1 Reis 2

Învățăturile date lui Solomon la moarte

1 David se apropia de clipa*Gen. 47:29.Deut. 31:14. morții și a dat îndrumări fiului său Solomon, zicând: 2 „Eu*Ios. 23:14. plec pe calea pe care merge toată lumea. Întărește-te*Deut. 17:19,20. și fii om! 3 Păzește poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbutești*Deut. 29:9.Ios. 1:7.1 Cron. 22:12,13. în tot ce vei face și oriîncotro te vei întoarce 4 și pentru ca Domnul să împlinească*2 Sam. 7:25. următoarele cuvinte, pe care le-a rostit pentru mine: ‘Dacă*Ps. 132:12. fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblând*2 Împ. 20:3. cu credincioșie înaintea Mea din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit*2 Sam. 7:12,13. Cap. 8:25. niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.’ 5 Știi ce mi-a făcut*2 Sam. 3:39;18:5,12,14;19:5-7. Ioab, fiul Țeruiei, ce a făcut celor două căpetenii ale oștirii lui Israel, lui Abner*2 Sam. 3:27., fiul lui Ner, și lui Amasa*2 Sam. 20:10., fiul lui Ieter. I-a omorât; a vărsat în timp de pace sânge de război și a pus sângele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc și pe încălțămintea din picioare. 6 Fă după înțelepciunea*Vers. 9.Prov. 20:26. ta și să nu lași ca perii lui cei albi să se coboare în pace în Locuința morților. 7 Să te porți cu bunăvoință cu fiii lui Barzilai*2 Sam. 19:31,38., Galaaditul, și ei să mănânce*2 Sam. 9:7,10;19:28. la masă cu tine, căci tot așa s-au purtat și ei*2 Sam. 17:27. cu mine, ieșindu-mi înainte când fugeam de fratele tău Absalom. 8 Iată că ai lângă tine pe Șimei*2 Sam. 16:5., fiul lui Ghera, Beniamitul, din Bahurim. El a rostit împotriva mea mari blesteme în ziua când mă duceam la Mahanaim. Dar s-a coborât înaintea*2 Sam. 19:18. mea la Iordan și i-am jurat*2 Sam. 19:23. pe Domnul zicând: ‘Nu te voi omorî cu sabia.’ 9 Acum, tu să nu-l lași nepedepsit*Exod 20:7.Iov 9:28., căci ești un om înțelept și știi cum trebuie să te porți cu el. Să-i cobori perii albi însângerați*Gen. 42:38;44:31. în Locuința morților." 10 David a adormit*Cap. 1:21.Fapte 2:29;13:36. cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea*2 Sam. 5:7. lui David. 11 Vremea cât a împărățit*2 Sam. 5:4.1 Cron. 29:26,27. David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărățit șapte ani, iar la Ierusalim a împărățit treizeci și trei de ani. 12 Solomon a șezut*1 Cron. 29:23.2 Cron. 1:1. pe scaunul de domnie al tatălui său David, și împărăția lui s-a întărit foarte mult.

Solomon omoară pe Adonia

13 Adonia, fiul Haghitei, s-a dus la Bat-Șeba, mama lui Solomon. Ea i-a zis: „Vii*1 Sam. 16:4,5. cu gânduri pașnice?" El a răspuns: „Da." 14 Și a adăugat: „Am să-ți spun o vorbă." Ea a zis: „Vorbește!" 15 Și el a zis: „Știi că împărăția era*Cap. 1:5. a mea și că tot Israelul își îndrepta privirile spre mine ca să fiu împărat. Dar împărăția s-a întors și a căzut fratelui meu, pentru că Domnul i-a*1 Cron. 22:9,10;28:5-7.Prov. 21:30.Dan. 2:21. dat-o. 16 Acum îți cer un lucru: nu-ți întoarce fața!" Ea i-a răspuns: „Vorbește!" 17 Și el a zis: „Spune, te rog, împăratului Solomon – căci nu se poate să nu te asculte – să-mi dea de nevastă pe*Cap. 1:3,4. Abișag, Sunamita." 18 Bat-Șeba a zis: „Bine! Voi vorbi împăratului pentru tine." 19 Bat-Șeba s-a dus la împăratul Solomon să-i vorbească pentru Adonia. Împăratul s-a sculat s-o întâmpine, s-a închinat*Exod 20:12. înaintea ei și a șezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama împăratului și ea a șezut*Ps. 45:9. la dreapta lui. 20 Apoi a zis: „Am să-ți fac o mică rugăminte: să mă asculți!" Și împăratul i-a zis: „Cere, mamă, căci te voi asculta." 21 Ea a zis: „Abișag, Sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia." 22 Împăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentru ce ceri numai pe Abișag, Sunamita, pentru Adonia? Cere și împărăția pentru el, căci este fratele meu mai mare decât mine – pentru el, pentru preotul Abiatar*Cap. 1:7. și pentru Ioab, fiul Țeruiei." 23 Atunci, împăratul a jurat pe Domnul zicând: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată*Rut 1:17. asprimea dacă nu-l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea! 24 Acum, viu este Domnul, care m-a întărit și m-a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David și care mi-a făcut o casă după făgăduința*2 Sam. 7:11,13.1 Cron. 22:10. Lui, că astăzi va muri Adonia!" 25 Și împăratul Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit, și Adonia a murit.

