Atos 15

Adunarea Bisericii din Ierusalim

1 CâțivaGal. 2:12. oameni veniți din Iudeea învățau pe frați și ziceau: „DacăIoan 7:22. Vers. 5.Gal. 5:2.Filip. 3:2.Col. 2:8,11,16. nu sunteți tăiați împrejur dupăGen. 17:10.Lev. 12:3. obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți." 2 Pavel și Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe și păreri deosebite, și frații au hotărât ca Pavel și Barnaba și câțiva dintre ei săGal. 2:1. se suie la Ierusalim, la apostoli și prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînțelegeri. 3 După ce au fost petrecuțiRom. 15:24.1 Cor. 16:6,11. de Biserică până afară din cetate, și-au urmat drumul prin Fenicia și Samaria, istorisindCap. 14:27. întoarcerea neamurilor la Dumnezeu, și au făcut o mare bucurie tuturor fraților. 4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Biserică, de apostoli și de prezbiteri și auVers. 12. Cap. 14:27;21:19. istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci, unii din partida fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat și au zis căVers. 1. neamurile trebuie să fie tăiate împrejur și să li se ceară să păzească Legea lui Moise. 6 Apostolii și prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut. 7 După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru și le-a zis:

„FrațilorCap. 10:20;11:12., știți că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu, care cunoaște1 Cron. 28:9. Cap. 1:24. inimile, a mărturisit pentru ei și le-a datCap. 10:44. Duhul Sfânt ca și nouă. 9 N-a făcut nicioRom. 10:11. deosebire între noi și ei, întrucât le-a curățitCap. 10:15,28,43.1 Cor. 1:2.1 Pet. 1:22. inimile prin credință. 10 Acum dar, de ce ispitiți pe Dumnezeu șiMat. 23:4.Gal. 5:1. puneți pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri, nici noi nu l-am putut purta? 11 Ci credemRom. 3:24.Efes. 2:8.Tit 2:11;3:4,5. că noi, ca și ei, suntem mântuiți prin harul Domnului Isus." 12 Toată adunarea a tăcutCap. 14:27. și a ascultat pe Barnaba și pe Pavel, care au istorisit toate semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul neamurilor.

Hotărârea Bisericii

13 Când au încetat ei de vorbit, Iacov aCap. 12:17. luat cuvântul și a zis:

„Fraților, ascultați-mă! 14 SimonVers. 7. a spus cum mai întâi Dumnezeu Și-a aruncat privirile peste neamuri, ca să aleagă din mijlocul lor un popor care să-I poarte Numele. 15 Și cu faptul acesta se potrivesc cuvintele prorocilor, după cum este scris: 16 ‘«DupăAmos 9:11,12. aceea, Mă voi întoarce și voi ridica din nou cortul lui David din prăbușirea lui, îi voi zidi dărâmăturile și-l voi înălța din nou, 17 pentru ca rămășița de oameni să caute pe Domnul, ca și toate neamurile peste care este chemat Numele Meu», 18 zice Domnul, care face aceste lucruri și căruia Îi sunt cunoscute din veșnicie.’ 19 De aceea, euVers. 28. sunt de părere să nu se pună greutăți acelora dintre neamuri care se1 Tes. 1:9. întorc la Dumnezeu, 20 ci să li se scrie doar să se ferească deGen. 35:2.Exod 20:3,23.Ezec. 20:30.1 Cor. 8:1;10:20,28.Apoc. 2:14,20. pângăririle idolilor, de1 Cor. 6:9,18.Gal. 5:19.Efes. 5:3.Col. 3:5.1 Tes. 4:3.1 Pet. 4:3. curvie, de dobitoace sugrumate șiGen. 9:4.Lev. 3:17.Deut. 12:16,23. de sânge. 21 Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni care-l propovăduiesc, fiindcă este cititCap. 13:15,27. în sinagogi în toate zilele de Sabat." 22 Atunci, apostolii și prezbiterii15:22 Sau: bătrânii. și întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câțiva dintre ei și să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel și Barnaba. Și au ales pe Iuda, zis și BarsabaCap. 1:23., și pe Sila, oameni cu vază între frați. 23 Și au scris astfel prin ei: „Apostolii, prezbiteriiși frații: către frații dintre neamuri, care sunt în Antiohia, în Siria și în Cilicia, plecăciune! 24 Fiindcă am auzit că uniiVers. 1.Gal. 2:4;5:12.Tit 1:10,11., plecați dintre noi fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor și v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiați împrejur și să păziți Legea, 25 noi, după ce ne-am adunat cu toții laolaltă, cu un gând, am găsit cu cale să alegem niște oameni și să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel, 26 oameniiCap. 13:50;14:19.1 Cor. 15:30.2 Cor. 11:13,26. aceștia care și-au pus în joc viața pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. 27 Am trimis dar pe Iuda și pe Sila, care vă vor spune, prin viu grai, aceleași lucruri. 28 Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt și nouă să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decât ceea ce trebuie, 29 adică săVers. 20. Cap. 21:25.Apoc. 2:14,20. vă feriți de lucrurile jertfite idolilor, de sângeLev. 17:14., de dobitoace sugrumate și de curvie, lucruri de care, dacă vă veți păzi, va fi bine de voi. Fiți sănătoși."

