Scrisoare către prinșii de război
1 Iată cuprinsul epistolei pe care a trimis-o prorocul Ieremia din Ierusalim către rămășița bătrânilor din robie, preoților, prorocilor și întregului popor pe care-i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2 după ce împăratul Ieconia2 Împ. 24:12. Cap. 22:26; 28:4., împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le-a trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimiși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Ea cuprindea următoarele: 4 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți prinșii de război pe care i-am dus din Ierusalim la Babilon: 5 ‘ZidițiVers. 28. case și locuiți-le; sădiți grădini și mâncați din roadele lor! 6 Luați-vă neveste și faceți fii și fiice; însurați-vă fiii și măritați-vă fetele, să facă fii și fiice, ca să vă înmulțiți acolo unde sunteți și să nu vă împuținați. 7 Urmăriți binele cetății în care v-am dus în robie și rugați-văEzra 6:10.1 Tim. 2:2. Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!’ 8 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Nu vă lăsațiCap. 14:14;23:21;27:14,15.Efes. 5:6. amăgiți de prorocii voștri, care sunt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voștri; n-ascultați nici de visătorii voștri, ale căror vise voi le pricinuiți! 9 Căci eiVers. 31. vă prorocesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimis’, zice Domnul. 10 Dar iată ce zice Domnul: ‘De îndată ce vor trece șaptezeci2 Cron. 36:21,22.Ezra 1:1. Cap. 25:12; 27:22.Dan. 9:2. de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde. 12 Voi Mă veți chemaDan. 9:3., și veți pleca; Mă veți ruga, și vă voi asculta. 13 Mă vețiLev. 26:39,40.Deut. 30:1. căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toatăCap. 24:7. inima. 14 Mă voi lăsaDeut. 4:7.Ps. 32:6;46:1.Is. 55:6. să fiu găsit de voi’, zice Domnul, ‘și voi aduce înapoi pe prinșii voștri de război; vă voi strângeCap. 23:3,8;30:3;32:37. din toate neamurile și din toate locurile în care v-am izgonit’, zice Domnul, ‘și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie.’ 15 Totuși voi ziceți: ‘Dumnezeu ne-a ridicat proroci în Babilon!’ 16 Așa vorbește Domnul asupra împăratului care șade pe scaunul de domnie al lui David, asupra întregului popor care locuiește în cetatea aceasta, asupra fraților voștri care n-au mers cu voi în robie, 17 așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Iată, voi trimite între ei sabieCap. 24:10., foamete și ciumă și-i voi face ca niște smochineCap. 24:8. grozave care, de rele ce sunt, nu se pot mânca. 18 Îi voi urmăriDeut. 28:25.2 Cron. 29:8. Cap. 15:4;24:9;34:17. cu sabie, cu foamete și cu ciumă, îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărățiile pământului, de blestemCap. 26:6;42:18., de pustiire, de batjocură și de ocară printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni, 19 pentru că n-au ascultat cuvintele Mele’, zice Domnul, ‘ei, cărora în nenumărate rânduri le-am trimisCap. 25:4;32:33. pe robii Mei, prorocii, dar n-ați vrut să ascultați’, zice Domnul. 20 Voi însă ascultați Cuvântul Domnului, voi, toți prinșii de război pe care v-am trimis din Ierusalim în Babilon! 21 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, și despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc minciuni în Numele Meu: ‘Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și-i va omorî sub ochii voștri. 22 Vor sluji ca prilej de blestemGen. 48:20.Is. 65:15. între toți prinșii de război ai lui Iuda care sunt la Babilon. Și se va zice: «Să-ți facă Domnul ca lui Zedechia și ca lui Ahab, pe careDan. 3:6. împăratul Babilonului i-a fript în foc!» 23 Și lucrul acesta se va întâmpla pentru că au făcut oCap. 23:14. mișelie în Israel, preacurvind cu nevestele aproapelui lor, și pentru că au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le dădusem nicio poruncă. Știu lucrul acesta și sunt martor’, zice Domnul. 