1 Reis 22

Legământul cu Iosafat

1 Au stat trei ani liniștiți, fără să fie război între Siria și Israel. 2 În anul al treilea, Iosafat*2 Cron. 18:2., împăratul lui Iuda, s-a coborât la împăratul lui Israel. 3 Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: „Știți că Ramot din*Deut. 4:43. Galaad este al nostru. Și noi stăm fără grijă, în loc să-l luăm înapoi din mâinile împăratului Siriei." 4 Și a zis lui Iosafat: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?" Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: „Eu*2 Împ. 3:7. voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi." 5 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, cuvântul Domnului." 6 Împăratul lui Israel a strâns*Cap. 18:19. pe proroci, în număr de aproape patru sute, și le-a zis: „Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad sau să mă las?" Și ei au răspuns: „Suie-te și Domnul îl va da în mâinile împăratului." 7 Dar Iosafat*2 Împ. 3:11. a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al Domnului, ca să-L putem întreba?" 8 Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu-mi prorocește nimic bun, nu prorocește decât rău: este Mica, fiul lui Imla." Și Iosafat a zis: „Să nu vorbească împăratul așa!" 9 Atunci, împăratul lui Israel a chemat un dregător și a zis: „Trimite și adu îndată pe Mica, fiul lui Imla." 10 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau, fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești, în locul de la intrarea porții Samariei. Și toți prorocii proroceau înaintea lor. 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Cu coarnele acestea vei bate pe sirieni până îi vei nimici.’" 12 Și toți prorocii proroceau la fel, zicând: „Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbândi și Domnul îl va da în mâinile împăratului." 13 Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit așa: „Iată că prorocii, într-un glas, prorocesc bine împăratului; să fie dar și cuvântul tău ca al fiecăruia din ei! Vestește-i bine!" 14 Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce-mi*Num. 22:38. va spune Domnul." 15 Când a ajuns la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad sau să ne lăsăm?" El a răspuns: „Suie-te, căci vei izbândi și Domnul îl va da în mâinile împăratului." 16 Și împăratul i-a zis: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?" 17 Mica a răspuns: „Văd*Mat. 9:36. tot Israelul risipit pe munți, ca niște oi care n-au păstor. Și Domnul zice: ‘Oamenii aceștia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace.’" 18 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ți-am spus că el nu prorocește nimic bun despre mine, ci prorocește numai rău?" 19 Și Mica a zis: „Ascultă dar cuvântul Domnului! Am văzut*Is. 6:1.Dan. 7:9. pe Domnul stând pe scaunul Lui de domnie și toată oștirea*Iov 1:6;2:1.Ps. 103:20,21.Dan. 7:10.Mat. 18:10.Evr. 1:7,14. cerurilor stând lângă El, la dreapta și la stânga Lui. 20 Și Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramot din Galaad și să piară acolo?’ Și au răspuns unul într-un fel, altul într-altul. 21 Și un duh a venit și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’ 22 Domnul i-a zis: ‘Cum?’ ‘Voi ieși’, a răspuns el, ‘și voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei*Jud. 9:23.Iov 12:16.Ezec. 14:9.2 Tes. 2:11. amăgi și-ți vei ajunge ținta; ieși și fă așa!’ 23 Și acum*Ezec. 14:9., iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor prorocilor tăi care sunt de față. Dar Domnul a hotărât lucruri rele împotriva ta." 24 Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz și a zis: „Pe unde*2 Cron. 18:23. a ieșit Duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?" 25 Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi." 26 Împăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai-marele cetății, și la Ioas, fiul împăratului, 27 și să le spui: ‘Așa vorbește împăratul: «Puneți pe omul acesta la închisoare și hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace.»’" 28 Și Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a*Num. 16:29.Deut. 18:20-22. vorbit prin mine." Apoi a mai zis: „Auziți, popoare toate."

