1 Reis 18

Ilie înaintea lui Ahab

1 Au trecut multe*Luca 4:25.Iac. 5:17. zile și cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ilie în al treilea an: „Du-te și înfățișează-te înaintea lui Ahab, ca să dau*Deut. 28:12. ploaie pe fața pământului." 2 Și Ilie s-a dus să se înfățișeze înaintea lui Ahab.

Era mare foamete în Samaria. 3 Și Ahab a trimis să cheme pe Obadia, mai-marele casei lui. Obadia se temea mult de Domnul. 4 De aceea, când a nimicit Izabela pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci, i-a ascuns câte cincizeci într-o peșteră și i-a hrănit cu pâine și cu apă. 5 Ahab a zis lui Obadia: „Haidem prin țară, pe la toate izvoarele de apă și pe la toate pâraiele; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viața cailor și catârilor și să n-avem nevoie să omorâm vitele." 6 Și-au împărțit țara s-o cutreiere. Ahab a plecat singur pe un drum, și Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7 Pe când era Obadia pe drum, iată că l-a întâlnit Ilie. Obadia, cunoscându-l, a căzut cu fața la pământ și a zis: „Tu ești, domnul meu Ilie?" 8 El i-a răspuns: „Eu sunt; du-te și spune stăpânului tău: ‘Iată că a venit Ilie!’" 9 Și Obadia a zis: „Ce păcat am săvârșit eu ca să dai pe robul tău în mâinile lui Ahab, ca să mă omoare? 10 Viu este Domnul că n-a rămas popor sau împărăție unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute și, când se spunea că nu ești acolo, punea pe împărăția și poporul acela să jure că nu te-au găsit. 11 Și acum zici: ‘Du-te și spune stăpânului tău: «Iată că a venit Ilie!»’ 12 Și apoi, când voi pleca de la tine, Duhul*2 Împ. 2:16.Ezec. 3:12,14.Mat. 4:1.Fapte 8:39. Domnului te va duce nu știu unde. Dacă m-aș duce să dau de știre lui Ahab și nu te-ar găsi, mă va omorî. Și totuși robul tău se teme de Domnul din tinerețea lui. 13 Nu s-a spus oare domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii Domnului? Cum am ascuns o sută de proroci ai Domnului, câte cincizeci într-o peșteră, și i-am hrănit cu pâine și cu apă? 14 Și acum tu zici: ‘Du-te și spune stăpânului tău: «Iată că a venit Ilie!»’ El mă va ucide." 15 Dar Ilie a zis: „Viu este Domnul oștirilor, al cărui slujitor sunt, că astăzi mă voi înfățișa înaintea lui Ahab."

