Atos 9

Întoarcerea lui Saul

1 Dar Saul*Cap. 8:3.Gal. 1:13.1 Tim. 1:13. sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2 și i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinței, atât bărbați, cât și femei, să-i aducă legați la Ierusalim. 3 Pe drum, când*Cap. 22:6;26:12.1 Cor. 15:8. s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. 4 El a căzut la pământ și a auzit un glas, care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ce*Mat. 25:40.Mă prigonești?"5 „Cine ești Tu, Doamne?", a răspuns el. Și Domnul a zis: „Eu sunt Isus, pe care-L prigonești. Ți-ar fi greu*Cap. 5:39.să arunci înapoi cu piciorul într-un țepuș."6 Tremurând și plin de frică, el a zis: „Doamne, ce*Luca 3:10. Cap. 2:37;16:30. vrei să fac?" „Scoală-te", i-a zis Domnul, „intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci."7 Oamenii*Dan. 10:7. Cap. 22:9; 26:13. care-l însoțeau au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a sculat de la pământ și, măcar că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. L-au luat de mâini și l-au dus în Damasc. 9 Trei zile n-a văzut și n-a mâncat, nici n-a băut nimic. 10 În Damasc era un ucenic numit*Cap. 22:12. Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: „Anania!" „Iată-mă, Doamne", a răspuns el. 11 Și Domnul i-a zis: „Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă Dreaptă și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars*Cap. 21:39;22:3.. Căci iată, el se roagă.12 Și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el și punându-și mâinile peste el, ca să-și capete iarăși vederea."13 „Doamne", a răspuns Anania, „am auzit de la mulți despre toate*Vers. 1. relele pe care le-a făcut omul acesta sfinților Tăi în Ierusalim, 14 ba și aici are puteri din partea preoților celor mai de seamă ca să lege pe toți care*Vers. 21. Cap. 7:59;22:16.1 Cor. 1:2.2 Tim. 2:22. cheamă Numele Tău." 15 Dar Domnul i-a zis: „Du-te, căci el*Cap. 13:2;22:21;26:17.Rom. 1:1.1 Cor. 15:10.Gal. 1:15.Efes. 3:7,8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11.este un vas pe care l-am ales ca să ducă Numele Meu înaintea neamurilor*Rom. 1:5;11:13.Gal. 2:7,8., înaintea împăraților*Cap. 25:22,23;26:1.și înaintea fiilor lui Israel;16 și îi*Cap. 20:23;21:11.2 Cor. 11:23.voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu."17 Anania*Cap. 22:12,13. a plecat; și, după ce a intrat în casă, a pus*Cap. 8:17. mâinile peste Saul și a zis: „Frate Saule, Domnul Isus, care ți S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeți vederea și să*Cap. 2:4;4:31;8:17;13:52. te umpli de Duhul Sfânt." 18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi, și el și-a căpătat iarăși vederea. Apoi s-a sculat și a fost botezat. 19 După ce a mâncat, a prins iarăși putere. Saul*Cap. 26:20. a rămas câteva zile cu ucenicii care erau în Damasc. 20 Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că*Cap. 8:37. Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți cei ce-l ascultau rămâneau uimiți și ziceau: „Nu este el*Cap. 8:3. Vers. 1.Gal. 1:13,23. acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? Și n-a venit el aici ca să-i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă?" 22 Totuși Saul se întărea din ce în ce mai mult și făcea de rușine*Cap. 18:28. pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.

Iudeii caută să omoare pe Saul

23 După câtva timp, iudeii s-au*Cap. 23:12;25:3.2 Cor. 11:26. sfătuit să-l omoare, 24 și uneltirea*2 Cor. 11:32. lor a ajuns la cunoștința lui Saul. Porțile erau păzite zi și noapte, ca să-l omoare. 25 Dar, într-o noapte, ucenicii l-au luat și l-au*Ios. 2:15.1 Sam. 19:12. coborât prin zid, dându-l jos într-o coșniță. 26 Când a ajuns*Cap. 22:17.Gal. 1:17,18. în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici, dar toți se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic. 27 Atunci*Cap. 4:36;13:2., Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli și le-a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i-a vorbit, și cum*Vers. 20,22. în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 De atunci se ducea*Gal. 1:18. și venea împreună cu ei în Ierusalim 29 și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu evreii care vorbeau grecește*Cap. 6:1;11:20., dar*Vers. 23.2 Cor. 11:26. ei căutau să-l omoare. 30 Când au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la Cezareea și l-au pornit la Tars.

Vindecarea lui Enea

31 Biserica*Cap. 8:1. se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea și Samaria, se întărea sufletește și umbla în frică de Domnul și, cu ajutorul Duhului Sfânt, se înmulțea. 32 Pe când cerceta Petru pe*Cap. 8:14. toți sfinții, s-a coborât și la cei ce locuiau în Lida. 33 Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat. 34 „Enea", i-a zis Petru, „Isus Hristos te*Cap. 3:6,16;4:10. vindecă; scoală-te și fă-ți patul." Și Enea s-a sculat îndată. 35 Toți locuitorii din Lida și din Sarona*1 Cron. 5:16. l-au văzut și s-au*Cap. 11:21. întors la Domnul.

