Mutarea chivotului și cortului
1 Atunci, împăratul Solomon2 Cron. 5:2. a adunat la el, la Ierusalim, pe bătrânii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea2 Sam. 6:17. lui David, adică Sionul, chivotul2 Sam. 5:7,9;6:12,16. legământului Domnului. 2 Toți bărbații lui Israel s-au strâns la împăratul Solomon, în luna Etanim, care este a șaptea lună, în timpul prazniculuiLev. 23:34.2 Cron. 7:8.. 3 Când au venit toți bătrânii lui Israel, preoțiiNum. 4:15.Deut. 31:9.Ios. 3:3,6.1 Cron. 15:14,15. au ridicat chivotul. 4 Au adus chivotul Domnului, cortulCap. 3:4.2 Cron. 1:3. întâlnirii și toate uneltele sfinte care erau în cort: preoții și leviții le-au adus. 5 Împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel chemată la el au stat înaintea chivotului. Au jertfit2 Sam. 6:13. oi și boi, care n-au putut fi nici numărați, nici socotiți din pricina mulțimii lor. 6 Preoții au dus2 Sam. 6:17. chivotul legământului Domnului laExod 26:33,34. Cap. 6:19. locul lui, în Locul Preasfânt al casei, în Sfânta Sfintelor, subCap. 6:27. aripile heruvimilor. 7 Căci heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului și acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra. 8 Se dăduse drugilorExod 25:14,15. o așa lungime încât capetele lor se vedeau din Locul Sfânt dinaintea Locului Preasfânt, dar nu se vedeau de afară. Ei au fost acolo până în ziua de azi. 9 În chivotExod 25:21.Deut. 10:2. nu erau decâtDeut. 10:5.Evr. 9:4. cele două table de piatră pe care le-aExod 40:20. pus Moise în el la Horeb, cândExod 34:27,28.Deut. 4:13. Vers. 21. a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din țara Egiptului. 10 În clipa când au ieșit preoții din Locul Sfânt, norul a umplutExod 40:34,35.2 Cron. 5:13,14;7:2. Casa Domnului. 11 Preoții n-au putut să rămână acolo să facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.
Solomon binecuvântează adunarea
12 Atunci2 Cron. 6:1., Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întunericLev. 16:2.Ps. 18:11;97:2.! 13 Eu am zidit2 Sam. 7:13. o casă care va fi locuința Ta, un locPs. 132:14. unde vei locui pe vecie!" 14 Împăratul și-a întors fața și a binecuvântat2 Sam. 6:18. pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era în picioare. 15 Și el a zis: „BinecuvântatLuca 1:68. să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit2 Sam. 7:5,25. cu gura Lui tatălui meu David și care împlinește, prin puterea Lui, ce spusese când a zis: 16 ‘Din2 Sam. 7:6.2 Cron. 6:5. ziua când am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n-am ales nicio cetate dintre toate semințiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă undeVers. 29.Deut. 12:11. să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David1 Sam. 16:1.2 Sam. 7:8.1 Cron. 28:4. să împărățească peste poporul Meu Israel!’ 17 Tatăl meu David avea de gând2 Sam. 7:2.1 Cron. 17:1. să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 18 Și Domnul2 Cron. 6:8,9. a zis tatălui meu David: ‘Fiindcă ai avut de gând să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gând. 19 Numai că nu tu2 Sam. 7:5,12,13. Cap. 5:3,5. vei zidi casa, ci fiul tău, ieșit din trupul tău, va zidi casa Numelui Meu.’ 20 Domnul a împlinit cuvintele pe care1 Cron. 28:5,6. le rostise. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David și am șezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, și am zidit casa Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 21 Am rânduit un loc pentru chivot, unde este legământulVers. 9.Deut. 31:26. Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu părinții noștri, când i-a scos din țara Egiptului."