Moartea lui Ahab

29 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad. 30 Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb*2 Cron. 35:22. hainele ca să merg la luptă, dar tu îmbracă-te cu hainele tale împărătești." Și împăratul lui Israel și-a schimbat hainele și s-a dus la luptă. 31 Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci și două de căpetenii ale carelor lui: „Să nu vă luptați nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci să vă luptați numai cu împăratul lui Israel." 32 Când au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: „Negreșit, acesta este împăratul lui Israel." Și s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos*2 Cron. 18:31.Prov. 13:20. un țipăt. 33 Căpeteniile carelor, văzând că nu este împăratul lui Israel, s-au depărtat de el. 34 Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: „Întoarce și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt greu rănit." 35 Lupta a fost din ce în ce mai crâncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în fața sirienilor și seara a murit. Sângele a curs din rană înăuntrul carului. 36 La apusul soarelui, s-a strigat prin toată tabăra: „Să plece fiecare în cetatea lui și să plece fiecare în țara lui, 37 căci a murit împăratul." S-au întors la Samaria și împăratul a fost îngropat la Samaria. 38 Când au spălat carul în iazul Samariei, câinii au lins sângele lui Ahab, și curvele s-au scăldat în el, după*Cap. 21:19. cuvântul pe care-l spusese Domnul. 39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa*Amos 3:15. de fildeș pe care a zidit-o și toate cetățile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 40 Ahab a adormit cu părinții săi. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

Iosafat, împăratul lui Iuda

41 Iosafat*2 Cron. 20:31., fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel. 42 Iosafat era de treizeci și cinci de ani când s-a făcut împărat și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se numea Azuba, fata lui Șilhi. 43 El a umblat*2 Cron. 17:3. în toată calea tatălui său, Asa, și nu s-a abătut deloc de la ea, făcând ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălțimile*Cap. 14:23;15:14.2 Împ. 12:3. n-au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi. 44 Iosafat*2 Cron. 19:2.2 Cor. 6:14. a trăit în pace cu împăratul lui Israel. 45 Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile și războaiele lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 46 El a scos din țară pe sodomiții*Cap. 14:24;15:12. care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său, Asa. 47 În Edom*Gen. 25:23.2 Sam. 8:14.2 Împ. 3:9;8:20. nu era împărat pe atunci: cârmuia un dregător. 48 Iosafat*2 Cron. 20:35. a*Cap. 10:22. făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur, dar*2 Cron. 20:37. nu s-au dus, căci corăbiile s-au sfărâmat la Ețion-Gheber*Cap. 9:26.. 49 Atunci, Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: „Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?" Dar Iosafat n-a voit. 50 Iosafat*2 Cron. 21:1. a adormit cu părinții săi și a fost îngropat cu părinții săi în cetatea tatălui său David. Și în locul lui a domnit fiul său Ioram.

Domnia lui Ahazia

51 Ahazia*Vers. 40., fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al șaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel. 52 El a făcut ce este rău înaintea Domnului și a umblat în calea*Cap. 15:26. tatălui său și în calea mamei sale și în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. 53 A slujit*Jud. 2:11. Cap. 16:31. lui Baal și s-a închinat înaintea lui și a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse și tatăl său.

Ka Whakatūpatoria a Ārapa e te Poropiti Mikaia

1 Nā, e toru ō rātou tau e noho ana, ā, kāhore he whawhai a Hīria ki a Īharaira. 2 Nā, i te toru o ngā tau ka haere iho a Iehohāpata kīngi o Hūrā ki raro, ki te kīngi o Īharaira.

3 Nā, ka mea te kīngi o Īharaira ki āna tāngata, "E mōhio ana rānei koutou nō tātou Rāmoto Kireara, ā, e āta noho nei tātou, kāhore e tangohia e tātou i te ringa o te kīngi o Hīria?"

4 Nā, ka mea ia ki a Iehohāpata, "Ka haere rānei koe, tāua ki Rāmoto Kireara ki te whawhai?"

Anō rā ko Iehohāpata ki te kīngi o Īharaira, "Ko ahau, ko koe, tāua tāua; ko tōku iwi, ko tōu iwi, rātou rātou; ko ōku hōiho, ko ōu hōiho, rite tonu." 5 I mea anō a Iehohāpata ki te kīngi o Īharaira, "Tēnā, rapua āianei tētahi kupu i a Ihowā."