24 Iar lui Șemaia, Nehelamitul, să-i spui: 25 ‘Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Tu ai trimis în numele tău întregului popor din Ierusalim, lui2 Împ. 25:18. Cap. 21:1. Țefania, fiul lui Maaseia, preotul, și tuturor preoților, o scrisoare cu următorul cuprins: 26 ‹Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să privegheziCap. 20:1. în Casa Domnului peste toți nebunii2 Împ. 9:11.Fapte 26:24. și peste toți cei ce se dau drept proroci, ca să-i arunci în butuciCap. 20:2. și în fiare. 27 Acum, pentru ce nu pedepsești pe Ieremia din Anatot, care prorocește printre voi? 28 Ba încă a trimis chiar să ne spună în Babilon: „Robia va fi lungă; zidițiVers. 5. case și locuiți-le; sădiți grădini și mâncați din roadele lor!"›»’ 29 (Preotul Țefania citise în adevăr scrisoarea aceasta în fața prorocului Ieremia.) 30 Și Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel: 31 ‘Trimite să spună tuturor celor din robie: «Așa vorbește Domnul despre Șemaia, Nehelamitul: ‹Pentru că Șemaia vă prorocește fărăCap. 28:15. să-l fi trimis Eu și vă insuflă o încredere mincinoasă, 32 iată ce zice Domnul: „Voi pedepsi pe Șemaia, Nehelamitul, și sămânța lui: niciunul din ai lui nu va locui în mijlocul poporului acestuia și nu va vedea binele pe care-l voi face poporului Meu", zice Domnul, „căciCap. 28:16. el a propovăduit răzvrătire împotriva Domnului."›»’"
Tā Heremaia Pukapuka ki ngā Hūrai kei Papurōna
1 Ko ngā kupu ēnei o te pukapuka i tukua e Heremaia poropiti i Hiruhārama ki ngā mōrehu o ngā kaumātua i whakaraua atu nei, ki ngā tohunga, ki ngā poropiti, ki te iwi katoa i whakaraua atu e Nepukaneha i Hiruhārama ki Papurōna; 2 i muri tēnei i te haerenga atu o Kīngi Hekonia, i Hiruhārama, rātou ko te kuīni, ko ngā unaka, ko ngā rangatira o Hūrā, o Hiruhārama, me ngā kāmura rātou ko ngā parakimete. 3 He mea kawe nā Eraha tama a Hapana, rāua ko Kemaria tama a Hirikia; he mea unga anō ēnei nā Terekia kīngi o Hūrā ki Papurōna, ki a Nepukaneha kīngi o Papurōna; i mea ia:
4 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira, ki ngā whakarau katoa, i meinga nei e ahau kia whakaraua atu i Hiruhārama ki Papurōna: 5 "Hangā he whare mō koutou, ka noho i roto; whakatōkia he kāri, ka kai i ō rātou hua. 6 Mārenatia he wahine, kia whānau he tama, he tamāhine mā koutou; meatia he wahine mā ā koutou tama, tukua hoki ā koutou tamāhine ki te tāne, kia whānau ai he tama, he tamāhine mā rātou; ā, kia tini koutou ki reira, kaua hei torutoru. 7 Rapua hoki te rongo mau mō te pā kua meinga nā koutou e ahau kia whakaraua ki reira, īnoi hoki ki a Ihowā mō reira; mā te mau hoki o tōna rongo ka whiwhi ai koutou ki te rangimārie." 8 Ko te kupu hoki tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira: "Kei tinihangatia koutou e ā koutou poropiti, e ā koutou tohunga tūāhu e noho nā i roto i a koutou, kaua hoki e rongo ki ā koutou moe e meinga nā e koutou kia moea. 9 Nō te mea e poropiti teka ana rātou ki a koutou i runga i tōku ingoa. Ehara rātou i te mea nāku i unga," e ai tā Ihowā.
10 Ko te kupu hoki tēnei a Ihowā: "Kia rite ngā tau e whitu tekau ki Papurōna, ka tirohia koutou e ahau; ā, ka whakatutukitia e ahau tāku kupu pai ki a koutou, mō koutou kia whakahokia mai ki tēnei wāhi. 11 Kei te mōhio hoki ahau ki ngā whakaaro e whakaaro nei ahau ki a koutou," e ai tā Ihowā, "he whakaaro mō te rongo mau, ehara mō te kino, kia hoatu he tūmanako ki a koutou i ō koutou rā whakamutunga. 12 Ā tērā koutou e karanga ki ahau, ā, ka haere koutou ka īnoi ki ahau, ā, ka rongo ahau ki a koutou. 13 Ka rapua anō ahau e koutou, ā, ka kitea e koutou, ina whakapaua ō koutou ngākau ki te rapu i ahau. 14 Ā, ka kitea ahau e koutou," e ai tā Ihowā, "ā, whakahokia hoki e ahau tō koutou whakaraunga, ā, ka kohikohia koutou e ahau i roto i ngā iwi katoa, i ngā wāhi katoa i peia atu ai koutou e ahau, e ai tā Ihowā; ā, ka whakahokia mai koutou e ahau ki te wāhi i whakaraua atu ai koutou e ahau."