Rugăciunea lui Solomon
22 Solomon s-a așezat înaintea altarului2 Cron. 6:12. Domnului, în fața întregii adunări a lui Israel. Și-a întinsExod 9:33.Ezra 9:5.Is. 1:15. mâinile spre cer 23 și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel! NuExod 15:11.2 Sam. 7:22. este Dumnezeu ca Tine nici sus în ceruri, nici jos pe pământ. Tu țiiDeut. 7:9.Neem. 1:5.Dan. 9:4. legământul și îndurarea față de robii Tăi, care umblăGen. 17:1. Cap. 3:6.2 Împ. 20:3. înaintea Ta din toată inima lor! 24 Astfel, ai ținut cuvântul dat robului Tău David, tatăl meu, și ce ai spus cu gura Ta împlinești în ziua aceasta cu puterea Ta. 25 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ține făgăduința pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: ‘Nu2 Sam. 7:12,16. Cap. 2:4. vei fi lipsit niciodată înaintea Mea de un urmaș care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor și să umble înaintea Mea cum ai umblat tu înaintea Mea.’ 26 O, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se făgăduința2 Sam. 7:25. pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu! 27 Dar ce! Va locui2 Cron. 2:6.Is. 66:1.Ier. 23:24.Fapte 7:49;17:24. oare cu adevărat Dumnezeu pe pământ? Iată că cerurile și cerurile2 Cor. 12:2. cerurilor nu pot să Te cuprindă, cu cât mai puțin casa aceasta pe care Ți-am zidit-o eu! 28 Totuși, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău și la cererea lui; ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face astăzi robul Tău. 29 Ochii Tăi să fie zi și noapte deschiși asupra casei acesteia, asupra locului despre care ai zis: ‘Acolo va fi Numele Meu!’ Ascultă rugăciunea pe care Ți-o face robul Tău în loculDan. 6:10. acesta. 30 Binevoiește și ascultă2 Cron. 20:9.Neem. 1:6. cererea robului Tău și a poporului Tău Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă-i din locul locuinței Tale, din ceruri, ascultă-i și iartă-i! 31 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său și va fi silit săExod 22:11. facă un jurământ și va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 32 ascultă-l din ceruri, lucrează și fă dreptate robilor Tăi; osândeșteDeut. 25:1. pe cel vinovat și întoarce vina purtării lui asupra capului lui; dă dreptate celui nevinovat și fă-i după nevinovăția lui! 33 CândLev. 26:17.Deut. 28:25. poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaș pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se vor întoarceLev. 26:39,40.Neem. 1:9. la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă-Ți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 34 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și întoarce-i în țara pe care ai dat-o părinților lor! 35 CândLev. 26:19.Deut. 28:23. se va închide cerul și nu va fi ploaie din pricina păcatelor făcute de ei împotriva Ta, dacă se vor ruga în locul acesta și vor da slavă Numelui Tău și dacă se vor abate de la păcatele lor pentru că-i vei pedepsi, 36 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi și al poporului Tău Israel, învață-iPs. 25:4;27:11;94:12;143:8. calea cea1 Sam. 12:23. bună pe care trebuie să umble și să trimiți ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moștenire poporului Tău! 37 Când foameteaLev. 26:16,25,26.Deut. 28:21,22,27,38,42,52.2 Cron. 20:9., ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele de un fel sau altul vor fi în țară, când vrăjmașul va împresura pe poporul Tău în țara lui, în cetățile lui, când vor fi urgii sau boli de orice fel, 38 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri și fiecare își va cunoaște mustrarea cugetului lui și va întinde mâinile spre casa aceasta, 39 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și iartă-l; lucrează și răsplătește fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști1 Sam. 16:7.1 Cron. 28:9.Ps. 11:4.Ier. 17:10.Fapte 1:24. inima tuturor copiilor oamenilor, 40 ca să se teamăPs. 130:4. de Tine în tot timpul cât vor trăi în țara pe care ai dat-o părinților noștri! 41 Când străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr-o țară depărtată pentru Numele Tău, 42 căci se va ști că Numele Tău este mare, mânaDeut. 3:24. Ta este tare și brațul Tău este întins, când va veni să se roage în casa aceasta, 43 ascultă-l din ceruri, din locul locuinței Tale, și dă străinului aceluia tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască1 Sam. 17:46.2 Împ. 19:19.Ps. 67:2. Numele Tău, să se teamăPs. 