João 8

Femeia prinsă în preacurvie

1 Isus S-a dus la Muntele Măslinilor. 2 Dar, dis-de-dimineață, a venit din nou în Templu; și tot norodul a venit la El. El a șezut jos și-i învăța. 3 Atunci, cărturarii și fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului 4 și au zis lui Isus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia. 5 Moise*Lev. 20:10.Deut. 22:22., în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?" 6 Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească și să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos și scria cu degetul pe pământ. 7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus și le-a zis: „Cine*Deut. 17:7.Rom. 2:1.dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea."8 Apoi, S-a plecat iarăși și scria cu degetul pe pământ. 9 Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simțit mustrați*Rom. 2:22. de cugetul lor și au ieșit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni până la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Atunci, S-a ridicat în sus; și, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nimeni nu te-a osândit?"11 „Nimeni, Doamne", I-a răspuns ea. Și Isus i-a zis: „Nici*Luca 9:56;12:14. Cap. 3:17.Eu nu te osândesc. Du-te și să*Cap. 5:14.nu mai păcătuiești.")

Isus, Lumina lumii

12 Isus le-a vorbit din nou și a zis: „Eu*Cap. 1:4,5,9;3:19;9:5;12:35,36,46.sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții."13 La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu*Cap. 5:31. mărturisești despre Tine Însuți: deci mărturia Ta nu este adevărată." 14 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și unde Mă duc, dar voi*Cap. 7:28;9:29.nu știți nici de unde vin, nici unde Mă duc.15 Voi*Cap. 7:24.judecați după înfățișare; Eu*Cap. 3:17;12:47;18:36.nu judec pe nimeni.16 Și chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu*Vers. 29. Cap. 16:32.sunt singur, ci Tatăl, care M-a trimis, este cu Mine.17 În*Deut. 17:6;19:15.Mat. 18:16.2 Cor. 13:1.Evr. 10:28.Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată:18 deci despre Mine Însumi mărturisesc Eu, și despre Mine mărturisește*Cap. 5:37.și Tatăl, care M-a trimis."19 Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?" Isus a răspuns: „Voi*Vers. 55. Cap. 16:3.nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă*Cap. 14:7.M-ați cunoaște pe Mine, ați cunoaște și pe Tatăl Meu."20 Isus a spus aceste cuvinte, pe când învăța pe norod în Templu, în locul unde era vistieria*Marcu 12:41.; și nimeni*Cap. 7:30. n-a pus mâna pe El, pentru că încă*Cap. 7:8. nu-I sosise ceasul. 21 Isus le-a mai spus: „Eu Mă duc și Mă*Cap. 7:34;13:33.veți căuta și veți*Vers. 24.muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni."22 Atunci, iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: ‘Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni’!" 23 „Voi*Cap. 3:31.sunteți de jos", le-a zis El, „Eu sunt de sus. Voi*Cap. 15:19;17:16.1 Ioan 4:5.sunteți din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta.24 De aceea*Vers. 21.v-am spus că veți muri în păcatele voastre, căci*Marcu 16:16., dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre."25 „Cine ești Tu?", I-au zis ei. Isus le-a răspuns: „Ceea ce de la început vă spun că sunt.26 Am multe de zis despre voi și de osândit în voi, dar Cel ce*Cap. 7:28.M-a trimis este adevărat; și Eu*Cap. 3:32;15:15., ce am auzit de la El, aceea spun lumii."27 Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Isus deci le-a zis: „Când veți înălța*Cap. 3:14;12:32.pe Fiul omului, atunci*Rom. 1:4.veți cunoaște că*Cap. 5:19,30.Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum*Cap. 3:11.M-a învățat Tatăl Meu.29 Cel*Cap. 14:10,11.ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl*Vers. 16.nu M-a lăsat singur, pentru că*Cap. 4:34;5:30;6:38.totdeauna fac ce-I este plăcut."