Ilie și prorocii lui Baal

16 Obadia, ducându-se înaintea lui Ahab, l-a înștiințat despre lucrul acesta. Și Ahab s-a dus înaintea lui Ilie. 17 Abia l-a zărit Ahab pe Ilie și i-a zis: „Tu ești*Cap. 21:20. acela care nenorocești pe*Ios. 7:25.Fapte 16:20. Israel?" 18 Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, fiindcă*2 Cron. 15:2. ați părăsit poruncile Domnului și v-ați dus după baali. 19 Strânge acum pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel*Ios. 19:26., pe cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal și pe cei patru sute*Cap. 16:33. de proroci ai Astarteei, care mănâncă la masa Izabelei." 20 Ahab a trimis soli la toți copiii lui Israel și a strâns*Cap. 22:6. pe proroci la muntele Carmel. 21 Atunci, Ilie s-a apropiat de tot poporul și a zis: „Până*2 Împ. 17:41.Mat. 6:24. când vreți să șchiopătați de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeți după El, iar dacă este Baal, mergeți*Ios. 24:15. după Baal!" Poporul nu i-a răspuns nimic. 22 Și Ilie a zis poporului: „Eu singur*Cap. 19:10,14. am rămas din prorocii Domnului, pe când proroci*Vers. 19. ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi junci. Ei să-și aleagă un junc, pe care să-l taie în bucăți și să-l pună pe lemne fără să pună foc. Și eu voi pregăti celălalt junc și-l voi pune pe lemne fără să pun foc. 24 Apoi, voi să chemați numele dumnezeului vostru, și eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin*Vers. 38.1 Cron. 21:26. foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu." Și tot poporul a răspuns și a zis: „Bine!" 25 Ilie a zis prorocilor lui Baal: „Alegeți-vă un junc din cei doi, pregătiți-l voi întâi, căci sunteți mai mulți, și chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu puneți foc." 26 Ei au luat juncul pe care li l-au dat și l-au pregătit. Și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază, zicând: „Baale, auzi-ne!" Dar nu s-a auzit nici glas*Ps. 115:5.Ier. 10:5.1 Cor. 8:4;12:2., nici răspuns. Și săreau împrejurul altarului pe care-l făcuseră. 27 La amiază, Ilie și-a bătut joc de ei și a zis: „Strigați tare, fiindcă este dumnezeu; se gândește la ceva sau are treabă sau este în călătorie sau poate că doarme și se va trezi." 28 Ei au strigat tare și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi*Lev. 19:28.Deut. 14:1. cu săbiile și cu sulițele, până ce a curs sânge pe ei. 29 Când a trecut amiaza, au aiurat până în clipa când se aducea jertfa de seară. Dar nu s-a auzit nici glas*Vers. 26., nici răspuns, nici semn de luare aminte. 30 Ilie a zis atunci întregului popor: „Apropiați-vă de mine!" Tot*Cap. 19:10. poporul s-a apropiat de el. Și Ilie a dres altarul Domnului, care fusese sfărâmat. 31 A luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul îi zisese: „Israel*Gen. 32:28;35:10.2 Împ. 17:34. îți va fi numele", 32 și a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului un șanț, în care încăpeau două măsuri de sămânță. 33 A așezat*Lev. 1:6-8. apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăți și l-a pus pe lemne. Apoi a zis: „Umpleți patru vedre cu apă și vărsați-le*Jud. 6:20. pe arderea-de-tot și pe lemne." Și au făcut așa. 34 Apoi a zis: „Mai faceți lucrul acesta o dată." Și l-au făcut încă o dată. Apoi a zis: „Mai faceți-l și a treia oară." Și l-au făcut și a treia oară. 35 Apa curgea în jurul altarului și au umplut*Vers. 32,38. cu apă și șanțul. 36 În clipa când se aducea jertfa de seară, prorocul Ilie s-a apropiat și a zis: „Doamne, Dumnezeul*Exod 3:6. lui Avraam, Isaac și Israel! Fă să se*Cap. 8:43.2 Împ. 19:19.Ps. 83:18. știe astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău și că toate aceste lucruri le-am făcut*Num. 16:28. după porunca Ta. 37 Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, ești adevăratul Dumnezeu și să le întorci astfel inima spre bine!" 38 Atunci a căzut foc*Lev. 9:24.Jud. 6:21.1 Cron. 21:26.2 Cron. 7:1. de la Domnul și a mistuit arderea-de-tot, lemnele, pietrele și pământul și a supt și apa care era în șanț. 39 Când a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu fața la pământ și au zis: „Domnul*Vers. 24. este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!" 40 „Puneți*2 Împ. 10:25. mâna pe prorocii lui Baal", le-a zis Ilie, „niciunul să nu scape!" Și au pus mâna pe ei. Ilie i-a coborât la pârâul Chison și i-a înjunghiat*Deut. 13:5;18:20. acolo.

Ploaia

41 Apoi Ilie a zis lui Ahab: „Suie-te de mănâncă și bea, căci se aude vuiet de ploaie." 42 Ahab s-a suit să mănânce și să bea. Dar Ilie s-a suit pe vârful Carmelului și, plecându-se*Iac. 5:17,18. la pământ, s-a așezat cu fața între genunchi 43 și a zis slujitorului său: „Suie-te și uită-te înspre mare." Slujitorul s-a suit, s-a uitat și a zis: „Nu este nimic!" Ilie a zis de șapte ori: „Du-te iarăși." 44 A șaptea oară, slujitorul a zis: „Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om." Ilie a zis: „Suie-te și spune lui Ahab: ‘Înhamă și coboară-te, ca să nu te oprească ploaia.’" 45 Peste câteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vântul și a venit o ploaie mare. Ahab s-a suit în car și a plecat la Izreel. 46 Și mâna Domnului a venit peste Ilie, care și-a încins*2 Împ. 4:29;9:1. mijlocul și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