102:15. de Tine, ca și poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o eu! 44 Când poporul Tău va ieși la luptă împotriva vrăjmașului său, urmând calea pe care i-o vei porunci Tu, dacă vor face rugăciuni Domnului cu privirile întoarse spre cetatea pe care ai ales-o Tu și spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, 45 ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate! 46 Când vor păcătui împotriva Ta – căci2 Cron. 6:36.Prov. 20:9.Ecl. 7:20.Iac. 3:2.1 Ioan 1:8,10. nu este om care să nu păcătuiască – și Te vei mânia împotriva lor și-i vei da în mâna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țarăLev. 26:34,44.Deut. 28:36,64. vrăjmașă, depărtată sau apropiată, 47 dacăLev. 26:40. se vor coborî în ei înșiși, în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și-Ți vor face cereri în țara celor ce-i vor duce în robie și vorNeem. 1:6.Ps. 106:6.Dan. 9:5. zice: ‘Am păcătuit, am săvârșit fărădelegi, am făcut rău’, 48 dacă se vor întoarceIer. 29:12-14. la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara vrăjmașilor lor care i-au luat robi, dacă-Ți vor face rugăciuniDan. 6:10. cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, 49 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor și fă-le dreptate; 50 iartă poporului Tău păcatele lui și toate fărădelegile făcute împotriva Ta; trezeșteEzra 7:6.Ps. 106:46. mila celor ce-i vor ține robi, ca să se îndure de ei, 51 căci suntDeut. 9:29.Neem. 1:10. poporul Tău și moștenirea Ta și Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptorDeut. 4:20.Ier. 11:4. de fier! 52 Ochii Tăi să fie deschiși la cererea robului Tău și la cererea poporului Tău Israel, ca să-i asculți în tot ce-Ți vor cere! 53 Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pământului, ca să faci din ei moștenirea Ta, cum aiExod 19:5.Deut. 9:26,29;14:2. spus prin robul Tău Moise, când ai scos din Egipt pe părinții noștri, Doamne Dumnezeule!" 54 Când a isprăvit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea aceasta și cererea aceasta, s-a sculat dinaintea altarului Domnului, unde îngenunchease, cu mâinile întinse spre cer. 55 Și, stând în picioare, a binecuvântat2 Sam. 6:18. cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicând: 56 „Binecuvântat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate făgăduințele Lui! Din toate bunele cuvinte pe care le rostise prin robul Său Moise, niciunul n-a rămasDeut. 12:10.Ios. 21:45;23:14. neîmplinit. 57 Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi cum a fost cu părinții noștri; săDeut. 31:6.Ios. 1:5. nu ne părăsească și să nu ne lase, 58 ci săPs. 119:36. ne plece inimile spre El, ca să umblăm în toate căile Lui și să păzim poruncile Lui, legile Lui și rânduielile Lui, pe care le-a poruncit părinților noștri! 59 Cuvintele acestea, cuprinse în cererile mele înaintea Domnului, să fie zi și noapte înaintea Domnului Dumnezeului nostru și să facă în tot timpul dreptate robului Său și poporului Său Israel, 60 pentru ca toate popoarele pământului să poată cunoașteIos. 4:24.1 Sam. 17:46.2 Împ. 19:19. că DomnulDeut. 4:35,39. este Dumnezeu și că nu este alt Dumnezeu afară de El! 61 InimaCap. 11:4;15:3,14.2 Împ. 20:3. voastră să fie în totul a Domnului Dumnezeului nostru, cum este astăzi, ca să urmați legile Lui și să păziți poruncile Lui."
Sfințirea Templului
62 Împăratul2 Cron. 7:4. și tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea Domnului. 63 Solomon a înjunghiat douăzeci și două de mii de boi și o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulțumire pe care a adus-o Domnului. Așa au făcut împăratul și toți copiii lui Israel sfințirea Casei Domnului. 64 În ziua2 Cron. 7:7. aceea, împăratul a sfințit mijlocul curții care este înaintea Casei Domnului, căci acolo a adus arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimile jertfelor de mulțumire, pentru că altarul de aramă2 Cron. 4:1. care este înaintea Domnului era prea mic ca să cuprindă arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimile jertfelor de mulțumire. 65 Solomon a prăznuit atunci sărbătoareaVers. 2.Lev. 23:34. și tot Israelul a prăznuit împreună cu el. O mare mulțime, venită de la împrejurimileNum. 34:8.Ios. 13:5.Jud. 3:3.2 Împ. 14:25. Hamatului până la pârâulGen. 15:18.Num. 34:5. Egiptului, s-a strâns înaintea Domnului Dumnezeului nostru timp de șapte zile și alte șapte zile2 Cron. 7:8., adică paisprezece zile. 66 În ziua a opta2 Cron. 7:9,10., a dat drumul poporului. Și ei au binecuvântat pe împărat și s-au dus în corturile lor veseli și cu inima mulțumită pentru tot binele pe care-l făcuse Domnul robului Său David și poporului Său Israel.