6 Kātahi ka huihuia ngā poropiti e te kīngi o Īharaira, e whā rau aua tāngata. Nā, ka mea ia ki a rātou, "Me haere rānei ahau ki Rāmoto Kireara ki te whawhai, kauaka rānei?"

Anō rā ko rātou; "Haere; mā te Ariki hoki e hōmai ki te ringa o te kīngi."

7 Nā, ka mea a Iehohāpata, "Kāhore rānei tētahi atu i konei, tētahi poropiti a Ihowā, hei rapunga atu mā tātou?"

8 Anō rā ko te kīngi o Īharaira ki a Iehohāpata, "Tēnei anō tētahi, ko Mikaia tama a Imirā hei rapunga atu mā tātou i tā Ihowā. Otiia, e kino ana ahau ki a ia; kāhore hoki āna poropiti pai mōku; engari he kino."

Nā, ka mea a Iehohāpata, "Kaua e pēnā te kupu a te kīngi."

9 Kātahi te kīngi o Īharaira ka karanga ki tētahi rangatira, ka mea, "Kia hohoro te tiki atu i a Mikaia tama a Imirā."

10 Nā, ka noho te kīngi o Īharaira rāua ko Iehohāpata kīngi o Hūrā, tēnā i runga i tōna torōna, tēnā i runga i tōna torōna, rākai rawa ki ō rāua kākahu, i te wāhi takoto kau i te tomokanga ki te kūwaha o Hamaria; me te poropiti anō ngā poropiti katoa i tō rāua aroaro.

11 Nā, ka meatia e Terekia tama a Kenāna ētahi haona rino māna, ā, ka mea ia, "Ko te kupu tēnei a Ihowā: ‘Ka panā ngā Hīriani e koe ki ēnei ā poto noa.’ "

12 Ā, pērā tonu te poropiti a ngā poropiti katoa, i mea rātou, "Haere ki Rāmoto Kireara, kia taea hoki tāu; kua hōmai hoki e Ihowā ki te ringa o te kīngi."

13 Ā, i kōrero te karere i haere ki te karanga i a Mikaia, i mea ki a ia, "Nanā, ko ngā kupu a ngā poropiti ki te kīngi kotahi tonu te māngai mō te pai. Nā, kia rite tāu kupu ki tā tētahi o rātou, kia pai āu kōrero."

14 Nā, ka mea a Mikaia, "E ora ana a Ihowā, inā, ko tā Ihowā e kōrero mai ai ki ahau, ko tāku tēnā e kōrero ai."

15 Ā, nō tōna taenga ki te kīngi, ka mea te kīngi ki a ia, "E Mikaia, me haere rānei mātou ki Rāmoto Kireara ki te whawhai, kaua rānei?"

Anō rā ko tērā ki a ia, "Haere, kia taea hoki tāu; kua hoatu hoki e Ihowā ki te ringa o te kīngi."

16 Nā, ka mea te kīngi ki a ia, "Kia hia ianei āku whakaoati i a koe kia kāti āu e kōrero mai ai ki ahau, ko te mea pono anake, i runga i te ingoa o Ihowā?"

17 Nā, ka kī tērā, "I kite ahau i a Īharaira katoa e marara noa ana i runga i ngā maunga, koia anō kei ngā hipi kāhore nei ō rātou kaitiaki, ā, i mea a Ihowā, ‘Kāhore o ēnei ariki; kia hoki mārie tērā, tērā, ki ō rātou whare.’ "

18 Nā, ka mea te kīngi o Īharaira ki a Iehohāpata, "Kāhore ianei ahau i kī atu ki a koe, e kore e pai tāna poropiti mōku; engari he kino?"