Ko Irāia me ngā Poropiti o Paara

1 Ā, ka maha ngā rā, ka puta mai te kupu a Ihowā ki a Irāia i te toru o ngā tau; i mea ia, "Haere, whakakitea atu koe ki a Āhapa; ā, māku e hoatu he ua ki te whenua." 2 Nā, haere ana a Irāia ki te whakakite i a ia ki a Āhapa.

Nui atu hoki te matekai o Hamaria. 3 Nā, ka karanga a Āhapa ki a Opāria, kaitohutohu o tōna whare. (Nā, he nui te wehi o Opāria ki a Ihowā; 4 ā, i tā Ietēpere hautopenga atu i ngā poropiti a Ihowā, nā, ka mau a Opāria ki ngā poropiti kotahi rau, ā, hunā ana e ia, takirima tekau ngā tāngata ki te ana kotahi, ā, whāngainga ana rātou e ia ki te taro, ki te wai.)

5 Nā, ka mea a Āhapa ki a Opāria, "Haere puta noa i te whenua ki ngā puna wai katoa; ki ngā awa katoa; tērā pea ka kitea e tātou tētahi tarutaru e ora ai ngā hōiho me ngā muera; kei poto katoa ā tātou kararehe." 6 Heoi, ka wehea e rāua te whenua hei haerenga mō rāua; haere ana a Āhapa, tōna kotahi i tētahi ara, haere ana a Opāria, tōna kotahi i tētahi ara.

7 Ā, i a Opāria i te ara, nā, ko Irāia kua tūtaki ki a ia; ā, ka mōhio ia ki tērā, ka tāpapa, ka mea, "Ko koe rānei tēnā, e tōku Ariki, e Irāia?"

8 Anō rā ko ia ki a ia, "Ko ahau rā; haere, kōrero atu ki tōu ariki, ‘Ko Irāia tēnei.’ "

9 Nā, ka mea tērā, "He aha rā tōku hara i hoatu ai tāu pononga ki te ringa o Āhapa kia whakamatea? 10 E ora ana a Ihowā, tōu Atua, kāhore he iwi, he kīngitanga, i kore nei tōku ariki e tono tāngata ki reira ki te rapu i a koe; ā, i tā rātou meatanga mai, ‘Kāhore nei,’ whakaoatitia iho e ia taua kīngitanga, taua iwi rānei, me kāhore rātou i kite i a koe. 11 Nā, kua mea nā koe ināianei, ‘Haere, kōrero atu ki tōu ariki, Ko Irāia tēnei.’

12 "Nā, ākuanei, kei tōku mawehenga atu i a koe, ka kāhakina atu koe e te Wairua o Ihowā ki te wāhi e kore ai ahau e mōhio; ā, i tōku taenga atu ki te whakaatu ki a Āhapa, ā, ka kore ia e kite i a koe, kātahi ahau ka patua e ia; heoi e wehi ana tāu pononga i a Ihowā, nō tōku tamarikitanga ake. 13 Kāhore ianei i kōrerotia ki tōku ariki tāku i mea ai i tā Ietēpere patunga i ngā poropiti a Ihowā, tāku hunanga i ngā poropiti kotahi rau a Ihowā, takirima tekau ngā tāngata ki roto i te ana kotahi, ā, whāngainga ana e ahau ki te taro, ki te wai? 14 Ā, ka mea mai nā koe ināianei, ‘Haere, kōrero atu ki tōu ariki, "Ko Irāia tēnei." ’ Ka patua hoki ahau e ia."

15 Anō rā ko Irāia ki a ia, "E ora ana a Ihowā o ngā mano e tū nei ahau i tōna aroaro, ko ā tēnei rā pū ahau puta ai ki a ia."