Ka Mauria te Āka o te Kawenata ki te Temepara
1 Kātahi ka huihuia e Horomona ngā kaumātua o Īharaira rātou ko ngā upoko katoa o ngā iwi, ko ngā rangatira o ngā whare o ngā mātua o ngā tama a Īharaira ki a Kīngi Horomona, ki Hiruhārama, hei mau ake mō te āka o te kawenata a Ihowā i roto i te pā o Rāwiri, arā i Hiona. 2 Nā, ka huihui ngā tāngata katoa o Īharaira ki a Kīngi Horomona i marama Etanimi, i te hākari, arā i te whitu o ngā marama.
3 Nā, ka tae mai ngā kaumātua katoa o Īharaira, ā, ka mau ngā tohunga ki te āka, 4 ā, kawea ana te āka a Ihowā, me te tapenākara o te whakaminenga, me ngā oko tapu katoa i roto i te tapenākara, kawea ana e ngā tohunga rātou ko ngā Rīwaiti ki runga. 5 Nā, kei te tāpae a Kīngi Horomona, rātou ko te huihui katoa o Īharaira, i huihui nei ki a ia ki te ritenga o te āka, i ngā hipi, i ngā kau, kāhore nei e taea te kōrero, te tatau rānei, i te tini.
6 Nā, kawea ana e ngā tohunga te āka o te kawenata a Ihowā ki tōna wāhi, ki te ahurewa o te whare, ki te Wāhi Tino Tapu, ki raro i ngā parirau o ngā kerupima. 7 I roha hoki ngā parirau e rua o ngā kerupima ki runga ki te wāhi i te āka, ā, taupokina iho a runga o te āka me ōna amo e ngā kerupima. 8 I te roroa rawa o ngā amo, kitea mai ai ngā pito o ngā amo i te wāhi tapu i te ritenga atu o te ahurewa; otiia kīhai i kitea ki waho; kei reira nā anō aua mea ā tae noa mai ki tēnei rā. 9 Kāhore he mea i roto i te āka, ko ngā papa kōhatu e rua anake i whaowhina nei ki reira e Mohi i Horepa i tā Ihowā whakaritenga kawenata ki ngā tama a Īharaira, i tō rātou putanga mai i te whenua o Īhipa.
10 Ā, nō te putanga mai o ngā tohunga i roto i te wāhi tapu, nā, kua kī te whare o Ihowā i te kapua, 11 ā, kīhai i āhei i ngā tohunga te tū ki te mahi, nā te kapua hoki; i kī tonu rā hoki te whare o Ihowā i te korōria o Ihowā.
12 Kātahi ka kōrero a Horomona, "I mea a Ihowā, ka noho ia ki te pōuri nui. 13 Kua oti nei i ahau te hanga he whare hei nohoanga mōu, he kāinga pūmau mōu mō ake tonu atu."
Te Whaikōrero a Horomona ki te Iwi
14 Nā, ka tahuri te aroaro o te kīngi, ā, manaakitia ana e ia te huihui katoa o Īharaira; ā, tū ana te huihui katoa o Īharaira. 15 Nā, ka mea ia:
"Kia whakapaingia a Ihowā, te Atua o Īharaira, nā tōna māngai nei te kupu ki tōku pāpā, ki a Rāwiri, ā, kua rite nei i tōna ringa; i mea ia, 16 ‘Mai o te rā i whakaputaina mai ai e ahau tāku iwi a Īharaira i Īhipa, kīhai i whiriwhiria e ahau he pā i roto i ngā iwi katoa o Īharaira e hangā ai he whare hei waihotanga mō tōku ingoa; engari i whiriwhiria e ahau a Rāwiri hei rangatira mō tāku iwi, mō Īharaira.’
17 "Nā, i whai ngākau tōku pāpā, a Rāwiri ki te hanga whare mō te ingoa o Ihowā, o te Atua o Īharaira. 18 Otirā, i mea a Ihowā ki a Rāwiri, ki tōku pāpā, ‘I te mea i roto i tōu ngākau kia hangā he whare mō tōku ingoa, he pai tonu te whakaaro o tōu ngākau; 19 otiia, e kore koe e hanga i taua whare; engari tāu tama e puta mai i tōu hope, māna e hanga te whare mō tōku ingoa.’
