap. 2:28. de coarnele altarului. 51 Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon și s-a apucat de coarnele altarului zicând: ‘Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!’" 52 Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un*1 Sam. 14:45.2 Sam. 14:11.Fapte 27:34. păr din cap nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri." 53 Și împăratul Solomon a trimis niște oameni care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă!"

Ko Kīngi Rāwiri i tōna Koroheketanga

1 Nā, kua koroheketia a Kīngi Rāwiri, kua maha ōna rā; ā, hīpokina ana ia e rātou ki te kākahu; heoi kīhai i mahana. 2 Nō reira ka mea atu āna tāngata ki a ia, "Me rapu tētahi kōtiro, he wāhina, mā tōku ariki, mā te kīngi; ā, me tū ia i mua i te kīngi, māna hoki ia e atawhai; ā, me takoto ia ki tōu uma, kia mahana ai tōku ariki, te kīngi."

3 Heoi, rapua ana e rātou tētahi kōtiro ātaahua i ngā rohe katoa o Īharaira; ā, kitea ana ko Āpihaka Hunami, ā, kawea ana mai ia ki te kīngi. 4 Nā, he ātaahua rawa taua kōtiro; ā, i atawhai ia i te kīngi, i mahi hoki ki a ia; otirā kīhai te kīngi i mōhio ki a ia.

Ka Kokoraho a Aronia i te Kīngitanga

5 Kātahi a Aronia tama a Hākiti ka whakanui i a ia, ka mea, "Ko ahau hei kīngi;" ā, meatia ana e ia ētahi hāriata māna, me ētahi tāngata noho hōiho, e rima tekau hoki ngā tāngata hei rere i tōna aroaro. 6 Kīhai hoki tōna pāpā i whakapōuri i tōna ngākau ō mua iho, kīhai i mea, "He aha koe i pēnā ai?" He tangata ātaahua rawa hoki ia; ā, i whānau ia i muri i a Apohārama.

7 Nā, ka kōrerorero ia ki a Ioapa tama a Teruia, ki a Apiātara tohunga; ā, i whai rāua i a Aronia, i āwhina i a ia. 8 Ko Hāroko tohunga ia, ko Penaia tama a Iehoiara, ko Nātana matakite, ko Himei, ko Rei, ko ngā tāngata nunui a Rāwiri, kīhai rātou i uru ki tā Aronia.

9 Nā, ka patua e Aronia he hipi, he kau, me ngā mea mōmona, ki te kōhatu ki Toherete, ki tērā i te taha o Enerōkere, ā, karangatia ana e ia ōna tēina katoa, ngā tama a te kīngi, rātou ko ngā tāngata katoa o Hūrā, ngā pononga a te kīngi; 10 ko Nātana matakite ia, ko Penaia, ko ngā tāngata nunui, me tōna teina, me Horomona, kīhai i karangatia e ia.

11 Nā, ka kōrero a Nātana ki a Patehēpa whaea o Horomona, ka mea, "Kāhore anō koe i rongo ko Aronia tama a Hākiti te kīngi, kāhore hoki i te mōhiotia e tō tātou ariki, e Rāwiri? 12 Nā, haere mai, tukua māku e hoatu he whakaaro ki a koe, kia ora ai koe, kia ora ai hoki tāu tama, a Horomona. 13 Haere, ā, ka tae ki a Kīngi Rāwiri, ka mea ki a ia, ‘Kīhai ianei koe i oati mai, e tōku ariki, e te kīngi, ki tāu pononga, i mea: "Ko Horomona tonu ko tāu tama hei kīngi i muri i ahau. Ko ia hoki hei noho i tōku torōna"? Nā, he aha i kīngi ai a Aronia?’ 14 Nā, e kōrero ana anō koe i reira ki te kīngi, ka tae atu hoki ahau i muri i a koe, ā, māku e whakakoia ki āu kōrero."

15 Nā, ko te haerenga o Patehēpa ki te whare moenga, ki te kīngi; he koroheke rawa hoki te kīngi; ko Āpihaka Hunami anō ki te mahi i ngā mea a te kīngi. 16 Nā, ka tuohu a Patehēpa, ka piko ki te kīngi, ā, ka mea te kīngi, "He aha tāu?"