16 Heoi, haere ana a Opāria ki te whakatau i a Āhapa, ā, kōrerotia ana ki a ia. Nā, haere ana a Āhapa ki te whakatau i a Irāia. 17 Ā, nō te kitenga o Āhapa i a Irāia, nā, ka mea a Āhapa ki a ia, "Ko koe tēnei, e te kaiwhakararuraru o Īharaira?"

18 Anō rā ko ia, "Kāhore i whakararurarutia e ahau a Īharaira; engari koe me te whare o tōu pāpā i tā koutou whakarerenga nei i ngā whakahau a Ihowā, i a koe ka whai nei i ngā Paara. 19 Nā, tīkina āianei, huihuia mai a Īharaira katoa ki ahau ki Maunga Karamere, me ngā poropiti e whā rau e rima tekau a Paara, me ngā poropiti e whā rau o te Āhera, e kai nā ki te tēpu a Ietēpere."

20 Heoi, tono tāngata ana a Āhapa puta noa i ngā tama katoa a Īharaira, ā, whakaminea ana aua poropiti ki Maunga Karamere. 21 Nā, ka whakatata a Irāia ki te iwi katoa, ka mea, "Kia pēhea te roa o tō koutou tāhurihuri ki ngā tikanga e rua? Ki te mea ko Ihowā te Atua, me whai ki a ia; ki te mea ia ko Paara, me whai ki a ia."

Nā, kāhore he kupu i whakahokia e te iwi ki a ia.

22 Kātahi ka mea a Irāia ki te iwi, "Ko ahau anake kua mahue nei o ngā poropiti a Ihowā; e whā rau ia e rima tekau tāngata ngā poropiti a Paara.

23 "Nā, me hōmai e rātou ētahi pūru mā mātou, kia rua, mā rātou e whiriwhiri tētahi pūru mā rātou, ka tapatapahi ai, ka whakaeke ai ki runga ki ngā wahie, kaua hoki he ahi e meatia atu. Māku hoki e taka tētahi pūru, e whakatakoto ki runga ki ngā wahie; e kore hoki e meatia atu he ahi. 24 Ā, mā koutou e karanga ki te ingoa o tō koutou atua; māku hoki e karanga ki te ingoa o Ihowā. Nā, ko te Atua e utua ai te karanga ki te ahi, ko ia hei Atua."

Nā, ka whakahoki te iwi katoa, ka mea, "Ka pai tēnā kupu."

25 Nā, ka mea a Irāia ki ngā poropiti a Paara, "Whiriwhiria tētahi pūru mā koutou, takā; ko tā koutou ki mua, he tokomaha hoki koutou; ka karanga ai ki te ingoa o tō koutou atua; kaua hoki he ahi e meatia atu."

26 Nā, ka tango rātou i te pūru i hoatu ki a rātou, ā, mahia ana e rātou. Nā, ka karanga ki te ingoa o Paara o te ata iho anō ā taea noatia te poutūmārōtanga; i mea ai, "E Paara utua mai tā mātou karanga." Otiia kāhore he kupu, kīhai hoki i utua e tētahi.

Ā, tūpekepeke ana rātou i te āta i hangā nei. 27 Ā, i te poutūmārōtanga, ka tāwai a Irāia ki a rātou, ka mea, "Karanga, kia nui te reo; he atua hoki ia; kei te pūrākau pea ia, kei tahaki rānei, kei te ara rānei, tēnā rānei kei te moe, ā, me whakaara."

28 Nā, nui atu tō rātou reo ki te karanga, ka haehae i a rātou ki te māripi, ki te oka, ko tā rātou tikanga hoki ia, ā, tārere noa ngā toto ki runga ki a rātou. 29 Heoi, kua tāwharara te rā, nā, ka poropiti rātou ā tae noa ki te whakaekenga o tō te ahiahi whakahere; otiia kāhore he reo, kīhai i utua te karanga, kāhore tētahi hei whakarongo.