Abiatar, scos din slujbă

26 Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot*Ios. 21:18., la moșiile tale, căci ești vrednic de moarte, dar nu te voi omorî azi, pentru că ai purtat*1 Sam. 23:6.2 Sam. 15:24,29. chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David și pentru că ai luat*1 Sam. 22:20,23.2 Sam. 15:24. parte la toate suferințele tatălui meu." 27 Astfel, Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să împlinească*1 Sam. 2:31-35. cuvântul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.

Omorârea lui Ioab

28 Vestea aceasta a ajuns până la Ioab, care luase partea*Cap. 1:7. lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului și s-a apucat*Cap. 1:50. de coarnele altarului. 29 Au dat de știre împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului și că este la altar. Și Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându-i: „Du-te și lovește-l!" 30 Benaia a ajuns la cortul Domnului și a zis lui Ioab: „Ieși, căci așa poruncește împăratul!" Dar el a răspuns: „Nu! Vreau să mor aici." Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicând: „Așa a vorbit Ioab și așa mi-a răspuns." 31 Împăratul a zis lui Benaia: „Fă*Exod 21:14. cum a zis, lovește-l și îngroapă-l; și ia*Num. 35:33.Deut. 19:13;21:8,9. astfel de peste mine și de peste casa tatălui meu sângele pe care l-a vărsat Ioab fără temei. 32 Domnul va face ca sângele lui să cadă*Jud. 9:24,57.Ps. 7:16. asupra capului lui, pentru că a lovit pe doi bărbați mai drepți și mai buni*2 Cron. 21:13. decât el și i-a ucis cu sabia, fără să fi știut tatăl meu David: pe Abner*2 Sam. 3:27., fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Israel, și pe Amasa*2 Sam. 20:10., fiul lui Ieter, căpetenia oștirii lui Iuda. 33 Sângele lor să cadă peste capul lui Ioab și peste capul urmașilor*2 Sam. 3:29. lui pentru totdeauna, dar David*Prov. 25:5., sămânța lui, casa lui și scaunul lui de domnie să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului." 34 Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a suit, a lovit pe Ioab și l-a omorât. El a fost îngropat în casa lui, în pustie. 35 Împăratul a pus în fruntea oștirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar*Vers. 27. a pus pe preotul Țadoc*Num. 25:11-13.1 Sam. 2:35.1 Cron. 6:53;24:3..

Omorârea lui Șimei

36 Împăratul a chemat pe Șimei*2 Sam. 16:15. Vers. 8. și i-a zis: „Zidește-ți o casă la Ierusalim: să locuiești în ea și să nu ieși din ea ca să te duci într-o parte sau alta. 37 Să știi bine că, în ziua când vei ieși și vei trece pârâul*2 Sam. 15:23. Chedron, vei muri. Atunci, sângele*Lev. 20:9.Ios. 2:19.2 Sam. 1:16. tău va cădea asupra capului tău." 38 Șimei a răspuns împăratului: „Bine! Robul tău va face cum spune domnul meu împăratul." Și Șimei a locuit multă vreme la Ierusalim. 39 După trei ani, s-a întâmplat că doi slujitori ai lui Șimei au fugit la Achiș*1 Sam. 27:2., fiul lui Maaca, împăratul Gatului. Au dat de știre lui Șimei zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat." 40 Șimei s-a sculat, a pus șaua pe măgar și s-a dus la Gat, la Achiș, să-și caute slujitorii. Șimei s-a dus și și-a adus înapoi slujitorii din Gat. 41 Au dat de veste lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s-a întors. 42 Împăratul a chemat pe Șimei și i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul și nu ți-am spus eu hotărât: ‘Să știi că vei muri în ziua când vei ieși să te duci într-o parte sau alta’? Și nu mi-ai răspuns tu: ‘Bine, am înțeles’? 43 Pentru ce atunci n-ai ascultat de jurământul Domnului și de porunca pe care ți-o dădusem?" 44 Și împăratul a zis lui Șimei: „Știi înăuntrul inimii tale tot*2 Sam. 16:5.Ps. 7:16. răul pe care l-ai făcut tatălui meu David; Domnul*Ezec. 17:19. a întors răutatea ta asupra capului tău. 45 Dar împăratul Solomon va fi binecuvântat și scaunul*Prov. 25:5. de domnie al lui David va fi întărit pe vecie înaintea Domnului." 46 Și împăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, care a ieșit și a lovit pe Șimei, și Șimei a murit.