Adevărata slobozenie

30 Pe când vorbea Isus astfel, mulți*Cap. 7:31;10:42;11:45. au crezut în El. 31 Și a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei;32 veți cunoaște adevărul*Rom. 6:14,18,22;8:2.Iac. 1:25;2:12., și adevărul vă va face slobozi."33 Ei I-au răspuns: „Noi*Lev. 25:42.Mat. 3:9. Vers. 39. suntem sămânța lui Avraam și n-am fost niciodată robii nimănui. Cum zici Tu: ‘Veți fi slobozi’?" 34 „Adevărat, adevărat vă spun", le-a răspuns Isus, „că oricine*Rom. 6:16,20.2 Pet. 2:19.trăiește în păcat este rob al păcatului.35 Și robul*Gal. 4:30.nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea.36 Deci, dacă*Rom. 8:2.Gal. 5:1.Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi.37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați*Cap. 7:19. Vers. 40.să Mă omorâți pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu.38 Eu*Cap. 3:32;5:19,30;14:10,24.spun ce am văzut la Tatăl Meu și voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru."39 „Tatăl nostru", I-au răspuns ei, „este Avraam*Mat. 3:9. Vers. 33.." Isus le-a zis: „Dacă*Rom. 2:28;9:7.Gal. 3:7,29.ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam.40 Dar*Vers. 37.acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om, care v-am spus adevărul, pe*Vers. 26.care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut.41 Voi faceți faptele tatălui vostru." Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuți din curvie; avem un*Is. 63:16;64:8.Mal. 1:6. singur Tată: pe Dumnezeu." 42 Isus le-a zis: „Dacă*1 Ioan 5:1.ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-ați iubi și pe Mine, căci*Cap. 16:27;17:8,25.Eu am ieșit și vin de la Dumnezeu; n-am*Cap. 5:43;7:28,29.venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis.43 Pentru*Cap. 7:17.ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvântul Meu.44 Voi*Mat. 13:38.1 Ioan 3:8.aveți de tată pe diavolul și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și nu*Iuda 6.stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii.45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți.46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeți?47 Cine*Cap. 10:26,27.1 Ioan 4:6.este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu."

Isus este înainte de Avraam

48 Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai*Cap. 7:20. Vers. 52. Cap. 10:20. drac?" 49 „N-am drac", le-a răspuns Isus; „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți.50 Eu*Cap. 5:41;7:18.nu caut slava Mea; este Unul care o caută și care judecă.51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă*Cap. 5:24;11:26.păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea."52 „Acum", I-au zis iudeii, „vedem bine că ai drac; Avraam*Zah. 1:5.Evr. 11:13. a murit, prorocii de asemenea au murit, și tu zici: ‘Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.’53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că ești?" 54 Isus a răspuns: „Dacă*Cap. 5:31.Mă slăvesc Eu Însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl*Cap. 5:41;16:14;17:1.Fapte 3:13.Meu Mă slăvește, El, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru,55 și totuși nu-L*Cap. 7:28,29.cunoașteți. Eu Îl cunosc bine și, dacă aș zice că nu-L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui.56 Tatăl vostru Avraam a*Luca 10:24.săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a*Evr. 11:13.văzut-o și s-a bucurat."57 „N-ai nici cincizeci de ani", I-au zis iudeii, „și ai văzut pe Avraam?!" 58 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt*Exod 3:14.Is. 43:13. Cap. 17:5,24.Col. 1:17.Apoc. 1:8.Eu."59 La auzul acestor vorbe, au*Cap. 10:31,39;11:8. luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu, trecând*Luca 4:30. prin mijlocul lor. Și așa a plecat din Templu.

Tētahi Wahine i mau i te Pūremu

1 Ko Īhu ia i haere ki Maunga Ōriwa. 2 Ā, i te atatū ka hoki anō ia ki te temepara, ā, tae katoa ana te iwi ki a ia. Nā, ka noho ia, ka whakaako i a rātou. 3 Kātahi, ka ārahina mai ki a ia e ngā karaipi rātou ko ngā Parihi tētahi wahine i hopukia e pūremu ana; ā, whakatūria ana ki waenganui. 4 Ka mea rātou ki a ia, "E te Kaiwhakaako, i hopukia pūtia te wahine nei e pūremu ana. 5 I whakahau a Mohi ki a mātou i roto i te ture, kia ākina ngā pēnei ki te kōhatu. Tēnā koa tāu kī?" 6 I pēnei ai rātou he whakamātautau mōna, kia whai take ai rātou e whakapāngia ai he hē ki a ia. Ka piko a Īhu, ā, tuhituhi ana tōna ringa ki te whenua.

7 Ā, ka tohe tonu rātou ki te ui ki a ia ka whakatika ake ia, ka mea ki a rātou, "Ko te tangata o koutou kāhore ōna hara, māna te kōhatu mātāmua e āki ki a ia." 8 Nā, ka piko anō ia, ka tuhituhi ki te whenua.

9 Ā, i tō rātou rongonga, ka haere takitahi atu ki waho, nā ngā kaumātua i tīmata, ā poto noa ō muri rawa. Ā, ko Īhu anake i mahue, me te wahine e tū ana i waenganui. 10 Ā, ko te marangatanga ake o Īhu, ka mea ki a ia, "E tai, kei hea rātou? Kāhore he tangata i whakatau hē ki a koe?"

11 Anō rā ko tērā, "Kāhore, e te Ariki."

Ka mea a Īhu ki a ia, "Kāhore anō hoki ahau e whakatau i te hē ki a koe; haere, kāti te hara."

