Êxodo 21

Despre slobozenie și viață

1 Iată legile pe care le veiCap. 24:3,4.Deut. 4:14;6:1. pune înaintea lor. 2 DacăLev. 25:39-41.Deut. 15:12.Ier. 34:14. vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob, dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpânul lui i-a dat o nevastă și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpânului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robulDeut. 15:16,17. va zice: ‘Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevastă-mea și copiii mei și nu vreau să ies slobod’, 6 atunci stăpânul lui să-l ducă înainteaCap. 12:12;22:8,28. lui Dumnezeu, să-l apropie de ușă sau de stâlpul ușii și stăpânul lui să-iPs. 40:6. găurească urechea cu o sulă, și robul să rămână pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își vaNeem. 5:5. vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cumVers. 2,3. ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpânului ei, care o luase de nevastă, el să-i înlesnească răscumpărarea, dar nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, dacă nu-și va ține cuvântul. 9 Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10 Dacă-i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintâi din hrană, din îmbrăcăminte și din dreptul1 Cor. 7:5. ei de soție. 11 Dacă nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea ieși fără nicio despăgubire, fără să dea bani.

Legi în privința uciderii

12 Cine va loviGen. 9:6.Lev. 24:17.Num. 35:30,31.Mat. 26:52. pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea. 13 Dacă nuNum. 35:22.Deut. 19:4,5. i-a întins lațuri și dacă Dumnezeu l-a făcut1 Sam. 24:4,10,18. să-i cadă în mână, îți voiNum. 35:11.Deut. 19:3.Ios. 20:2. hotărî un loc unde va putea să fugă. 14 Dar, dacă lucreazăNum. 15:30;35:20.Deut. 19:11,12.Evr. 10:26. cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să-l omoare, chiar și de la1 Împ. 2:28-34.2 Împ. 11:15. altarul Meu să-l smulgi, ca să fie omorât.

Necinstirea părinților

15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 16 CineDeut. 24:7. va fura un om și-l vaGen. 37:28. vinde sau îl va ține în mâinileCap. 22:4. lui să fie pedepsit cu moartea. 17 CineLev. 20:9.Prov. 20:20.Mat. 15:4.Marcu 7:10. va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.

Legi privitoare la vătămarea trupului

18 Dacă se vor certa doi oameni, și unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat, 19 cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit dacă celălalt se va scula și se va plimba afară, sprijinit pe un toiag2 Sam. 3:29.. Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui și să-l îngrijească până la vindecare. 20 Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, fie bărbat, fie femeie, și robul moare sub mâna lui, stăpânul să fie pedepsit. 21 Dar, dacă mai trăiește o zi sau două, stăpânul să nu fie pedepsit; căci este argintulLev. 25:45,46. lui. 22 Dacă se ceartă doi oameni și lovesc pe o femeie însărcinată și o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiți cu o gloabăVers. 30.Deut. 22:18,19. pusă de bărbatul femeii și pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor. 23 Dar, dacă se întâmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24 ochiLev. 24:20.Deut. 19:21.Mat. 5:38. pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. 26 Dacă un om lovește ochiul robului său, fie bărbat, fie femeie, și-l face să-și piardă ochiul, să-i dea drumul ca despăgubire pentru ochiul lui. 27 Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat, fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeieGen. 9:5., boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar stăpânul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar, dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpânul fusese înștiințat de lucrul acesta și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, și stăpânul lui să fie pedepsit cu moartea. 30 Dacă i se pune stăpânului un preț pentru răscumpărareaVers. 22.Num. 35:31. vieții lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Când boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta, 32 dar, dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat, fie femeie, să se dea treiZah. 11:12,13.Mat. 26:15.Filip. 2:7. sicli de argint stăpânului robului, și boulVers. 28. să fie ucis cu pietre. 33 Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n-o acoperă și cade în ea un bou sau un măgar, 34 stăpânul gropii să plătească stăpânului lor prețul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35 Dacă boul unui om împunge boul unui alt om și boul acesta moare, vor vinde boul cel viu și prețul lui îl vor împărți; vor împărți și boul mort. 36 Dar, dacă se știa că boul avea obicei mai înainte să împungă, și stăpânul lui nu l-a închis, stăpânul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să-l ia el.

Te Ture e Pā ana ki ngā Pononga

1 "Ā, ko ngā whakariteritenga ēnei e whakatakotoria e koe ki tō rātou aroaro: 2 Ki te hoko koe i tētahi pononga Hiperu, e ono ngā tau e mahi ai ia; ā, i te whitu ka haere noa atu, kaua he utu. 3 Ki te mea he takakau ia i tōna haerenga mai, me haere atu anō he takakau; ki te mea he wahine tāna, ko rāua ko tāna wahine e haere. 4 Ki te mea nā tōna ariki te wahine i hoatu ki a ia, ā, ka whānau ā rāua tama, tamāhine rānei; mā tōna ariki te wahine rātou ko āna tamariki, ko ia anake e haere.

5 "Ā, ki te mea matanui te pononga, ‘E aroha ana ahau ki tōku ariki, ki tāku wahine, ki āku tamariki; e kore ahau e haere noa atu,’ 6 nā, me kawe ia e tōna ariki ki te Atua. Me kawe hoki ia e ia ki te tatau, ki te pou rānei o te tatau; ā, ka pokaia tōna taringa e tōna ariki ki te oka; ā, ka oti iho ia hei kaimahi māna.