Astfel, împărăția*Vers. 12. s-a întărit în mâinile lui Solomon.

Tā Rāwiri Ohākī ki a Horomona

1 Nā, kua tata ngā rā o Rāwiri e mate ai; ā, ka ako ia i tāna tama, i a Horomona, ka mea: 2 "E haere ana tēnei ahau i te ara o te whenua katoa. Nā, kia kaha, whakatāne, 3 ā, kia mau ki te whakahau a Ihowā, a tōu Atua, kia haere i āna ara, kia mau ki āna tikanga, ki āna whakahau, ki āna whakaritenga, ki āna whakaaturanga, ki ngā mea kua oti te tuhituhi ki te ture a Mohi, kia tika ai tāu i ngā mea katoa e mea ai koe, i ngā wāhi katoa e tahuri ai koe. 4 Kia mana ai i a Ihowā tāna kupu i kōrero ai ia mōku, i mea ai: ‘Ki te tūpato āu tamariki ki tō rātou ara, ki te whakapaua katoatia ō rātou ngākau, ō rātou wairua, ki te haere i tōku aroaro i runga i te pono, e kore e whakakorea, e ai ki tāna, tētahi tangata māu mō te torōna o Īharaira.’

5 "Nā, e mōhio ana hoki koe ki tā Ioapa tama a Teruia i mea ai ki ahau, ki tāna i mea ai ki ngā rangatira ope tokorua o Īharaira, ki a Āpanēre tama a Nere, ki a Amaha tama a Iētere, i patua rā e ia, ā, whakahekea ana ngā toto o te whawhai i te wā o te rangimārie, whakahekea ana ngā toto o te whawhai ki tōna whītiki i tōna hope, ki ōna hū i ōna waewae. 6 Nā, kia rite tāu e mea ai ki tāu i mātau ai, ā, kaua e tukua tōna upoko hina kia heke atu ki te rua i runga i te rangimārie.

7 "Kia puta ia tōu aroha ki ngā tama a Paratirai Kireari, kia uru hoki rātou ki te hunga e kai ana ki tāu tēpu; i pērā hoki rātou, i whakatau ki ahau i tōku rerenga i tōu tuakana, i a Apohārama.

8 "Nā, kei a koe nā a Himei tama a Kera o Pineamine, o Pahurimi, tērā i kanga rā ki ahau, kino atu te kanga, i te rā i haere ai ahau ki Mahanaima. Otiia, i haere mai ki ahau ki raro, ki Horano ki te whakatau i ahau, ā, oatitia ana a Ihowā e ahau ki a ia, i mea ahau, ‘E kore ahau e whakamate i a koe ki te hoari.’ 9 Nā, kaua ia e meinga he harakore, he tangata mōhio hoki koe, ā, e mātau ana ki tāu e mea ai ki a ia; engari kia heke tōna upoko hina ki te rua i runga i te toto."

Te Matenga o Rāwiri

10 Nā, moe ana a Rāwiri ki ōna mātua, ā, tanumia ana ki te pā o Rāwiri. 11 Ko ngā rā i kīngi ai a Rāwiri ki a Īharaira, e whā tekau tau; e whitu ngā tau i kīngi ai ia ki Heperona, e toru tekau mā toru anō ngā tau i kīngi ai ki Hiruhārama. 12 Nā, noho ana a Horomona i runga i te torōna o Rāwiri, o tōna pāpā, ā, ū rawa tōna kīngitanga.

Te Matenga o Aronia

13 Nā, ka haere a Aronia tama a Hākiti ki a Patehēpa whaea o Horomona. Ā, ka mea tērā, "I haere mai rānei koe i runga i te pai?"

Ā, ka mea ia, "I runga anō i te pai." 14 Ā, i mea anō ia, "He kupu tāku ki a koe."