Ko Īhu te Mārama o te Ao

12 I kī atu anō a Īhu ki a rātou, i mea, "Ko ahau te whakamārama o te ao; ki te aru tētahi i ahau, e kore ia e haere i te pōuri, engari, ka whiwhi ki te mārama o te ora."

13 Nā, ka mea ngā Parihi ki a ia, "Ko koe anō tōu kaiwhakaatu; ehara tāu i te whakaatu pono."

14 Ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Ahakoa ko ahau anō tōku kaiwhakaatu, he pono tāku whakaatu; nō te mea e mātau ana ahau ki te wāhi i haere mai ai ahau, ki te wāhi hoki e haere atu nei ahau; ko koutou ia kāhore e mātau ki te wāhi i haere mai ai ahau, ki te wāhi anō e haere atu nei ahau. 15 Nā te kikokiko tā koutou tikanga whakawā; e kore ahau e whakawā i tētahi. 16 Ā, ki te whakawā ahau, he tika tāku whakawā; ehara hoki i te mea ko ahau anake, engari, ko māua ko te Matua nāna nei ahau i tono mai. 17 Āe, kua oti anō te tuhituhi i roto i tō koutou ture, He pono te whakaatu a ngā tāngata tokorua. 18 Ko ahau tēnei hei kaiwhakaatu mōku anō, hei kaiwhakaatu anō mōku te Matua, nāna nei ahau i tono mai."

19 Nā, ka mea rātou ki a ia, "Kei hea tōu Matua?"

Ka whakahokia e Īhu, "Kāhore koutou e mātau ki ahau, kāhore anō ki tōku Matua; me i mātau koutou ki ahau, kua mātau anō ki tōku Matua."

20 I kōrerotia ēnei kupu e Īhu i te whare takotoranga taonga, i a ia e whakaako ana i roto i te temepara; ā, kāhore tētahi i hopu i a ia; kīanō hoki tōna hāora i taka noa.

E Kore Koe e Haere ki Tāku Haere

21 Me i reira ka kī atu anō a Īhu ki a rātou, "E haere atu ana ahau, ā, tērā koutou e rapu i ahau, e mate anō hoki i roto i tō koutou hara. E kore koutou e āhei te haere ake ki te wāhi e haere ai ahau."

22 Nā, ka mea ngā Hūrai, "E whakamate oti ia i a ia anō? Inā ia ka mea, ‘E kore koutou e āhei te haere ake ki te wāhi e haere ai ahau.’ "

23 Anō rā ko ia ki a rātou, "Nō raro nei koutou; nō runga ahau; nō tēnei ao koutou; ehara ahau i tēnei ao. 24 Koia ahau i mea ai ki a koutou, e mate koutou i roto i ō koutou hara; ki te kore hoki koutou e whakapono ko ahau ia, e mate koutou i roto i ō koutou hara."

25 Kātahi rātou ka mea ki a ia, "Ko wai koe?"

Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "Ko tāku anō kōrero ai ki a koutou i te tīmatanga. 26 He maha āku mea e kōrero ai, e whakawā ai mō koutou; otirā, e pono ana tōku kaitono mai; e kōrerotia ana hoki e ahau ki te ao ngā mea i rongo ai ahau ki a ia."

27 Kīhai rātou i mātau ko te Matua tāna i kōrero ai ki a rātou. 28 Kātahi a Īhu ka mea ki a rātou, "Kia oti te Tama a te tangata te whakairi e koutou, ko reira koutou mātau ai ko ahau ia, ā, e kore e meatia tētahi mea e ahau ake; engari, ko ā tōku Matua i whakaako mai ai ki ahau, ko ēnei āku e kōrero nei. 29 Kei ahau nei anō tōku kaitono mai; kīhai ahau i waiho e te Matua ko ahau anake, nō te mea e mahi tonu ana ahau i ngā mea e paingia ana e ia."

30 Nā, i a ia e kōrero ana i ēnei mea, he tokomaha i whakapono ki a ia.

Mā te Pono Koutou ka Rangatira ai

31 Me i reira ka mea a Īhu ki ngā Hūrai i whakapono ki a ia, "Ki te mau tonu koutou ki tāku kupu, he tino ākonga koutou nāku; 32 ā, e mātau koutou ki te pono, mā te pono anō koutou ka rangatira ai."

33 Ka whakahokia e rātou ki a ia, "He whānau mātou nā Āperahama, kāhore mātou i waiho noa hei pononga mā tētahi tangata. He aha tāu e mea, ‘Ka rangatira koutou’?"