19 Nā, ka kī tērā, "Mō reira whakarongo mai ki te kupu a Ihowā; i kite ahau i a Ihowā e noho ana i runga i tōna torōna, i te mano katoa anō o te rangi e tū ana i tōna taha ki matau, i tōna taha ki mauī. 20 Nā, ka mea a Ihowā, ‘Ko wai hei whakapati i a Āhapa kia haere ai, kia hinga ai ki Rāmoto Kireara?’

"Nā, puta kē tā tēnei kupu, puta kē tā tēnei kupu. 21 Nā, ka puta tētahi wairua, ka tū ki te aroaro o Ihowā, ka mea, ‘Māku ia e whakapati.’

22 "Ā, ka mea a Ihowā ki a ia, ‘Me pēhea?’

"Anō rā ko tērā, ‘Me haere ahau, ā, hei wairua teka ahau i roto i ngā māngai o āna poropiti katoa.’

"Nā, ka mea ia, ‘Māu ia e whakapati, ka taea anō e koe; haere, meatia tāu nā.’

23 "Nā, kua hoatu ināianei e Ihowā he wairua teka ki te māngai o ēnei poropiti katoa āu, ā, kua kino tā Ihowā kōrero mōu."

24 Nā, ka whakatata a Terekia tama a Kenāna, ka papaki i te pāpāringa o Mikaia, ka mea, "I nā hea te haerenga atu o te Wairua o Ihowā i ahau ki a koe kōrero ai?"

25 Anō rā ko Mikaia, "Tērā koe e kite i te rā e haere ai koe ki tētahi rūma i roto rawa piri ai."

26 Nā, ka mea te kīngi o Īharaira, "Kawea atu a Mikaia, whakahokia ki a Amono rangatira o te pā, ki a Ioaha tama a te kīngi; 27 kī atu hoki, ‘Ko te kupu tēnei a te kīngi: Hoatu tēnei ki te whare herehere, whāngaia ki te taro o te tangihanga, ki te wai o te tangihanga, kia hoki mai rā anō ahau i runga i te rangimārie.’ "

28 Anō rā ko Mikaia, "Ki te hoki mai koe i runga i te rangimārie, ehara ahau i te kaiwhakapuaki i a Ihowā kōrero." I mea anō ia, "Whakarongo, e ngā iwi, e koutou katoa!"

Te Matenga o Āhapa

29 Heoi, haere ana te kīngi o Īharaira rāua ko Iehohāpata kīngi o Hūrā ki runga, ki Rāmoto Kireara. 30 Nā, ka mea te kīngi o Īharaira ki a Iehohāpata, "Me whakaputa kē tōku āhua, ka haere ki te whawhai; ko koe ia kākahuria ōu kākahu." Nā, whakaputa kē ana te kīngi o Īharaira i tōna āhua, ā, haere ana ki te whawhai.

31 Nā, kua oti i te kīngi o Hīria te whakahau āna rangatira e toru tekau mā rua, ngā kaiwhakahaere o ana hāriata, kua mea, "Kaua e whawhai ki te iti, ki te rahi; engari ki te kīngi anake o Īharaira." 32 Ā, nō te kitenga o ngā rangatira o ngā hāriata i o Iehohāpata, ka mea rātou, "Koia anō tēnei te kīngi o Īharaira." Nā, peka ana rātou ki a ia ki te whawhai ki a ia. Nā, ko te hāmamatanga o Iehohāpata; 33 ā, i te kitenga o ngā rangatira o ngā hāriata ehara ia i te kīngi o Īharaira, hoki ana rātou i te whai i a ia.

34 Nā, ka kūmea te kōpere e tētahi tangata, he mea noa iho, tū tonu te kīngi o Īharaira i waenga pū o te hononga iho o te pukupuku. Nā, ka mea ia ki te kaiarataki o tana hāriata, "Tahuri tōu ringa; kawea atu ahau i roto i te ope; kua tū hoki ahau, he tū kino."

35 Nā, ka rahi haere te whawhai i taua rā; ā, he mea pupuri ake te kīngi i runga i te hāriata kia tū tonu atu ai ia ki ngā Hīriani; ā, i te ahiahi ka mate; nā, rere ana ngā toto o te tūnga ki te riu o te hāriata.