Ā, ka mea tērā, "Kōrero."

15 Nā, ka mea ia, "E mōhio ana koe, i ahau te kīngitanga, i anga mai anō ngā kanohi o Īharaira katoa ki ahau hei kīngi; heoi kua kauparea kētia nei te kīngitanga, ā, riro ana i tōku teina: nōna hoki, nā Ihowā mai. 16 Nā, kotahi tēnei tono āku ki a koe; kaua e whakakāhoretia tāku."

Ā, ka mea tērā ki a ia, "Kōrero."

17 Nā, ka mea ia, "Tēnā, kōrero ki a Kīngi Horomona, e kore hoki ia e whakakāhore ki tāu, kia hōmai e ia a Āpihaka Hunami hei wahine māku."

18 Nā, ka mea a Patehēpa, "E pai ana, me kōrero tāu e ahau ki te kīngi."

19 Heoi, haere ana a Patehēpa ki a Kīngi Horomona ki te kōrero ki a ia i tā Aronia, ā, whakatika ana te kīngi ki te whakatau ki a ia, piko ana ki a ia, ā, ka noho iho anō ki tōna torōna. Ā, ka meinga e ia kia whakatūria he torōna mō te whaea o te kīngi, ā, noho ana tērā ki tōna ringa matau.

20 Kātahi ka mea ia, "Kotahi tēnei mea iti hei tononga māku ki a koe; kaua tāku e whakakāhoretia."

Ā, ka mea te kīngi ki a ia, "Tonoa, e tōku whaea; e kore hoki ahau e whakakāhore ki tāu."

21 Ā, ka mea tērā, "Kia hoatu a Āpihaka Hunami hei wahine mā tōu tuakana, mā Aronia."

22 Nā, ka whakahoki a Kīngi Horomona, ka mea ki tōna whaea, "He aha i tonoa ai e koe a Āpihaka Hunami mā Aronia? Tonoa anō hoki te kīngitanga mōna; ko ia hoki tōku tuakana; mōna, mō Apiātara tohunga, mō Ioapa tama a Teruia."

23 Kātahi ka oatitia a Ihowā e Kīngi Horomona, ka mea, "Kia meatia mai tēnei e te Atua ki ahau, me tētahi atu mea anō, mehemea ehara i te kupu whakamate mōna anō tēnei i kōrerotia nei e Aronia. 24 Tēnā rā, e ora ana a Ihowā i whakapūmau nei i ahau, i whakanoho nei i ahau ki te torōna o Rāwiri, o tōku pāpā, i mea nei hoki i tētahi whare mōku, i te pērā me tāna i kōrero ai, ko āianei pū mate ai a Aronia."

25 Nā, ka tonoa e Kīngi Horomona a Penaia tama a Iehoiara, ā, rere ana tērā ki runga ki a ia, nā, kua mate.

Te Whakapakonga o Apiātara me te Matenga o Ioapa

26 Nā, ka mea te kīngi ki te tohunga ki a Apiātara, "Haere ki Anatoto, ki āu māra; e tika ana hoki te mate mōu. Otiia, e kore ahau e whakamate i a koe i tēnei rā, nō te mea nāu i mau te āka a te Ariki, a Ihowā, i mua i a Rāwiri, i tōku pāpā, i mate anō hoki koe i ngā mate katoa o tōku pāpā."

27 Heoi, peia ana a Apiātara e Horomona i te mahi tohunga ki a Ihowā; kia tutuki ai te kupu a Ihowā i kōrero ai ki Hiro mō te whare o Eri.

28 Nā, ka tae te rongo ki a Ioapa; i anga hoki a Ioapa ki te whai i a Aronia, engari kāhore i tahuri ki a Apohārama. Nā, rere ana a Ioapa ki te tapenākara o Ihowā, kei te pupuri i ngā haona o te āta. 29 Ā, ka kōrerotia ki a Kīngi Horomona, "Kua rere a Ioapa ki te tapenākara o Ihowā, nā, kei te taha o te āta."

Kātahi ka ungā a Penaia tama a Iehoiara e Horomona, ā, ka mea ia, "Haere, e rere ki runga i a ia."

30 Nā, ka tae a Penaia ki te tapenākara o Ihowā; ka mea ki a ia, "Ko te kupu tēnei a te kīngi, ‘Puta mai ki waho!’ "

Anō rā ko tērā, "Kāhore, engari kia mate ahau ki konei."

