Legi privitoare la avere
1 Dacă un om fură un bou sau o oaie și-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru2 Sam. 12:6.Prov. 6:31.Luca 19:8. oi pentru oaia furată. 2 Dacă hoțul este prins spărgândMat. 24:43. și e lovit și moare, cel ce l-a lovit nuNum. 35:27. va fi vinovat de omor față de el; 3 dar, dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândutCap. 21:2. rob, ca despăgubire pentru furtul lui. 4 Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găsește încă viuCap. 21:16. în mâinile lui, să dea îndoitVers. 1,7.Prov. 6:31. înapoi. 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6 Dacă izbucnește un foc și întâlnește mărăcini în cale și arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7 Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare și le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoțulVers. 4. trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. 8 Dacă hoțul nu se găsește, stăpânul casei să se înfățișezeCap. 21:6. Vers. 28. înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. 9 În orice pricină de înșelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: ‘Uite-l!’ – pricinaDeut. 25:1.2 Cron. 19:10. amânduror părților să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său. 10 Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze și dobitocul moare, își strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, 11 să se facă un jurământEvr. 6:16., în Numele Domnului, între cele două părți, și cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, și celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. 12 Dar, dacă dobitocul a fost furatGen. 31:39. de la el, va fi dator față de stăpânul lui să i-l înlocuiască. 13 Dacă dobitocul a fost sfâșiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă și nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâșiat. 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. 15 Dacă stăpânul e de față, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, prețul chiriei va fi de ajuns.
Necinstirea unei fete
16 DacăDeut. 22:28,29. un om înșală pe o fată nelogodită și se culcă cu ea, îi va plăti zestrea și o va lua de nevastă. 17 Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint prețul zestreiGen. 34:12.Deut. 22:29.1 Sam. 18:25. cuvenite fetelor. 18 Pe vrăjitoareLev. 19:26,31;20:27.Deut. 18:10,11.1 Sam. 28:3,9. să n-o lași să trăiască. 19 OricineLev. 18:23;20:15. se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. 20 CineNum. 25:2,7,8.Deut. 13:1,2,5,6,9,13-15;17:2,3,5. aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârșire.
Legi privitoare la asuprirea celor săraci
21 Să nu chinuiești pe străinCap. 23:9.Lev. 19:33;25:35.Deut. 10:19.Ier. 7:6.Zah. 7:10.Mal. 3:5. și să nu-l asuprești, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 22 Să nu asuprești pe văduvăDeut. 10:18;24:17;27:19.Ps. 94:6.Is. 1:17,23;10:2.Ezec. 22:7.Zah. 7:10.Iac. 1:27., nici pe orfan. 23 Dacă-i asuprești, și ei strigăDeut. 15:9;24:15.Iov 35:9.Luca 18:7. la Mine după ajutor, Eu le voiVers. 27.Iov 34:28.Ps. 18:6;145:19.Iac. 5:4. auzi strigătele; 24 mâniaIov 31:23.Ps. 69:24. Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia; nevestele voastrePs. 109:9.Plâng. 5:3. vor rămâne văduve și copiii voștri vor rămâne orfani. 25 DacăLev. 25:35-37.Deut. 23:19,20.Neem. 5:7.Ps. 15:5.Ezec. 18:8,17. împrumuți bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii față de el ca un cămătar și să nu ceri camătă de la el. 26 Dacă ieiDeut. 24:6,10,13,17.Iov 22:6;24:3,9.Prov. 20:16;22:27.Ezec. 18:7,16.Amos 2:8. zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, 27 căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigăVers. 23. Cap. 34:6.2 Cron. 30:9.Ps. 86:15. spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.
Întâii născuți
28 Să nu hulești pe DumnezeuEcl. 10:20.Fapte 23:5.Iuda 8. și să nu blestemi pe mai-marele poporului tău. 29 Să nu pregeți să-Mi aduci pârgaCap. 23:16,19.Prov. 3:9. secerișului tău și a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născutCap. 13:2,12;34:19. din fiii tăi. 30 Să-Mi daiDeut. 15:19. și întâiul născut al vacii tale și al oii tale; să rămână șapteLev. 22:27. zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. 31 Să-Mi fiți niște oameni sfințiCap. 19:6.Lev. 19:2.Deut. 14:21.. Să nuLev. 22:8.Ezec. 4:14;44:31. mâncați carne sfâșiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncați la câini.
Ngā Ture mō ngā Tāhae, mō te Utunga
1 "Ki te tāhae te tangata i te kau, i te hipi rānei, ā, ka patua, ka hokona rānei e ia; kia rima ngā kau e hōmai e ia hei utu mō te kau kotahi, kia whā hoki ngā hipi mō te hipi kotahi.
2 "Ki te mau te tāhae e poka ara ana, ā, ka patua, ka mate, kāhore he toto e heke mōna. 3 Ki te mea kua whiti te rā ki a ia, ka heke he toto mōna; me hōmai hoki e ia he utu; ki te kāhore āna mea, nā, me hoko ia mō tāna tāhae.
4 "Ki te mau pū ki tōna ringa te mea i tāhaetia, he kau, he kāihe rānei, he hipi rānei, ā, e ora ana; kia rua ngā utu e hōmai e ia.