17 Nā, ka mea tērā ki a ia, "E tōku ariki, i oatitia mai a Ihowā, tōu Atua, e koe ki tāu pononga: ‘Ko Horomona tonu, ko tāu tama hei kīngi i muri i ahau, ā, ko ia hei noho ki tōku torōna.’ 18 Nā, ināianei, kua kīngi a Aronia; ā, kāhore koe, e tōku ariki, e te kīngi, i te mōhio; 19 ā, kua patua e ia he kau, he mea mōmona, he hipi, tōna tini; kua karangatia hoki ngā tama katoa a te kīngi, me Apiātara tohunga, me Ioapa rangatira ope; ko Horomona ia, ko tāu pononga, kīhai i karangatia e ia. 20 Nā, ko koe, e tōku ariki, e te kīngi – e anga ana ngā kanohi o Īharaira katoa ki a koe, kia whakaaturia ki a rātou ko wai e noho ki te torōna o tōku ariki, o te kīngi, i muri i a ia. 21 Nā tēnei ake, hei te moenga o tōku ariki, o te kīngi, ki ōna mātua, ka kīia māua ko tāku tama, ko Horomona, he hunga hara."

22 Nā, i a ia anō e kōrero ana ki te kīngi, ka tomo mai a Nātana poropiti. 23 Ā, ka kōrerotia e rātou ki te kīngi, ka mea, "Ko Nātana poropiti tēnei." Nā, haere ana tērā ki te aroaro o te kīngi, ā, piko ana, tāpapa ana ki te whenua ki te aroaro o te kīngi.

24 Nā, ka mea a Nātana, "E tōku ariki, e te kīngi, i mea rānei koe, ‘Ko Aronia hei kīngi i muri i ahau, ā, ko ia hei noho ki tōku torōna’? 25 Kua haere hoki ia ki raro i tēnei rā, ā, kei te patu tērā i te kau, i te mea mōmona, i te hipi, tōna tini, ā, kua karangatia e ia ngā tama katoa a te kīngi rātou ko ngā rangatira ope, ko Apiātara tohunga; kei te kai rātou, kei te inu i tōna aroaro, e kī ana, ‘Kia ora a Kīngi Aronia.’ 26 Ko ahau ia, ko tāu pononga, ko mātou ko Hāroko tohunga, ko Penaia tama a Iehoiara, ko tāu pononga, ko Horomona, kīhai i karangatia e ia. 27 Nā tōku ariki rānei, nā te kīngi tēnei mea, ā, kīhai i whakaaturia e koe ki āu pononga, ko wai e noho ki te torōna o tōku ariki, o te kīngi i muri i a ia?"

Ka Meinga a Horomona hei Kīngi

28 Nā, ka whakahoki a Kīngi Rāwiri, ka mea, "Karangatia a Patehēpa ki ahau." Nā, haere ana ia ki te aroaro o te kīngi, ā, tū ana i te aroaro o te kīngi.

29 Nā, ko te oatitanga a te kīngi, ka mea: "E ora ana a Ihowā i whakaora nei i ahau i ngā mate katoa, 30 ko āku oatitanga i a Ihowā, i te Atua o Īharaira ki a koe, i ahau i mea rā: He pono, ko Horomona, ko tāu tama, hei kīngi i muri i ahau, ko ia hoki hei noho ki tōku torōna i muri i ahau, he pono me pēnā anō e ahau i tēnei rā."

31 Kātahi ka tuohu a Patehēpa, anga tonu tōna mata ki te whenua, piko ana ki te aroaro o te kīngi, ka mea, "Kia ora tōku ariki, a Kīngi Rāwiri, ā ake ake!"

32 Nā, ka mea a Kīngi Rāwiri, "Karangatia a Hāroko tohunga ki ahau, a Nātana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara."

Nā, haere ana mai rātou ki te aroaro o te kīngi. 33 Nā, ka mea te kīngi ki a rātou: "Mauria ngā pononga a tō koutou ariki hei hoa mō koutou, ka whakanoho i a Horomona, i tāku tama, ki tōku muera, ki tōku ake, ka kawe i a ia ki raro, ki Kihona; 34 ā, mā Hāroko tohunga rāua ko Nātana poropiti ia e whakawahi ki reira hei kīngi mō Īharaira; me whakatangi hoki te tētere, me mea, ‘Kia ora a Kīngi Horomona.’ 35 Nā, ka piki ake koutou i muri i a ia, ā, ka tae mai ia, ka noho ki tōku torōna; ā, hei kīngi ia i muri i ahau; he mea whakarite nāku hei rangatira ia mō Īharaira rāua ko Hūrā."