Nā, ka whakahokia te kōrero e Penaia ki te kīngi; i mea ia, "Ko te kupu tēnei a Ioapa, ko tāna tēnei i whakahoki ai ki ahau."

31 Anō rā ko te kīngi ki a ia, "Meatia tāna i kōrero ai; rere atu ki runga ki a ia, ka tanu i a ia; kia whakakāhoretia atu ai e koe i ahau, i te whare hoki o tōku pāpā, ngā toto i whakahekea noatia e Ioapa. 32 Ā, ka whakahokia iho e Ihowā ōna toto ki runga anō ki tōna mātenga, nāna hoki i rere ki runga i ngā tāngata tokorua, ki ngā tāngata e tika ake ana, e pai ake ana i a ia, ā, patua iho ki te hoari, kīhai anō hoki tōku pāpā, a Rāwiri i mōhio, arā ki a Āpanēre tama a Nere, ki te rangatira o te ope o Īharaira, rāua ko Amaha tama a Iētere, rangatira o te ope o Hūrā. 33 Heoi, ka hoki iho ō rāua toto ki runga ki te mātenga o Ioapa, ki runga anō ki te mātenga o ōna uri ā ake ake; ki a Rāwiri ia, rātou ko ōna uri, ko tōna whare, ko tōna torōna, ka mau tā Ihowā rongo ā ake ake."

34 Nā, ko te haerenga o Penaia tama a Iehoiara ki runga, ā, rere ana ki runga ki a ia, whakamatea iho; ā, tanumia iho ia ki tōna whare, ki te koraha. 35 Ā, meinga ana e te kīngi a Penaia tama a Iehoiara hei rangatira ope i muri i a ia; i meinga e te kīngi a Hāroko tohunga hei whakakapi mō Apiātara.

36 Nā, ka tono tāngata te kīngi ki te karanga i a Himei, ā, ka mea ki a ia, "Hangā he whare mōu ki Hiruhārama, hei reira noho ai; kaua hoki e haere atu i reira ki hea, ki hea. 37 Ko ā te rā hoki e puta ai koe ki waho, e whiti ai i te awa i Kitirono, kia tino mōhio koe, ko te mate kau mōu; hei runga anō i tōu mātenga ōu toto."

38 Nā, ka mea a Himei ki te kīngi, "He pai tēnā kupu; ka pēnā tāu pononga, me tā tōku ariki, me tā te kīngi i kōrero mai nā." Nā, he maha ngā rā i noho ai a Himei ki Hiruhārama.

39 Ā, i te mutunga o ngā tau e toru ka tahuti ngā pononga tokorua a Himei ki a Ākihi tama a Maaka kīngi o Kāta, ā, ka kōrerotia ki a Himei, "Nanā, ko āu pononga tērā, kei Kāta." 40 Nā, ko te whakatikanga o Himei, whakanohoia ana tana kāihe, ā, haere ana ki Kāta, ki a Ākihi, ki te rapu i āna pononga; heoi haere ana a Himei, ā, kawea ana mai e ia āna pononga i Kāta.

41 Nā, ka kōrerotia ki a Horomona, i haere atu a Himei i Hiruhārama ki Kāta, ā, kua hoki mai anō. 42 Nā, ka tono tāngata te kīngi ki te karanga i a Himei, ā, ka mea ki a ia, "Kāhore ianei koe i whakaoatitia e ahau ki a Ihowā, me tāku whakaatu anō ki a koe, me tāku kī atu anō, ‘Ko te rā e puta ai koe ki waho, e haere ai ki hea rānei, ki hea rānei, kia tino mōhio koe, ko te mate kau mōu?’ I mea mai anō koe ki ahau, ‘He pai te kupu i rongo ai ahau.’ 43 He aha rā koe tē pupuri ai i te oati a Ihowā, i te whakahau i whakahaua ai koe e ahau?"

44 I mea anō te kīngi ki a Himei, "E mōhio ana koe, e mōhio ana anō tōu ngākau, ki te kino katoa, ki tāu i mea ai ki tōku pāpā, ki a Rāwiri. Nā, ka whakahokia nei e Ihowā tōu kino ki runga ki tōu mātenga. 45 Ka manaakitia ia a Kīngi Horomona, ka pūmau tonu anō te torōna o Rāwiri i te aroaro o Ihowā ā ake ake."

46 Heoi, ka whakahau te kīngi ki a Penaia tama a Iehoiara, haere ana tērā ki waho, rere ana ki runga ki a ia, nā, kua mate.

Nā, kua pūmau te kīngitanga i te ringa o Horomona.