Atos 28

Trei luni în insula Malta

1 După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul*Cap. 27:26. se chema Malta. 2 Barbarii*Rom. 1:14.1 Cor. 14:11.Col. 3:11. ne-au arătat o bunăvoință puțin obișnuită, ne-au primit pe toți la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua și se lăsase un frig mare. 3 Pavel strânsese o grămadă de mărăcini și-i pusese pe foc; o năpârcă a ieșit afară din pricina căldurii și s-a lipit de mâna lui. 4 Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alții: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaș, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare." 5 Pavel a scuturat năpârca în foc și n-a simțit niciun rău. 6 Oamenii aceia se așteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort, dar, după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă niciun*Marcu 16:18.Luca 10:19. rău, și-au schimbat părerea și ziceau*Cap. 14:11. că este un zeu.

Vindecarea tatălui lui Publius

7 În împrejurimi erau moșiile mai-marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoință, trei zile. 8 Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat*Iac. 5:14,15., a pus*Marcu 6:5;7:32;16:18.Luca 4:40. Cap. 19:11,12.1 Cor. 12:9,28. mâinile peste el și l-a vindecat. 9 Atunci au venit și ceilalți bolnavi din ostrovul acela și au fost vindecați. 10 Ni s-a dat mare cinste*Mat. 15:6.1 Tim. 5:17. și, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.

Sosirea la Roma

11 După o ședere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov și care purta semnul Dioscurilor. 12 Am ajuns la Siracusa și am rămas acolo trei zile. 13 De acolo, am mers înainte, pe lângă coastă și am venit la Regio, iar a doua zi, fiindcă sufla vântul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole, 14 unde am dat peste niște frați, care ne-au rugat să mai rămânem șapte zile cu ei. Și așa am ajuns la Roma. 15 Din Roma ne-au ieșit înainte, până în „Forul lui Apiu" și până la „Cele Trei Cârciumi", frații, care auziseră despre noi. Când i-a văzut Pavel, a mulțumit lui Dumnezeu și s-a îmbărbătat. 16 Când am ajuns la Roma, sutașul a dat pe cei întemnițați căpitanului străjerilor palatului, iar lui*Cap. 24:25;27:3. Pavel i s-a îngăduit să rămână într-un loc deosebit, cu un ostaș care-l păzea.

Pavel propovăduiește la Roma

17 După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor și, când s-au adunat, le-a zis: „Fraților, fără să fi făcut*Cap. 24:12,13;25:8. ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinților noștri, am*Cap. 21:33. fost băgat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat în mâinile romanilor. 18 După ce m-au supus la cercetare*Cap. 22:24;24:10;25:8;26:31., ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte. 19 Dar iudeii s-au împotrivit și am*Cap. 25:11. fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu. 20 De aceea, v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina*Cap. 26:6,7. nădejdii lui Israel port eu acest*Cap. 26:29.Efes. 3:1;4:1;6:20.2 Tim. 1:16;2:9.Filim. 10,13. lanț." 21 Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. 22 Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stârnește*Luca 2:34. Cap. 24:5,14.1 Pet. 2:12;4:14. împotrivire." 23 I-au hotărât o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le-a vestit*Luca 24:27. Cap. 17:3;19:8. Împărăția lui Dumnezeu, le-a adus dovezi și a căutat să-i încredințeze, prin*Cap. 26:6,22. Legea lui Moise și prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ținea de dimineață până seara. 24 Unii*Cap. 14:4;17:4;19:9. au crezut ce le spunea el, iar alții n-au crezut. 25 Fiindcă ei au plecat acasă în neînțelegere unii cu alții, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinții voștri, 26 când a zis: ‘Du-te*Is. 6:9.Ier. 5:21.Ezec. 12:2.Mat. 13:14,15.Marcu 4:12.Luca 8:10.Ioan 12:40.Rom. 11:8. la poporul acesta și zi-i: «Veți auzi cu urechile voastre, și nu veți înțelege; cu ochii voștri veți privi, și nu veți vedea. 27 Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.»’ 28 Să știți dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor*Mat. 21:41,43. Cap. 13:46,47;18:6;22:21;26:17,18.Rom. 11:11. și o vor asculta." 29 Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei.

Pavel stă și propovăduiește doi ani la Roma

30 Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toți care veneau să-l vadă, 31 propovăduia*Cap. 4:31.Efes. 6:19. Împărăția lui Dumnezeu și învăța pe oameni, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.

Kei Merita

1 Ā, ka ora mātou, kātahi ka mōhio ko Merita te ingoa o te motu. 2 Nā, kīhai i nohinohi te atawhai a ngā tāngata māori ki a mātou. Ka tahuna he kāpura, whakamanuhiritia ana mātou katoa, nō te mea e ua ana te ua, nō te mātao hoki. 3 Nā, ka kohikohia e Pāora he pūpū wahie, ā, makā ana e ia ki te kāpura; heoi puta mai ana he neke i te wera, ka mau ki tōna ringa. 4 Ā, i te kitenga o ngā tāngata māori i te ngārara e werewere ana ki tōna ringa, ka mea rātou tētahi ki tētahi, "Koia, he tangata kōhuru tēnei, ka ora nei ia i te moana, nā, kīhai i tukua e te tika kia ora." 5 Otiia, i ruia atu e ia te ngārara ki te kāpura, ā, kīhai ia i mate, kīhai i aha. 6 Nā, whanga noa rātou kia tetere ia, kia hinga whakarere rānei, kia mate; heoi, ka roa noa tō rātou whanganga, ā, i te kitenga kāhore he aha i pā ki a ia, ka puta kē ō rātou whakaaro, ka mea, he atua ia.