36 Nā, ka pā te karanga puta noa i te ope i te mea ka tō te rā; ko te kupu tēnei, "Ki tōna pā, ki tōna whenua, e tērā tangata, e tērā tangata!"

37 Heoi, ka mate te kīngi, ā, ka kawea ki Hamaria, tanumia iho e rātou te kīngi ki Hamaria. 38 Ā, i horoia te hāriata ki te poka wai i Hamaria; ā, mitikia ana ōna toto e ngā kurī; nā, he wāhi horoinga tērā nō ngā wāhine kairau; ko tā Ihowā ia i kōrero ai.

39 Nā, ko ērā atu mahi a Āhapa me ngā mea katoa i mea ai ia, me te whare rei i hangā e ia, me ngā pā katoa i hangā e ia, kāhore ianei i tuhituhia ki te Pukapuka o ngā meatanga o Ngā Rā o Ngā Kīngi o Īharaira? 40 Nā, moe ana a Āhapa ki ōna mātua, ā, ko tāna tama, ko Ahatia, te kīngi i muri i a ia.

Ko Kīngi Iehohāpata o Hūrā

41 Nō te whā o ngā tau o Āhapa kīngi o Īharaira i kīngi ai a Iehohāpata tama a Aha ki a Hūrā. 42 E toru tekau mā rima ngā tau o Iehohāpata i tōna kīngitanga, ā, e rua tekau mā rima ngā tau i kīngi ai ia ki Hiruhārama; ko te ingoa hoki o tōna whaea, ko Atupa, he tamāhine nā Hirihi.

43 Ā, i haere ia i ngā ara katoa o tōna pāpā, o Aha; kīhai i peka kē; i mahi ia i te mea e tika ana ki tā Ihowā titiro. Otiia, kīhai ngā wāhi tiketike i whakakāhoretia; i patu whakahere anō te iwi, i tahu whakakakara ki ngā wāhi tiketike. 44 Ā, i houhia te rongo e Iehohāpata ki te kīngi o Īharaira.

45 Nā, ko ērā atu meatanga a Iehohāpata me āna mahi toa, me āna whawhaitanga, kāhore ianei i tuhituhia ki te Pukapuka o ngā meatanga o Ngā Rā o Ngā Kīngi o Hūrā? 46 I whakamōtītia atu anō e ia i te whenua ērā atu o te hunga whakahoroma i mahue nei i ngā rā o tōna pāpā, o Aha.

47 Nā, i taua wā kāhore o Ēroma kīngi; he kāwana te kīngi.

48 Ā, i hangā ētahi kaipuke o Tarahihi e Iehohāpata hei tiki kōura ki Ōpira. Otiia kīhai i rere; i pakaru hoki ngā kaipuke ki Ehiono Kēpere. 49 Kātahi a Ahatia tama a Āhapa ka mea ki a Iehohāpata, "Kia eke tahi āku tāngata me āu tāngata ki runga ki ngā kaipuke." Otiia kīhai a Iehohāpata i pai.

50 Nā, ka moe a Iehohāpata ki ōna mātua, ā, tanumia ana ki ōna mātua ki te pā o tōna tupuna, o Rāwiri; ā, ko tāna tama, ko Iehorama te kīngi i muri i a ia.

Ko Kīngi Ahatia o Īharaira

51 Nō te tekau mā whitu o ngā tau o Iehohāpata kīngi o Hūrā i kīngi ai a Ahatia tama a Āhapa ki a Īharaira i Hamaria; ā, e rua ngā tau i kīngi ai ia ki a Īharaira.

52 Ā, i kino tāna mahi ki te aroaro o Ihowā, i haere hoki i te ara o tōna pāpā, i te ara o tōna whaea, i te ara anō o Ieropoama tama a Nēpata, i hara ai a Īharaira. 53 I mahi hoki ki a Paara, i koropiko ki a ia; i whakapātaritari i a Ihowā, i te Atua o Īharaira; rite tonu tāna ki ngā mea katoa i mea ai tōna pāpā.