7 "Ki te hokona atu hoki e tētahi tangata tāna tamāhine hei pononga, e kore e rite tōna haerenga ki waho ki te haerenga o ngā pononga tāne. 8 Ki te kino ia ki te titiro a tōna ariki, i taumau nei i a ia māna, nā, me whakahoki ia mō tētahi utu; e kore e āhei te hoko i a ia ki tētahi iwi kē; mōna hoki i tinihanga ki a ia. 9 Ā, ki te taumautia ia e ia mā tāna tama, kia rite ki te tikanga ki ngā tamāhine tupu tāna e mea ai ki a ia. 10 Ki te tango ia i tētahi atu wahine māna kaua e whakaititia e ia te kai mā tērā, te kākahu mōna, me tā rāua moe tahi. 11 Ā, ki te kāhore ēnei mea e toru e meatia e ia ki a ia, nā, me haere noa atu ia, kaua he moni."

Te Ture mō te Patu Tangata

12 "Ki te patu tētahi i te tangata kia mate, me tino whakamate anō ia. 13 Ā, ki te kāhore tētahi e whanga atu, ā, ka mea te Atua kia tūpono ki tōna ringa; nā, māku e whakarite ki a koe te wāhi e rere ai ia. 14 Tēnā ko tēnei, i poka noa te tangata ki tōna hoa, ki te kōhuru tinihanga i a ia; me tango ia e koe i tāku āta, kia mate ai ia.

15 "Me tino whakamate anō hoki te tangata e patu ana i tōna pāpā, i tōna whaea rānei.

16 "Ko te tangata hoki e tāhae ana i tētahi tangata, ā, hokona ana e ia, e kitea ana rānei ki tōna ringa, me tino whakamate anō ia.

17 "Me tino whakamate anō hoki te tangata e kanga ana i tōna pāpā, i tōna whaea rānei.

18 "Ki te whawhai hoki ētahi tāngata ki a rāua, ā, ka ākina tōna hoa e tētahi ki te kōhatu, ka motokia rānei, ā, kāhore ia e mate, engari ka takoto i runga i te moenga; 19 ki te ara ake ia, ā, ka hāereere ki waho me te toko i tāna tokotoko, kātahi ka kore te hara o te tangata i patua ai ia; otiia me utu e ia tōna whakamāngeretanga ki te mahi, me mea hoki kia āta rongoātia kia ora ai.

20 "Ki te patu hoki te tangata i tāna pononga tāne, i tāna pononga wahine rānei, ki te rākau, ā, ka mate i raro iho i tōna ringa; me āta takitaki tōna matenga. 21 Otiia ki te ora ia, kotahi, e rua rānei, ngā rā, e kore e takitakina; nō te mea ko tāna moni ia.

22 "Ki te whawhai ētahi tāngata ki a rātou, ā, ka whara tētahi wahine e hapū ana, ā, ka materoto tāna tamaiti, otiia kāhore atu he hē, me tango he utu i a ia, arā tā te tahu o te wahine e whakarite ai ki a ia; hei tā ngā kaiwhakawā e mea ai tāna e hōmai ai. 23 Engari ki te mate, nā, me hōmai e koe he mate hei utu mō te mate, 24 he kanohi mō te kanohi, he niho mō te niho, he ringa mō te ringa, he waewae mō te waewae, 25 he wera mō te wera, he motu mō te motu, he kārawarawa mō te kārawarawa.

26 "Ki te patua e te tangata te kanohi o tāna pononga tāne, te kanohi rānei o tāna pononga wahine, ā, ka matapōtia; me tuku kia haere noa atu, hei utu mō tōna kanohi. 27 Ā, ki te patua e ia kia marere te niho o tāna pononga tāne, te niho rānei o tāna pononga wahine; me tuku kia haere noa atu, hei utu mō tōna niho."

Ngā Ture e Pā ana ki te Taputapu

28 "Ki te werohia tētahi tangata tētahi wahine rānei, e te kau, ā, ka mate; me tino āki te kau ki te kōhatu, kaua anō hoki ōna kikokiko e kainga; ā, ka tukua noatia atu te rangatira o te kau. 29 Otiia ki te mea he kau wero ia nō mua, ā, kua whakaaturia ki tōna rangatira, ā, kāhore ia e tiaki i a ia, ā, ka mate i a ia tētahi tangata, tētahi wahine rānei; me āki te kau ki te kōhatu, me whakamate anō hoki tōna rangatira. 30 Ki te whakaritea kia hōmai e ia he moni, me hōmai e ia hei utu mō tōna ora te mea i whakaritea ki a ia. 31 Ki te mea he tama, he kōtiro rānei i werohia e ia, kia rite anō ki tēnei tikanga te meatanga ki a ia. 32 Ki te wero te kau i tētahi pononga tāne, i tētahi pononga wahine rānei; kia toru tekau ngā hekere hiriwa e hōmai ki tō rāua ariki, me āki hoki te kau ki te kōhatu.

33 "Ki te whakatuwhera hoki te tangata i tētahi poka, ki te keria rānei e te tangata tētahi poka, ā, e kore e hīpokina e ia, ā, ka taka he kau, he kāihe rānei ki roto; 34 me utu e te tangata nāna te poka, me hōmai he moni e ia ki tō rāua ariki; ā, māna te mea mate.

35 "Ki te tukia te kau a tētahi tangata e te kau e tētahi, ā, ka mate; nā, me hoko e rāua te kau ora, ka wehe ai i ōna utu; me wehe anō hoki e rāua te mea kua mate. 36 Otiia ki te mea i mōhiotia he kau wero ia nō mua, ā, kāhore i tiakina e tōna ariki, me utu e ia te kau ki te kau; ā, māna te mea mate."