36 Nā, ka whakahoki a Penaia tama a Iehoiara ki tā te kīngi, ka mea, "Āmine! Kia pēnā mai hoki te kī a Ihowā, a te Atua o tōku ariki, o te kīngi. 37 I tōku ariki nei, i te kīngi, a Ihowā, kia pēnā anō ia ki a Horomona; ā, kia whakanuia ake tōna torōna ki runga ake i te torōna o tōku ariki, o Kīngi Rāwiri."

38 Heoi, ka haere a Hāroko tohunga, a Nātana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara, me ngā Kereti, me ngā Pereti ki raro, ā, whakanohoia ana e rātou a Horomona ki te muera o Kīngi Rāwiri, ā, kawea ana ki Kihona. 39 Nā, tangohia ana e Hāroko tohunga te haona hinu i roto i te tapenākara, ā, whakawahia ana e ia a Horomona. Nā, ka whakatangihia e rātou te tētere; ā, ka mea katoa te iwi, "Kia ora a Kīngi Horomona!" 40 Nā, piki ake ana te iwi katoa i muri i a ia, me te whakatangi te iwi i ngā pūtōrino; nui atu hoki te koa i koa ai rātou, ngātata ana te whenua i tō rātou hāmama.

41 Nā, ka rongo a Aronia rātou ko āna manuhiri i a rātou e whakamutu ana i tā rātou kai; ā, nō te rongonga o Ioapa i te tangi o te tētere, ka mea ake, "He aha tēnei hāmama o te pā e ngangau mai nei?"

42 I a ia anō e kōrero ana, nā, ko Honatana tama a Apiātara tohunga e haere mai ana; ā, ka mea a Aronia, "Haere mai; he tangata māia hoki koe, ā, he kōrero pai āu."

43 Nā, ka whakahoki a Honatana, ka mea atu ki a Aronia, "He pono rawa, kua meinga a Horomona e tō tātou ariki, e Kīngi Rāwiri, hei kīngi. 44 Ā, kua ungā e te kīngi hei hoa mōna a Hāroko tohunga, a Nātana poropiti, a Penaia tama a Iehoiara rātou ko ngā Kereti, ko ngā Pereti; ā, kua whakanohoia ia e rātou ki te muera o te kīngi; 45 ā, kua whakawahia ia e Hāroko tohunga, e Nātana poropiti hei kīngi ki Kihona. Nā, kua piki ake rātou i reira me te koa, nā, ngateri ana te pā. Ko te hāmama tēnei i rongo nā koutou. 46 Ā, ko Horomona hoki tēnei te noho mai nei i runga i te torōna o te kīngitanga. 47 Ā, kua tae mai hoki ngā pononga a te kīngi ki te manaaki i tō tātou ariki, i a Kīngi Rāwiri, ki te mea, ‘Kia meinga e tōu Atua te ingoa o Horomona kia pai atu i tōu ingoa, kia whakanuia ake e ia tōna torōna i tōu torōna.’ Nā, piko ana te kīngi i runga i te moenga. 48 Ā, i pēnei hoki te kupu a te kīngi, ‘Kia whakapaingia a Ihowā, te Atua o Īharaira, mōna kua hōmai nei i tētahi hei noho i tōku torōna i tēnei rā, me te kite atu anō ōku kanohi.’ "

49 Nā, ka pāwera ngā manuhiri a Aronia, whakatika ana, ā, haere ana i tōna ara, i tōna ara. 50 Ā, wehi ana a Aronia i a Horomona, ā, whakatika ana, ka haere, ā, ka hopu i ngā haona o te āta.

51 Nā, ka kōrerotia te kōrero ki a Horomona, "Ko Aronia tērā e wehi ana i a Kīngi Horomona; kei te pupuri anō tērā i ngā haona o te āta; e mea ana, ‘Kia oati a Kīngi Horomona ki ahau āianei, e kore e whakamatea e ia tāna pononga ki te hoari.’ "

52 Nā, ka mea a Horomona, "Ki te mea he tikanga pai tāna, e kore e taka tētahi makawe ōna ki te whenua; tēnā ki te kitea he hē tōna, ka mate." 53 Heoi, ka tono tāngata a Kīngi Horomona ki te tiki i a ia i runga i te āta. Ā, haere mai ana ia, piko ana ki a Kīngi Horomona; ā, ka mea a Horomona ki a ia, "Haere ki tōu whare."