30 Nā, ka mea a Irāia ki te iwi katoa, "Neke mai ki ahau." Nā, neke ana te iwi katoa ki a ia, Nā, ka whakatikaia e ia te āta a Ihowā i turakina. 31 I mau hoki a Irāia ki ngā kōhatu kotahi tekau mā rua; rite tonu te maha ki ngā iwi o ngā tama a Hākopa, ki a ia nei te kupu a Ihowā, i kī nei, "Ko Īharaira hei ingoa mōu." 32 Nā, hangā ana e ia aua kōhatu hei āta mō te ingoa o Ihowā; ā, keria ana he awa ki te taha o te āta ā taka noa, kia rua ngā mēhua purapura ka kī. 33 Nā, whakapaia ana e ia ngā wahie, ā, tapatapahia ana te pūru, whakatakotoria ana ki runga ki ngā wahie. Ā, ka mea ia, "Whakakīia ētahi oko, kia whā, ki te wai, ka riringi ki runga ki te tahunga tinana, ki ngā wahie."

34 I mea anō ia, "Tēnā anō." Nā, meatia anō e rātou.

I mea hoki ia, "Tuatorutia." Nā, ka tuatorutia e rātou. 35 Nā, ka rere te wai i ngā taha o te āta tawhio noa; whakakīia ana hoki e ia te waikeri ki te wai.

36 Nā, i te whakaekenga o tō te ahiahi whakahere, ka whakatata a Irāia poropiti, ā, ka mea: "E Ihowā, e te Atua o Āperahama, o Īhaka, o Īharaira, kia mōhiotia i tēnei rā ko koe te Atua i roto i a Īharaira, ko ahau tāu pononga, ā, nāu te kupu i mea ai ahau ēnei mea katoa. 37 Whakarongo mai ki ahau, e Ihowā, whakarongo mai ki ahau, kia mōhio ai tēnei iwi ko te Atua koe, e Ihowā, nāu anō i whakahoki ō rātou ngākau ki muri nei."

38 Nā, ko te tino takanga iho o te ahi a Ihowā, pau ake te tahunga tinana, me ngā wahie, me ngā kōhatu, me te puehu, mitikia ake ana anō hoki te wai i roto i te waikeri.

39 Ā, nō te kitenga o te iwi katoa, tāpapa ana, me te kī ake anō, "Ko Ihowā, ko ia te Atua; ko Ihowā, ko ia te Atua."

40 Kātahi ka mea a Irāia ki a rātou, "Hopukia ngā poropiti a Paara; kei mawhiti tētahi o rātou." Nā, hopukia ana e rātou, ā, kawea ana e Irāia ki raro, ki te awa, ki Kihona, patua iho ki reira.

Te Mutunga o te Taurakitanga

41 Nā, ka mea a Irāia ki a Āhapa, "Haere ki runga, ki te kai, ki te inu; he haruru ua hoki te rarā mai nei." 42 Heoi, haere ana a Āhapa ki te kai, ki te inu. Ko Irāia ia i piki ki te tihi o Karamere; ā, tāpapa ana ia ki te whenua, ko tōna mata i roto i ōna turi.

43 Nā, ka mea ia ki tāna tangata, "Tēnā, piki atu ināianei, tirohia te ritenga atu o te moana."

Nā, piki ana ia, titiro ana, ā, ka mea, "Kāhore kau he mea."

Nā, ka mea anō tērā, "Hoki atu anō, kia whitu ngā hokinga."

44 Ā, i te whitu ka mea ia, "Nanā, he kapua nohinohi tērā te haere ake rā i roto i te moana; kei te kapu o te ringa tangata te rite."

Nā, ka mea tērā, "Haere, mea atu ki a Āhapa, ‘Whakanohoia tōu hāriata, ka haere ki raro; kei āraia koe e te ua.’ "

45 Nā, mea rawa ake kua pōuri pū te rangi i te kapua, i te hau, nui atu hoki te ua. Nā, rere ana tērā a Āhapa i runga i te hāriata, ā, haere ana ki Ietereere. 46 Ā, i runga i a Irāia te ringa o Ihowā; nā, whītikiria ana e ia tōna hope, ā, rere ana i mua i a Āhapa ā tae noa ki Ietereere.