Învierea Tabitei

36 În Iope, era o uceniță numită Tabita, nume care, în tălmăcire, se zice Dorca. Ea făcea o mulțime de*1 Tim. 2:10.Tit 3:8. fapte bune și milostenii. 37 În vremea aceea, s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus*Cap. 1:13.. 38 Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi." 39 Petru s-a sculat și a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând și i-au arătat hainele și cămășile pe care le făcea Dorca pe când era cu ele. 40 Petru a scos*Mat. 9:25. pe toată lumea afară, a îngenuncheat*Cap. 7:60. și s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup și a*Marcu 5:41,42.Ioan 11:43. zis: „Tabita, scoală-te!" Ea a deschis ochii și, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor. 41 El i-a dat mâna și a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinți și pe văduve și le-a pus-o înainte vie. 42 Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope și*Ioan 11:45;12:11. mulți au crezut în Domnul. 43 Petru a rămas multe zile în Iope, la un tăbăcar numit Simon*Cap. 10:6..

Te Huringa o Haora ki te Whakapono

1 Ko Haora ia kei te kupukupu tonu i te whakawehi, i te mate mō ngā ākonga a te Ariki, ā, haere ana ki te tohunga nui, 2 kei te tono pukapuka i a ia ki ngā whakaminenga i Ramahiku, ina kitea e ia tētahi nō te Huarahi, ahakoa tāne, wāhine rānei, kia mauria hereheretia mai e ia ki Hiruhārama.

3 Nā, i a ia e haere ana, ka whakatata ia ki Ramahiku; nā, ohorere ana te whitinga mai ki a ia, huri noa, o tētahi mārama nō te rangi. 4 Ā, hinga ana ia ki te whenua, ka rongo ake i tētahi reo e mea ana ki a ia, "E Haora, e Haora, he aha tāu e whakatoi nei i ahau?"

5 Anō rā ko ia, "Ko wai koe, e te Ariki?"

Ka mea ia, "Ko Īhu ahau, e whakatoia nei e koe; ehara tāu, te whana ki ngā koikoi."

6 Nā, wiri ana ia, ihiihi ana, ka mea, "E te Ariki, kia aha ahau?"

Anō rā ko te Ariki ki a ia, "Whakatika, tomo atu ki te pā, ā, ka kōrerotia ki a koe tāu e mea ai."

7 Nā, ko ngā tāngata i haere tahi i a ia, tū reokore ana, rongo kau ana ki te reo, kāhore ia i kite tangata. 8 Nā, ka whakatika ake a Haora i te whenua, ā, i te tuwheratanga o ōna kanohi, kīhai rawa ia i kite aha; nā, ārahina ā ringatia ana ia e rātou, mauria ana ia ki Ramahiku. 9 Ā, e toru ōna rā e kore ana e kite, kīhai hoki i kai, kīhai i inu.

10 Nā, i Ramahiku tētahi ākonga, ko Anania te ingoa; ka mea te Ariki ki a ia, he kite, "E Anania."

Ka mea tērā, "Tēnei ahau, e te Ariki."

11 Anō rā ko te Ariki ki a ia, "Whakatika, haere ki te ara e kīia nei ko Torotika, ka ui i te whare o Hūrā mō tētahi ko Haora te ingoa, nō Tarahu. Nā, kei te īnoi ia. 12 Ā, kua kite ia i tētahi tangata, ko Anania te ingoa, e tomo mai ana, e whakapā ana i ōna ringa ki a ia, kia kite ai ia."

13 Otirā, ka whakahoki a Anania, "E te Ariki, he tokomaha āku i rongo ai mō tēnei tangata, ki te nui o te kino i mea ai ia ki tāu hunga tapu i Hiruhārama; 14 ā, tēnei anō kei a ia he mana nā ngā tohunga nui, kia herea te hunga katoa e karanga ana ki tōu ingoa."

15 Heoi, ka mea te Ariki ki a ia, "Haere; nō te mea he kaupapa whiriwhiri ia nāku, hei mau i tōku ingoa ki te aroaro o ngā tauiwi, o ngā kīngi, o ngā tama hoki a Īharaira. 16 Ka whakakitea hoki e ahau ki a ia te nui o ngā mea e mamae ai ia mō tōku ingoa."

17 Nā, haere ana a Anania, tomo ana ki roto ki te whare. Ka whakapā i ōna ringa ki a ia, ka mea, "E tōku teina, e Haora, nā te Ariki, nā Īhu, i puta rā ki a koe i te ara i haere mai nā koe, nāna ahau i tono mai, kia kite ai koe, ā, kia kī ai hoki i te Wairua Tapu." 18 Nā, marere tonu iho ētahi mea, ānō he unahi, i ōna kanohi, ā, kite ana ia, ka whakatika, ka iriiria. 19 Nā, ka kai ia, ka whai kaha.