20 "Nā, kua mana nei i a Ihowā tāna kupu i kōrero ai ia, ā, kua ara tēnei ahau i muri i a Rāwiri, i tōku pāpā, ā, e noho nei ahau i runga i te torōna o Īharaira, e pērā ana me tā Ihowā i kōrero ai, kua hangā hoki e ahau he whare mō te ingoa o Ihowā, o te Atua o Īharaira. 21 Ā, meinga ana e ahau ki reira he wāhi mō te āka, mō te takotoranga o te kawenata a Ihowā i whakaritea e ia ki ō tātou mātua i tāna whakaputanga mai i a rātou i te whenua o Īhipa."
Tā Horomona he Īnoi kia Kawanga
22 Nā, ka tū a Horomona ki mua i te āta a Ihowā, i te aroaro o te huihui katoa o Īharaira, whewhera tonu ōna ringa whaka te rangi; 23 ā, ka mea:
"E Ihowā, e te Atua o Īharaira, kāhore he atua hei rite mōu i te rangi i runga, i te whenua rānei i raro, e pupuri nei i te kawenata, i te aroha ki āu pononga, ina whakapaua ō rātou ngākau ki te haere i tōu aroaro. 24 Mau tonu hoki i a koe ngā mea i kōrerotia e koe ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ki a Rāwiri, i kōrerotia nei e tōu māngai ki a ia, ā, kua rite nei i tōu ringa; koia anō tēnei ināianei.
25 "Nā, kia mau, e Ihowā, e te Atua o Īharaira, āianei tāu i kōrero ai ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ki a Rāwiri, i a koe i kī rā, ‘E kore e whakakorea he tangata māu i tōku aroaro hei noho ki te torōna o Īharaira; mehemea rāia ka mahara āu tama ki tō rātou ara, kia haere i tōku aroaro, kia pērā anō me koe i haere nā i tōku aroaro.’ 26 Nā, kia mana āianei, e te Atua o Īharaira, āu kupu i kōrero ai koe ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ki a Rāwiri.
27 "Engari he pono rānei, tērā te Atua e noho ki te whenua? Nāna, kāhore e nui hei nohoanga mōu te rangi, me te rangi o ngā rangi; ka iti rawa iho te whare kua hangā nei e ahau! 28 He ahakoa rā, kia anga mai koe ki te īnoi a tāu pononga, ki tāna karanga, e Ihowā, e tōku Atua, ka whakarongo ki te karanga, ki te īnoi e īnoi nei tāu pononga ki tōu aroaro i tēnei rā. 29 Kia titiro mai ōu kanohi ki tēnei whare i te pō, i te ao, ki te wāhi i kī ai koe, ‘Ko reira tōku ingoa,’ whakarongo ki te īnoi e īnoi ai tāu pononga ki te ritenga mai o tēnei wāhi. 30 Kia rongo hoki koe ki te karanga a tāu pononga, a tāu iwi hoki, a Īharaira, ina īnoi ki te ritenga mai o tēnei wāhi. Nā, kia rongo koe i te wāhi e noho nā koe i te rangi, ā, ka rongo, murua tō rātou hara.
31 "Ki te hara tētahi tangata ki tōna hoa, ā, ka meinga he oati hei oati māna, ā, ka tae mai ia, ā, ka oati ki mua i tōu āta i tēnei whare; 32 tēnā rā, māu e whakarongo mai i te rangi, e mahi, e whakarite te whakawā a āu pononga, māu e whakahē te tangata hē, e mea iho tōna ara ki runga anō ki tōna māhunga; māu anō e whakatika tā te tika, e hoatu ki a ia ngā mea e rite ana ki tōna tika.
33 "Ki te patua tāu iwi, a Īharaira e te hoariri, mō rātou i hara ki a koe, ā, ka hoki ki a koe, ka whakaae ki tōu ingoa, ka īnoi, ka, karanga ki a koe, i roto i tēnei whare; 34 tēnā rā, māu e whakarongo i te rangi, e muru te hara o tāu iwi, o Īharaira e whakahoki mai rātou ki te whenua i hōmai e koe ki ō rātou mātua
35 "Ki te tūtakina te rangi, ā, kāhore he ua, mō rātou i hara ki a koe; ā, ka īnoi rātou ki te ritenga o tēnei wāhi, ka whakaae ki tōu ingoa, ka tahuri i tō rātou hara, nō rātou ka whakawhiua e koe; 36 tēnā rā, māu e whakarongo i te rangi, e muru te hara o āu pononga, o tāu iwi, o Īharaira, ina whakaako koe i a rātou ki te ara pai e haere ai rātou; ā, hōmai e koe he ua ki tōu whenua, i hōmai nei e koe hei kāinga pūmau mō tāu iwi.