15 Kua kī hoki koutou, "Kua ara i a Ihowā ētahi poropiti mō tātou i Papurōna." 16 Ko te kupu hoki tēnei a Ihowā mō te kīngi e noho ana i runga i te torōna o Rāwiri, mō te iwi katoa hoki e noho ana i tēnei pā, mō ō koutou tēina kīhai nei i haere tahi koutou i te whakaraunga: 17 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano: "Nanā, ka ungā atu e ahau ki runga ki a rātou te hoari, te hemokai, te mate urutā, ā, ka meinga rātou e ahau kia rite ki ngā piki kikino, e kore nei e taea te kai i te kino rawa. 18 Ā, ka whāia rātou e ahau ki te hoari, ki te hemokai, ki te mate urutā, ka tukua hoki rātou kia poipoia i waenganui i ngā kīngitanga katoa o te whenua, hei kanga, hei mīharotanga, hei whakahīanga atu, ā, hei hahani, i roto i ngā iwi katoa e peia atu ai rātou e ahau. 19 Nō te mea kīhai rātou i rongo ki āku kupu," e ai tā Ihowā, "ki āku kupu i ungā rā e ahau kia kawea ki a rātou e āku pononga, e ngā poropiti, moata ai i te ata ki te unga i a rātou; heoi kīhai koutou i rongo," e ai tā Ihowā.
20 Mō reira whakarongo mai ki te kupu a Ihowā, koutou katoa o te whakaraunga, kua ungā atu nei e ahau i Hiruhārama ki Papurōna: 21 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira, mō Āhapa tama a Koraia, mō Terekia tama a Maaheia, e poropiti teka nā ki a koutou i runga i tōku ingoa: "Nanā, ka hoatu rāua e ahau ki te ringa o Nepukareha kīngi o Papurōna; ā, māna rāua e whakamate i ō koutou aroaro. 22 Ā, ka ai rāua hei kanga mā ngā whakarau katoa o Hūrā i Papurōna, ka kōrerotia: ‘Kia meinga koe e Ihowā kia rite ki a Terekia rāua ko Āhapa, i tunua nei e te kīngi o Papurōna ki te ahi.’ 23 Kua mahi pōauau hoki rāua i roto i a Īharaira, kua pūremu ki ngā wāhine a ō rāua hoa, kua kōrero hoki i ngā kupu teka i runga i tōku ingoa, he mea kīhai i whakahaua atu e ahau ki a rāua; ko ahau tēnei e mōhio ana, ko ahau te kaiwhakaatu," e ai tā Ihowā.
Te Pukapuka a Hemaia
24 Nā, mō Hemaia Neherami me kōrero koe, me kī atu: 25 "Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira, e mea ana ia: I te mea kua tukua e koe ētahi pukapuka i runga i tōu ake ingoa ki te iwi katoa i Hiruhārama, ki te tohunga, ki a Tepania tama a Maaheia, rātou ko ngā tohunga katoa, kua mea atu: 26 ‘Kua oti koe te mea e Ihowā hei tohunga i muri i a Iehoiara tohunga, kia waiho ai ko koutou hei kaitirotiro i roto i te whare o Ihowā mō te tāngata katoa e haurangi ana, e whakaporopiti ana i a ia, kia makā e koe ki ngā here waewae, ki ngā here ringa. 27 Nā, he aha rā tē rīria ai e koe a Heremaia Anatoti, e whakaporopiti nā i a ia ki a koutou? 28 Kua tukua mai nei hoki e ia he kupu ki a mātou ki Papurōna, e mea ana: Ka roa te whakaraunga. Hangā he whare mō koutou, ka noho i roto; whakatōkia he kāri, kainga ō rātou hua.’ "
29 Nā, i kōrerotia tēnei pukapuka e Tepania tohunga ki ngā taringa o Heremaia poropiti. 30 Kātahi ka puta mai te kupu a Ihowā ki a Heremaia, i mea ia: 31 "Tukua he kupu ki ngā whakarau katoa, mea atu, ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā mō Hemaia Neherami: Kua poropiti nā a Hemaia ki a koutou, ā, kīhai hoki ia i ungā e ahau, ā, kua meinga koutou e ia kia whakawhirinaki ki te teka, 32 mō reira ko te kupu tēnei a Ihowā: Nanā, ka whiua e ahau a Hemaia Neherami rātou ko ōna uri; kore iho he tangata mōna hei noho i roto i tēnei iwi, e kore hoki ia e kite i te pai e mahia e ahau ki tāku iwi, e ai tā Ihowā; nō te mea kua kōrero ia i te tutū mō Ihowā.’ "