Ka Kauwhau a Haora i Ramahiku

Nā, noho ana a Haora ki ngā ākonga i Ramahiku mō ētahi rā. 20 Ā, i reira tonu kauwhautia ana e ia a te Karaiti i roto i ngā whare karakia, ko te Tama ia a te Atua.

21 Ā, mīharo ana te hunga katoa i rongo, ka mea, "Ehara ianei tēnei i te kaitūkino o te hunga i karanga ki tēnei ingoa i Hiruhārama? Ā, ko te mea anō tēnei i haere mai ai ia, kia herea rātou, kia ārahina ki ngā tohunga nui?"

22 Ko Haora ia ka nui haere kē atu tōna kaha, ā, whakapororarutia ana e ia ngā Hūrai e noho ana i Ramahiku, i a ia e whakakite ana ko te Karaiti tēnei.

23 Ā, ka maha ngā rā ka pahure, ka rūnanga ngā Hūrai kia whakamatea ia. 24 Heoi, i mātau a Haora ki tā rātou whakapāpānga mōna. Ā, whanga ana rātou ki ngā tatau i te ao, i te pō, kia whakamatea ia; 25 otiia, i mau ngā ākonga ki a ia i te pō, tukua iho ana e rātou rā te taiepa i roto i te kete.

Ko Haora kei Hiruhārama

26 Ā, nō tōna taenga mai ki Hiruhārama, ka whai ia kia uru atu ia ki ngā ākonga; heoi, wehi katoa ana rātou i a ia, kīhai i whakapono he ākonga ia. 27 Ko Pānapa ia i tango i a ia, ā, mauria ana ia ki ngā āpōtoro, kōrerotia ana e ia ki a rātou tōna kitenga i te Ariki i te ara, tāna kōrerotanga ki a ia, tōna māia hoki ki te kauwhau i Ramahiku i runga i te ingoa o Īhu. 28 Nā, ka noho ia ki a rātou, hāereere atu ana, hāereere mai ana i Hiruhārama, 29 me te māia hoki ki te kauwhau i runga i te ingoa o te Ariki; ā, kōrero ana ia, totohe ana ki ngā Hūrai Kariki; otirā ka whakangākau rātou kia whakamatea ia. 30 Nō te mōhiotanga o ngā tuākana, ka mauria ia e rātou ki raro ki Hiharia, ā, tonoa atu ana ia ki Tarahu.

31 Nā, ka whai tānga manawa te hāhi, puta noa i Hūria katoa, i Karirī, i Hamaria, ā, tupu ana; haere ana i runga i te wehi o te Ariki, i te whakamārie hoki a te Wairua Tapu, nō ka whakaroaka.

Ko Pita kei Raira kei Hopa

32 Nā, i a Pita e hāereere ana puta noa ngā wāhi katoa, ka tae iho hoki ia ki te hunga tapu e noho ana i Raira. 33 Ka kitea e ia i reira tētahi tangata ko Inia te ingoa, kua waru ōna tau e takoto ana i runga i tōna moenga; he pararūtiki hoki ia. 34 Nā, ko te meatanga a Pita ki a ia, "E Inia, ka ora koe i a Īhu Karaiti; whakatika, whārikitia tōu moenga." Nā, whakatika tonu ake ia. 35 I kite katoa hoki i a ia te hunga e noho ana i Raira, i Harona, ā, tahuri ana ki te Ariki.

36 Nā, tērā tētahi ākonga i Hopa e noho ana, ko Tapita te ingoa, ko te whakamāoritanga ko Roka. He wahine tēnei i aro nui ki ngā mahi pai, ki ngā mahi atawhai rawakore. 37 Ā, i aua rā ka tūrorotia ia, ka mate. Ā, ka oti ia te horoi e rātou, ka whakatakotoria ia ki tētahi rūma i runga. 38 Nā, i te mea e tata atu ana a Raira ki Hopa, ka rongo ngā ākonga kei reira a Pita, ā, ka tonoa e rātou tokorua ngā tāngata ki a ia, hei mea, "Kaua e whakaroa te haere mai ki a mātou."

39 Nā, whakatika ana a Pita, haere ana i a rāua. Ā, i tōna taenga atu ka ārahina e rātou ki te rūma i runga. Ā, tū ana ngā pouaru katoa i tōna taha, tangi ana, ka whakakite ki a ia i ngā koti, i ngā kākahu i hangā e Roka, i a ia e noho ana i a rātou.

40 Otiia, ka tonoa rātou katoa e Pita ki waho, ka tuku ia i ōna turi, ka īnoi; kātahi ka tahuri ake ia ki te tūpāpaku, ka mea, "Tapita, e ara." Nā, ka titiro ōna kanohi, ā, i tōna kitenga i a Pita, ka noho ia ki runga. 41 Kātahi, ka hoatu e ia tōna ringa ki a ia, ka whakaara ake i a ia. Ā, karangatia ana e ia te hunga tapu me ngā pouaru, ā, tukua oratia atu ana ia. 42 Ā, i mōhiotia tēnei mea puta noa i Hopa katoa; he tokomaha hoki i whakapono ki te Ariki. 43 Ā, he maha ōna rā i noho ai ia ki Hopa, ki a Haimona kaimahi hiako.