37 "Ki te mea he matekai tō te whenua, he mate urutā, ki te mea he ngingio, he koriri, he māwhitiwhiti rānei, he moka rānei; ki te whakapaea rānei rātou e ō rātou hoariri ki te whenua o ō rātou pā; ki te pā mai tētahi whiu, tētahi mate tūroro rānei; 38 ki te mea he īnoi, he karanga rānei nā tētahi tangata, nā tāu iwi katoa rānei, nā Īharaira, ina mōhio rātou ki te mate o tōna ngākau, o tōna ngākau, ā, ka wherahia ōna ringa ki te ritenga mai o tēnei whare; 39 tēnā rā, māu e whakarongo mai i te rangi, i tōu wāhi e noho nā koe, e muru te hē, e mahi, e hōmai ki ngā tāngata ngā mea e rite ana ki ngā huarahi katoa o tēnei, o tēnei, e mōhio ana hoki koe ki tōna ngākau – ko koe anake nei hoki te mōhio ana ki ngā ngākau o ngā tama katoa a te tangata – 40 kia wehi ai rātou i a koe i ngā rā katoa e ora ai rātou i runga i te mata o te whenua i hōmai nei e koe ki ō mātou mātua.
41 "Nā, ko te tangata iwi kē, ehara nei i tāu iwi, i a Īharaira, ā, ka tae mai i te whenua mamao, he whakaaro ki tōu ingoa; 42 e rongo hoki rātou ki tōu ingoa nui, ki tōu ringa kaha, ki tōu tākakau kua oti te whakamārō, ā, ka haere, ka īnoi ki te ritenga mai o tēnei whare; 43 māu e whakarongo, mai i te rangi, i tōu wāhi e noho nā koe, e mea ngā mea katoa i karanga ai te tangata iwi kē ki a koe. Kia mōhio ai ngā iwi katoa o te whenua ki tōu ingoa, kia wehi ai i a koe, kia pērā ai me tāu iwi, me Īharaira; kia mōhio ai hoki kua oti tōu ingoa te karanga ki runga ki tēnei whare ka oti nei i ahau te hanga.
44 "Ki te haere tāu iwi ki te whawhai ki tōna hoariri, ki ngā wāhi e tonoa ai rātou e koe, ā, ka īnoi ki a Ihowā ki te ritenga mai o te pā kua whiriwhiria nei e koe, o te whare kua hangā nei e ahau mō tōu ingoa; 45 tēnā rā, māu e whakarongo mai i te rangi ki tā rātou īnoi, ki tā rātou karanga, e whakatika hoki tā rātou.
46 "Ki te hara rātou ki a koe – kāhore hoki he tangata i hapa i te hara – ā, ka riri koe ki a rātou, ka tuku i a rātou ki te hoa whawhai, ā, ka whakaraua atu e rātou hei whakarau ki te whenua o te hoa whawhai, ki te wāhi tata, ki te wāhi mamao rānei. 47 Nā, ki te hoki ake tō rātou mahara i te whenua i whakaraua atu ai rātou, ā, ka rīpenetā rātou, ka īnoi ki a koe i te whenua o ō rātou kaiherehere, ka mea, ‘Kua hara mātou, kua parori kē tā mātou mahi, kua mahi mātou i te kino’; 48 ā, ka tahuri ō rātou ngākau katoa, ō rātou wairua katoa, ki a koe i te whenua o ō rātou hoariri i whakaraua atu ai rātou, ā, ka īnoi rātou ki a koe ki te ritenga mai o tō rātou nei whenua hōmai e koe ki ō rātou mātua, ki te pā i whiriwhiria nei e koe, ki tēnei whare kua hangā nei e ahau mō tōu ingoa; 49 tēnā rā, māu e whakarongo mai i te rangi, i tōu wāhi e noho nā koe, ki tā rātou īnoi, ki tā rātou karanga, māu hoki e whakatika tā rātou. 50 Māu anō e muru te hē o tāu iwi i hara nei ki a koe, me ā rātou mahi tutū katoa i tutū ai ki a koe; meinga anō kia arohaina rātou e ō rātou kaiherehere kia tohungia hoki e rātou; 51 ko tāu iwi hoki rātou, ko tōu wāhi tupu i whakaputaina mai nei e koe i Īhipa, i roto i te oumu rino.