Hotărârea adusă în Antiohia

30 Ei deci și-au luat rămas-bun de la Biserică și s-au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulțimii adunate. 31 După ce au citit-o, frații s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea. 32 Iuda și Sila, care și ei erau proroci, auCap. 14:22;18:23. îndemnat pe frați și i-au întărit cu multe cuvinte. 33 După câtăva vreme, frații i-au1 Cor. 16:11.Evr. 11:31. lăsat să se întoarcă în pace la aceia de care fuseseră trimiși. 34 Totuși Sila a găsit cu cale să rămână acolo. 35 PavelCap. 13:1. și Barnaba au rămas în Antiohia și învățau pe norod și propovăduiau, cu mulți alții, Cuvântul Domnului.

Pavel cercetează Bisericile

36 După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem și să mergem pe la frații dinCap. 13:4,13,14,51;14:1,6,24,25. toate cetățile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac." 37 Barnaba voia să ia cu el și pe IoanCap. 12:12,25;13:5.Col. 4:10.2 Tim. 4:11.Filim. 24., numit Marcu, 38 dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îiCap. 13:13. părăsise din Pamfilia și nu-i însoțise în lucrarea lor. 39 Neînțelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu și a plecat cu corabia la Cipru. 40 Pavel și-a ales pe Sila și a plecat după ce a fost încredințatCap. 14:26. de frați în grija harului Domnului. 41 El a străbătut Siria și Cilicia, întărindCap. 16:5. Bisericile.

Te Hui i Hiruhārama

1 Nā, ka tae iho ētahi tāngata i Hūria ka whakaako i ngā tēina, "Ki te kore koutou e kotia, kia rite ki tā Mohi, e kore koutou e taea te whakaora." 2 Nā, kīhai i iti te whawhai, te uiui a Pāora rāua ko Pānapa ki a rātou, ka whakaritea ko Pāora, ko Pānapa, ko ētahi atu hoki o rātou, e haere ki ngā āpōtoro, ki ngā kaumātua ki Hiruhārama, mō tēnei pūtake.

3 Heoi, ārahina ana rātou e te hāhi haere ana rā Pinikia, rā Hamaria kōrero ana i te tahuritanga o ngā tauiwi, ā, hoatu ana e rāua he hari nui ki ngā tēina katoa. 4 Ā, nō tō rāua taenga ki Hiruhārama ka whakamanuhiritia rāua e te hāhi, e ngā āpōtoro hoki rātou ko ngā kaumātua, ka kōrerotia ngā mea i mahi tahi ai te Atua me rāua.

5 Nā, ko te whakatikanga o ētahi tāngata whakapono nō te tītorehanga ki ngā Parihi, ka mea, "Me kokoti rātou, me ako hoki kia whakaritea te ture a Mohi."

6 Nā, ka huihui ngā āpōtoro rātou ko ngā kaumātua ki te whakaaro ki tēnei mea. 7 Ā, ka nui te tautohetohe, ka whakatika a Pita, ka mea ki a rātou, "E ngā tuākana, e mātau ana koutou ki te whiriwhiringa a te Atua i mua rawa i roto i a koutou, ko tōku māngai e rongo ai ngā tauiwi i te kupu o te rongopai, e whakapono ai hoki. 8 I whakaae hoki ki a rātou te Atua e mātau nei ki ngā ngākau, i a ia i hoatu ai i te Wairua Tapu ki a rātou, rite tahi ki tāna ki a tātou; 9 kāhore hoki i puta kē tōna whakaaro ki a tātou, ki a rātou, i ō rātou ngākau kua mā i a ia i runga i te whakapono. 10 Ko tēnei, he aha koutou ka whakamātautau ai i te Atua, ka whakatakoto ioka ai ki te kakī o ngā ākonga, he mea kīhai nei i taea te mau e ō tātou mātua, e tātou rānei? 11 Heoi, ka whakapono nei tātou, tērā tātou e ora i runga i te aroha noa o te Ariki, o Īhu Karaiti, ka pērā tahi hoki me rātou."

12 Nā, noho puku ana te mano katoa, whakarongo ana ki a Pānapa rāua ko Pāora e kōrero ana i ngā tohu, i ngā mea whakamīharo i mea ai te Atua kia mahia e rāua i roto i ngā tauiwi. 13 Ā, ka mutu tā rāua ka whakahoki a Hēmi, ka mea: "E ngā tuākana, whakarongo ki ahau! 14 Kua kōrerotia e Himiona tā te Atua tirohanga mai i mua, tāna tangohanga i tētahi iwi i roto i ngā tauiwi mō tōna ingoa. 15 E rite ana anō ki tēnei ngā kōrero a ngā poropiti; i tuhituhia rā:

16 ‘I muri o ēnei mea ka hoki mai ahau,

ka hangā anō e ahau te Tapenākara o Rāwiri,

kua hinga nei;

ka hangā anō e ahau ōna wāhi kua horoa,

ā, ka whakaarahia e ahau.