7 I taua wāhi te kāinga o te tino rangatira o te motu, ko Pupiriu te ingoa. He manuhiri mātou nāna; e toru ngā rā i atawhaitia ai mātou e ia. 8 Nā, i te takoto te papa o Pupiriu e mate ana i te kirikā, i te kōripi. Heoi, ka tomo a Pāora ki a ia, ka īnoi, ka whakapā i ōna ringa ki a ia, ā, ora ake ia. 9 Ā, i te meatanga o tēnei, nā, ka haere mai anō ērā atu o te motu he mate o rātou, ā, whakaorangia ana. 10 Nui atu anō te hōnore i whakahōnoretia ai mātou e rātou; ā, i tō mātou rerenga ka utaina ngā mea e rite ana mā mātou.

Mai i Merita ki Rōma

11 Ā muri iho i ngā marama e toru, ka rere mātou i runga i tētahi kaipuke o Arēhānaria, i tū nei ki taua motu i te hōtoke, ko Katoro rāua ko Poruku te tohu. 12 Nā, ka ū ki Hairakuha, ā, e toru ō mātou rā i noho ai ki reira. 13 Nā, ka āwhio ake mātou i reira, ka ū ki Rekiuma. Ka pō tahi ka pā te tonga, ā, i te rua o ngā rā ka ū ki Puteori. 14 Ā, nō ka kitea ngā tuākana i reira, ka tohea mātou kia noho i a rātou, kia whitu ngā rā. Heoi, haere ana mātou ki Rōma. 15 Ā, ka rongo ngā tuākana o reira ki a mātou, ka haere ake ki te whakatau i a mātou ki Te Mākete o Apiu, ki Wharetoru. Ā, i te kitenga o Pāora i a rātou, ka whakawhetai ki te Atua, ka ora te ngākau.

Kei Rōma

16 Nā, ka tae mātou ki Rōma, ka hoatu ngā herehere e te keneturio ki te rangatira hōia. Ko Pāora ia i tukua kia noho motu kē rāua ko tētahi hōia hei tiaki i a ia.

17 Ā, i muri i ngā rā e toru, ka huihuia e Pāora ngā tino tāngata o ngā Hūrai; ā, nō tō rātou minenga mai, ka mea ia ki a rātou, "E ōku tuākana, ko ahau kāhore ōku hara ki te iwi, ki ngā ritenga rānei a ngā mātua, i tukua ai ahau i Hiruhārama hei herehere ki ngā ringa o ngā tāngata o Rōma. 18 Ā, i mea rātou, i tā rātou whakawākanga i ahau kia tukua ahau, nō te mea kāhore he take e mate ai ahau. 19 Heoi, ka whakahē tonu ngā Hūrai; e taea hoki te aha? Karanga ana ahau ki a Hīhā; kāhore ia āku mea e whakawā ai ahau i tōku iwi. 20 Koia ahau i karanga ai i a koutou kia kite, kia kōrero ki ahau. Nō te mea hoki ko tā Īharaira e tūmanako nei te mea i herea ai ahau ki tēnei mekameka."

21 Nā, ko tā rātou meatanga ki a ia, "Kāhore he pukapuka mōu i tae mai ki a mātou i Hūria, kāhore anō tētahi o ngā tuākana i haere mai nei i kawe kupu mai, i kōrero mai rānei i tētahi kino mōu. 22 Otirā, e mea ana mātou kia rongo ki a koe ki ōu whakaaro. E mōhio ana hoki mātou ki tēnei wehenga, e kōrerotia kinotia ana i ngā wāhi katoa."

23 Ā, ka oti te whakarite he rā ki a ia, he tokomaha i haere mai ki a ia ki tōna whare; ā, whakakitea ana e ia ki a rātou, whakaaturia ana te rangatiratanga o te Atua, ā, ka kukume i a rātou ki ngā mea o Īhu, tiki atu ai i tā te ture a Mohi, i tā ngā poropiti, nō te ata ā ahiahi noa. 24 Ko ētahi i whakapono ki ngā mea i kōrerotia, ko ētahi kīhai i whakapono. 25 Ā, te rite ā rātou kōrero, ka puta atu rātou, i muri i te kōrerotanga a Pāora i tētahi kupu, "Tika tonu te kōrero a te Wairua Tapu i a Ihāia poropiti ki ō koutou mātua, 26 i mea nei,

‘Haere ki tēnei iwi, mea atu,

Rongo noa koutou, e kore e mātau;

titiro noa koutou, e kore e kite.

27 Kua mātotoru hoki te ngākau o tēnei iwi,

he pūhoi ngā taringa ki te whakarongo,

ō rātou kanohi kua whakamoea e rātou;

kei kite ngā kanohi, kei rongo ngā taringa,

kei mātau te ngākau,

ā, ka tahuri rātou, ka ora i ahau.’

28 "Nā, kia mōhio koutou, ka tukua tēnei whakaoranga a te Atua ki ngā tauiwi, ā ka rongo rātou. 29 Ā, ka mutu ēnei kōrero āna, ka haere ngā Hūrai, he nui hoki tā rātou tautohetohe ki a rātou anō."

30 Ā, e rua tino tau i noho ai a Pāora ki tōna whare i utua e ia, ā, manaakitia ana e ia te hunga katoa e tomo ana ki a ia; 31 ā, māia tonu ia ki te kauwhau i te rangatiratanga o te Atua, ki te whakaako i ngā mea o te Ariki, o Īhu Karaiti, kīhai anō i rīria.