34 Ka whakahokia e Īhu ki a rātou, "He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, he pononga nā te hara ngā kaimahi katoa i te hara. 35 E kore te pononga e noho tonu i te whare; ko te Tama ia e noho tonu ana. 36 Nā, i te mea ka whakarangatiratia koutou e te Tama, he tino rangatira koutou. 37 E mātau ana anō ahau, he whānau koutou nā Āperahama; heoi, e whai ana koutou kia whakamatea ahau, he kore hoki nō tāku kupu e mau i roto i a koutou. 38 E kōrerotia ana e ahau tāku i kite ai ki tōku Matua; e mahia ana e koutou tā koutou i kite ai ki tō koutou matua."

39 Ka whakahoki rātou, ka mea ki a ia, "Ko Āperahama tō mātou matua."

Ka mea a Īhu ki a rātou, "Me he tamariki koutou nā Āperahama, kua mahia e koutou ngā mahi a Āperahama. 40 Tēnā ko tēnei, e whai ana koutou kia whakamatea ahau, te tangata nāna i kōrero te pono ki a koutou, tāku hoki i rongo ai ki te Atua. Kīhai a Āperahama i pēnā. 41 E mahi ana koutou i ngā mahi a tō koutou matua."

Kātahi rātou ka mea ki a ia, "Kīhai mātou i whānau pōriro; kotahi tō mātou Matua, ko te Atua."

42 Ka mea anō a Īhu ki a rātou, "Mehemea ko te Atua tō koutou Matua, kua aroha koutou ki ahau; i haere mai hoki ahau i te Atua, ā, kua tae mai nei. Kīhai hoki ahau i haere noa mai, engari, nāna ahau i tono mai. 43 He aha rā koutou tē mātau ai ki tāku kōrero? Nō te mea e kore koutou e āhei te whakarongo ki tāku kupu. 44 Nā tō koutou matua koutou, nā te rēwera, e pai ana hoki kia mea i tā tō koutou matua i hiahia ai. He kaikōhuru ia nō te tīmatanga, kīhai hoki i tū i roto i te pono, nō te mea kāhore he pono i roto i a ia. Ki te kōrero teka ia, e kōrero ana i āna; he kōrero teka hoki ia, ko te matua o te teka. 45 I tāku kōrerotanga i te pono, kāhore koutou e whakapono ki ahau. 46 Ko wai o koutou hei whakaatu he hara tōku? Ki te pono tāku kōrero, he aha koutou tē whakapono ai ki ahau? 47 E whakarongo ana te tangata a te Atua ki ngā kōrero a te Atua; koia koutou tē whakarongo ai, nō te mea ehara koutou i te Atua."

Ko Īhu rāua ko Āperahama

48 Nā, ka whakahoki ngā Hūrai, ka mea ki a ia, "Kāhore koia i tika tā mātou i mea rā, nō Hamaria koe, ā, he rēwera tōu?"

49 Ka whakahokia e Īhu, "Kāhore ōku rēwera; engari e whakahōnore ana ahau i tōku Matua, ko koutou ia te whakakāhore ana i te hōnore mōku. 50 Kāhore āku whai i te korōria mōku; tērā anō te kaiwhai, te kaiwhakatikatika. 51 He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, ki te pupuri tētahi i tāku kupu, e kore rawa ia e kite i te mate."

52 Ka mea ngā Hūrai ki a ia, "Kātahi mātou ka mōhio he rēwera tōu. Kua mate a Āperahama rātou ko ngā poropiti, ā, e mea ana koe, ‘Ki te pupuri tētahi i tāku kupu, e kore rawa ia e pāngia e te mate.’ 53 He nui oti koe i tō mātou matua, i a Āperahama kua mate nei? Kua mate anō ngā poropiti. Ki tāu ko wai koe?"

54 Ka whakahokia e Īhu, "Ki te whakahōnore ahau i ahau anō, he hōnore noa tōku. Ko tōku Matua hei whakahōnore i ahau; ko tā koutou e mea nei ko ia tō koutou Atua. 55 Heoi, kāhore koutou i mātau ki a ia, ko ahau ia e mātau ana ki a ia, ā, ki te mea ahau, ‘Kāhore ahau e mātau ki a ia,’ he tangata teka ahau, he pēnā me koutou. Otirā, e mātau ana ahau ki a ia, e pupuri ana i tāna kupu. 56 I hari tō koutou matua, a Āperahama, mōna ka kite i tōku rā; i kite ia, ā, koa ake."

57 Kātahi, ka mea ngā Hūrai ki a ia "Kāhore noa i rima tekau noa ōu tau, ā, kua kite koe i a Āperahama?"

58 Ka mea a Īhu ki a rātou, "He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, kāhore noa anō a Āperahama, ko ahau tēnei." 59 Nā, ka mau rātou ki ētahi kōhatu hei epa ki a ia, heoi, huna ana a Īhu i a ia, puta ana i roto i te temepara.