17 Kia rapu ai ngā toenga o ngā tāngata ki te Ariki,

me ngā tauiwi katoa hoki

i karangatia nei tōku ingoa ki runga ki a rātou,

e ai tā te Ariki, e mahi nei i ēnei mea katoa.

18 Nāna nei i mea kia mōhiotia ēnei mea katoa

nō te tīmatanga rā anō o te ao.’

19 "Nā, ko tōku whakaaro tēnei; kia kaua e whakararua te hunga e tahuri ana mai ki te Atua i roto i ngā tauiwi; 20 engari, kia tuhi atu tātou ki a rātou, kia mawehe atu rātou i ngā poke o ngā whakapakoko, i te moe tāhae, i te mea kua nōtia te kakī, i te toto. 21 Nō ngā whakatupuranga hoki ō mua ngā kaikauwhau i a Mohi i tēnei pā, i tēnei pā, he mea kōrero i roto i ngā whare karakia i ngā hāpati katoa."

Te Pukapuka ki ngā Tauiwi Whakapono

22 Kātahi, ka pai ngā āpōtoro rātou ko ngā kaumātua me te hāhi katoa, kia whiriwhiria ētahi tāngata i roto i a rātou kia tonoa hei hoa mō Pāora rāua ko Pānapa ki Anatioka; a Hūrā, i huaina nei ko Pāhapa, rāua ko Hira, he hunga ingoa nui i roto i ngā tēina; 23 ka tuhia hoki ēnei mea hei mauranga:

Nā ngā āpōtoro rātou ko ngā kaumātua, ko ngā tuākana, ki ngā tēina o roto i ngā tauiwi, i Anatioka, i Hīria, i Kirikia.

Tēnā koutou.

24 Nā, ka rongo nei mātou, tērā ētahi i haere atu nei i a mātou, i whakararu i a koutou ki ngā kōrero, i whakapōhēhē i ō koutou ngākau, kāhore nei ā mātou kupu ki a rātou. 25 Kotahi tonu tō mātou whakaaro he pai kia whiriwhiria ētahi tāngata, kia tonoa atu ki a koutou, hei hoa mō ā mātou tāngata e aroha nei, mō Pānapa rāua ko Pāora; 26 he hunga i tuku nei i a rāua ki te mate hei mea mō te ingoa o tō tātou Ariki, o Īhu Karaiti. 27 Nā, kua tonoa atu nei e mātou a Hūrā rāua ko Hira, mā rāua hoki e kōrero a kupu atu aua mea anō. 28 I pai hoki ki te Wairua Tapu, ki a mātou hoki, kia kaua e utaina ki a koutou tētahi atu whakataimaha, ko ēnei mea tika anake; 29 kia mawehe koutou i ngā mea e patua ana mā ngā whakapakoko, i te toto, i te mea kua nōtia te kakī, i te moe tāhae. Ka tiaki koutou i a koutou i ēnei mea, ka pai tā koutou mahi.

Kia ora koutou.

30 Ā, nō tō rātou tukunga atu, ka haere ki Anatioka. Nā, ka huihuia te mano, ka hoatu te pukapuka. 31 Ā, ka oti te kōrero, ka koa rātou mō te kupu whakahauora. 32 Nā, he maha ngā kupu a Hūrā rāua ko Hira i whakahau ai, i whakaū ai i ngā tēina; he poropiti hoki rāua. 33 Ā, ka roa iho rāua ki reira, ka tukua rāua e ngā tēina i runga i te rangimārie ki te hunga nāna rāua i tono atu. 34 Heoi, i pai a Hira kia noho ki reira.

35 Ko Pāora ia rāua ko Pānapa i noho i Anatioka, i whakaako, i kauwhau i te kupu a te Ariki, rātou tahi ko tērā hunga tokomaha.

Ka Wehe a Pāora rāua ko Pānapa

36 Nā, muri iho i ētahi rā ka kī atu a Pāora ki a Pānapa, "Tāua ka hoki, ka tirotiro i ngā tēina i ngā pā katoa i kauwhautia ai e tāua te kupu a te Ariki, i tō rātou pēheatanga." 37 Ā, ka mea a Pānapa kia mauria hei hoa a Hoani, e huaina nei ko Māka. 38 Otiia, kīhai a Pāora i pai kia haere i tō rāua tira te tangata i whakarere rā i a rāua i Pamapuria, kīhai hoki i haere tahi me rāua ki te mahi. 39 Heoi, nui atu tō rāua ngangare, mawehe ai rāua i a rāua; ā, mauria ana e Pānapa a Māka, rere ana ki Kaiperu. 40 Nā, tango ana a Pāora i a Hira, haere ana, he mea tuku ki te aroha noa o te Atua e ngā tēina. 41 Ā, haere ana ia rā Hīria, rā Kirikia, whakaū ana i ngā hāhi.