52 "Kia titiro mai ai anō ōu kanohi ki te karanga a tāu pononga, ki te karanga anō a tāu iwi, a Īharaira, ka whakarongo ki a rātou i ā rātou karangatanga katoa ki a koe. 53 Nāu hoki rātou i wehe hei taonga tupu mōu i roto i ngā iwi katoa o te whenua, he kupu hoki nāu, nā tāu pononga, nā Mohi i whakapuaki, i tāu whakaputanga mai i ō mātou mātua i Īhipa, e te Ariki, e Ihowā."
Ka Manaakitia e Horomona te Whakaminenga
54 Ā, i te mutunga o tā Horomona īnoi i tēnei īnoi katoa, i tēnei karanga ki a Ihowā, ka whakatika ake ia i mua i te āta a Ihowā i a ia i tūturi rā i runga i ōna turi, me te tuwhera tonu anō ōna ringa whaka te rangi. 55 Ā, ka tū ia, ka manaaki i te huihui katoa o Īharaira, he nui te reo, ā, ka mea:
56 "Kia whakapaingia a Ihowā nāna nei i hōmai te okiokinga ki tāna iwi, ki a Īharaira, rite tonu ki ngā mea katoa i kōrerotia e ia; hore rawa tētahi kupu i taka o āna mea pai katoa i kōrerotia e ia, arā e tāna pononga, e Mohi. 57 Hei hoa mō tātou a Ihowā, tō tātou Atua, kia pērā anō me ia i ō tātou mātua; kaua ia e whakarere i a tātou, kaua hoki e mawehe atu i a tātou; 58 māna e whakaanga ō tātou ngākau ki a ia, kia haere i āna ara katoa, kia pupuri i āna whakahau, i āna tikanga, i āna whakaritenga, i whakahaua e ia ki ō tātou mātua. 59 Nā, kia tata ki a Ihowā, ki tō tātou Atua, i te ao, i te pō, ēnei kupu āku i karanga nei ahau ki a Ihowā, kia whakatikaia ai e ia tā tāna pononga, tā tāna iwi hoki, tā Īharaira e tohe ai, i ngā meatanga o tēnei rā, o tēnei rā. 60 Kia mōhio ai ngā iwi katoa o te whenua ki a Ihowā, ko ia te Atua; kāhore kē atu. 61 Nā, kia tapatahi ō koutou ngākau ki a Ihowā ki tō tātou Atua, kia haere i runga i āna tikanga, kia puritia āna whakahau, kia rite ki tō tēnei rā."
Ka Patua e Horomona he Patunga Tapu
62 Nā, patua iho e te kīngi rātou tahi ko Īharaira katoa he patunga tapu ki te aroaro o Ihowā. 63 I patua hoki e Horomona he patunga mō te pai, he mea patu nāna mā Ihowā, e rua tekau mā rua mano ngā kau, kotahi rau e rua tekau mano ngā hipi. Nā, kua tāia te kawa o te whare o Ihowā e te kīngi rātou ko ngā tama katoa a Īharaira.
64 I whakatapua anō e te kīngi i taua rā a waenganui o te marae i mua i te whare o Ihowā; i tukua hoki e ia ki reira ngā tahunga tinana, me ngā whakahere totokore, me te ngako o ngā whakahere mō te pai; he iti hoki nō te āta parāhi i te aroaro o Ihowā hei meatanga mō ngā tahunga tinana, mō ngā whakahere totokore, mō ngā ngako o ngā whakahere mō te pai.
65 I mahia anō he hākari i taua wā e Horomona rātou ko Īharaira katoa ki te aroaro o Ihowā, o tō tātou Atua, he huihuinga nui, nō te haerenga atu ki Hāmata tae noa ki te awa o Īhipa, e whitu ngā rā, e whitu atu anō ngā rā, kotahi tekau mā whā aua rā. 66 I te waru o ngā rā ka tukua e ia te iwi kia haere; nā, ka manaaki rātou i te kīngi, ā, haere koa ana ki ō rātou tēneti, pai tonu hoki te ngākau i ngā mea pai katoa i meinga e Ihowā ki a Rāwiri, ki tāna pononga, rātou ko tāna iwi, ko Īharaira.