5 "Ki te mea tētahi tangata kia kainga tētahi māra, tētahi kāri wāina rānei, ā, ka tukua atu e ia tana kararehe hei kai i te māra a tētahi; me utu e ia ki ngā hua papai rawa o tāna māra, ki ngā hua papai rawa hoki o tāna kāri wāina.
6 "Ki te toro atu te ahi, ā, ka pono ki ngā tātarāmoa, ā, ka pau ngā whakapū wīti, te wīti rānei e tū ana, te māra rānei; me āta whakautu e te tangata nāna i tahu te ahi.
7 "Ki te hōmai e te tangata tētahi moni ētahi mea rānei, ki tōna hoa kia tiakina, ā, ka tāhaetia i roto i te whare o taua tangata; ki te kitea te tāhae, kia rua ngā utu e hōmai e ia. 8 Ki te kāhore i kitea te tāhae, nā, me kawe te rangatira o te whare ki te Atua, kia kitea me kāhore i totoro tōna ringaringa ki ngā taonga a tōna hoa. 9 I ngā whakawākanga hara katoa mō te kau, kāihe, hipi, kākahu, mō te ngaromanga o tētahi mea e kīia ana e tētahi nōna, me haere te kōrero a te tokorua ki te Atua; ko te tangata kua whakataua te hē ki a ia e te Atua, kia rua ngā utu e hōmai e ia ki tōna hoa.
10 "Ki te hōmai e tētahi he kāihe ki tōna hoa, he kau rānei, he hipi rānei, tētahi rānei o ngā tini kararehe, kia tiakina; ā, ka mate, ka whara rānei, ka pāhuatia rānei, kīhai anō hoki i kitea. 11 Ka waiho i waenganui i a rāua te oati a Ihowā, mō tōna ringa kīhai i totoro atu ki te taonga o tōna hoa; ā, me whakaae mai e te rangatira o taua mea, e kore anō hoki e utua. 12 Otiia, ki te mea kua tāhaetia atu i a ia, me hoatu he utu ki tōna rangatira. 13 Ki te mea kua haehaea, me kawe mai e ia hei whakaatu, ā, e kore e utua e ia te mea i haea.
14 "Ki te tīkina anō hoki e te tangata tētahi mea a tōna hoa, ā, ka whara, ka mate rānei, me te ngaro anō te rangatira o taua mea, me āta whakautu anō e ia. 15 Kei reira te rangatira, e kore e utua; ki te mea e utua ana tōna tukunga, i haere mai hoki mō tōna utu."
He Ture Whanonga Pono hei aha
16 "Ki te whakawai te tangata i te kōtiro kīhai i taumautia, ā, ka moe rāua, me whakarite he tāpākūhā, ā, me mārena e ia hei wahine māna. 17 Ki te tino whakakāhore rawa tōna pāpā, ā, e kore e tukua ki a ia, me hōmai e ia ngā moni e rite ana ki te kaireperepe mō ngā kōtiro.
18 "Kei tukua e koe te wahine mākutu kia ora.
19 "Ko te tangata i takotoria e ia he kararehe, me whakamate rawa.
20 "Me whakangaro rawa te tangata e patu whakahere ana mā tētahi atua kē; engari mā Ihowā anake.
21 "Kaua hoki e whakatoia te manene, kaua anō hoki ia e tūkinotia; he manene hoki koutou i mua, i te whenua o Īhipa.
22 "Kaua e whakatupuria kinotia te pouaru, te pani rānei. 23 Ki te anga koe ki te whakatupukino i a rāua, ā, ka tangi rāua ki ahau, inā, ka whakarongo ahau ki tā rāua karanga; 24 ā, ka mura tōku riri, ka patua anō hoki koutou ki te hoari; ā, ka pouarutia ā koutou wāhine, ka pania anō hoki ā koutou tamariki.
25 "Ki te whakatārewa koe i te moni ki tētahi o tāku iwi, ki tētahi o ōu rawakore, kei rite tāu ki a ia ki tā te kaiwhakatuputupu moni, kei tangohia i a ia te moni whakatuputupu. 26 Ki te tangohia e koe te kākahu o tōu hoa hei taunaha, kaua e tukua kia rere te rā ka whakahoki ai ki a ia; 27 ko tēnā anake nā hoki hei uhi mōna, hei kākahu mōna, mō tōna kiri; ā, ko te aha hei moenga iho mōna? Ki te karanga mai hoki ia ki ahau, nā, ka whakarongo atu ahau; nō te mea he mahi tohu tangata tāku.
28 "Kaua e kohukohu ki te Atua, kaua anō hoki e kanga ki te ariki o tōu iwi.
29 "Kei whakaroa koe ki te hōmai i ngā mātāmua o ōu hua, o ōu wai.
"Me hōmai e koe te mātāmua o āu tamariki ki ahau. 30 Kia pērā anō tāu e mea ai ki āu kau, ki āu hipi: e whitu ngā rā e noho ai ia ki tōna whaea; i te waru o ngā rā me hōmai ki ahau.
31 "Hei tāngata tapu hoki koutou māku; kaua anō e kai i te kikokiko i haea ki te pārae; me maka mā te kurī."