Jeremias 2

Mustrarea poporului

1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Du-te și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ‘Așa vorbește Domnul: «Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără*Ezec. 16:8,22,60;23:3,8,19.Osea 2:15., de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai*Deut. 2:7. în pustie, într-un pământ nesemănat. 3 Atunci, Israel*Exod 19:5,6. era închinat Domnului, era cele dintâi roade*Iac. 1:18.Apoc. 14:4. ale Lui; toți cei ce mâncau*Cap. 12:14;50:7. din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei», zice Domnul.’" 4 Ascultați Cuvântul Domnului, casa lui Iacov și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: „Ce nelegiuire*Is. 5:4.Mica 6:3. au găsit părinții voștri în Mine, de s-au depărtat de Mine și au mers după nimicuri*2 Împ. 17:15.Iona 2:8. și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n-au întrebat: ‘Unde este Domnul, care ne-a scos*Is. 63:9,11,13.Osea 13:4. din țara Egiptului, care ne-a povățuit prin pustie*Deut. 8:15;32:10., printr-un pământ uscat și plin de gropi, printr-un pământ unde domnesc seceta și umbra morții, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește niciun om?’ 7 V-am adus într-o țară ca o livadă de pomi*Num. 13:27;14:7,8.Deut. 8:7,8,9., ca să-i mâncați roadele și bunătățile, dar voi ați venit, Mi-ați spurcat*Lev. 18:25,27,28.Num. 35:33,34.Ps. 78:58,59;106:38. Cap. 3:1; 16:18. țara și Mi-ați prefăcut moștenirea într-o urâciune. 8 Preoții n-au întrebat: ‘Unde este Domnul?’ Păzitorii Legii*Mal. 2:6,7.Rom. 2:20. nu M-au cunoscut, păstorii sufletești Mi-au fost necredincioși, prorocii*Cap. 23:13. au prorocit prin Baal și au alergat după cei ce nu sunt de niciun*Vers. 11.Hab. 2:18. ajutor. 9 De aceea, Mă voi mai certa*Ezec. 20:35,36.Mica 6:2. cu voi", zice Domnul, „și Mă voi certa cu copiii*Exod 20:5.Lev. 20:5. copiilor voștri. 10 Treceți în ostroavele Chitim și priviți! Trimiteți la Chedar, uitați-vă bine și vedeți dacă s-a întâmplat acolo așa ceva: 11 și-a schimbat*Mica 4:5. vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt*Ps. 115:4.Is. 37:19. Cap. 16:20. dumnezei? Dar poporul Meu și-a*Ps. 106:20.Rom. 1:23. schimbat Slava cu ceva*Vers. 8. care nu este de niciun ajutor! 12 Mirați-vă*Is. 1:2. Cap. 6:19. de așa ceva, ceruri, înfiorați-vă de spaimă și groază", zice Domnul. 13 „Căci poporul Meu a săvârșit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii*Ps. 36:9. Cap. 17:13;18:14.Ioan 4:14., și și-au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă. 14 Este Israel un rob*Exod 4:22. cumpărat sau fiu de rob născut în casă? Atunci pentru ce a ajuns de pradă? 15 Niște pui*Is. 1:7. Cap. 4:7. de lei mugesc și strigă împotriva lui și-i pustiesc țara; cetățile îi sunt arse și fără locuitori. 16 Chiar și cei din Nof și Tahpanes*Cap. 43:7-9. îți vor zdrobi creștetul capului. 17 Nu ți-ai făcut*Cap. 4:18. tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul Dumnezeul tău, când te îndrepta*Deut. 32:10. pe calea cea bună? 18 Și acum, ce cauți să te duci*Is. 30:1,2. în Egipt să bei apa*Ios. 13:3. Nilului? Ce cauți să te duci în Asiria să bei apa râului? 19 Tu singur te pedepsești cu răutatea*Is. 3:9.Osea 5:5. ta și tu singur te lovești cu necredincioșia ta și vei ști și vei vedea ce rău și amar este să părăsești pe Domnul Dumnezeul tău și să n-ai nicio frică de Mine", zice Domnul Dumnezeul oștirilor. 20 „De mult ți-ai sfărâmat jugul, ți-ai rupt legăturile și ai*Exod 19:8.Ios. 24:18.Jud. 10:16.1 Sam. 12:10. zis: ‘Nu mai vreau să slujesc ca un rob!’ Căci, pe orice deal*Deut. 12:2.Is. 57:5,7. Cap. 3:6. înalt și sub orice copac verde, te-ai întins ca o*Exod 34:15,16. curvă. 21 Te sădisem ca o vie minunată*Exod 15:17.Ps. 44:2;80:8.Is. 5:1;60:21.Mat. 21:33.Marcu 12:1.Luca 20:9. și de cel mai bun soi. Cum te-ai schimbat și te-ai prefăcut într-o coardă*Deut. 32:32.Is. 1:21;5:4. de viță sălbatică?! 22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră*Iov 9:30., chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea*Deut. 32:34.Iov 14:17.Osea 13:12. ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea", zice Domnul Dumnezeu. 23 „Cum*Prov. 30:12. poți să zici: ‘Nu m-am spurcat și nu m-am dus după baali’? Privește-ți urma pașilor în vale*Cap. 7:31. și vezi ce ai făcut, dromaderă*Iov 39:5-8. Cap. 14:6. iute la mers și care bați drumurile și le încrucișezi, 24 măgăriță sălbatică, deprinsă cu pustia, care gâfâie în aprinderea patimii ei! Cine o va împiedica să-și facă pofta? Toți cei ce o caută n-au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei. 25 Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gâtlejul de sete! Dar*Cap. 18:12. tu zici: ‘Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii*Deut. 32:16. Cap. 3:13. străini și vreau să merg după ei.’ 26 Cum rămâne uluit un hoț când este prins, așa de uluiți vor rămâne cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și prorocii lor. 27 Ei zic lemnului: ‘Tu ești tatăl meu!’ și pietrei: ‘Tu mi-ai dat viața!’ Căci ei Îmi întorc spatele și nu se uită la Mine. Dar, când sunt în nenorocire*Jud. 10:10.Ps. 78:34.Is. 26:16., zic: ‘Scoală-Te și scapă-ne!’ 28 Unde sunt*Deut. 32:37.Jud. 10:14. dumnezeii tăi pe care ți i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape*Is. 45:20. în vremea nenorocirii! Căci câte*Cap. 11:13. cetăți ai, atâția dumnezei ai, Iuda! 29 Pentru ce*Vers. 23,35. vă certați cu Mine? Toți Mi-ați fost necredincioși", zice Domnul. 30 „Degeaba v-am lovit*Is. 1:5;9:13. Cap. 5:3. copiii; n-au luat seama la certare; sabia voastră a mâncat*2 Cron. 36:16.Neem. 9:26.Mat. 23:29.Fapte 7:52.1 Tes. 2:15. pe prorocii voștri ca un leu nimicitor. 31 O, neam rău de oameni, uitați-vă bine la Cuvântul Domnului, care zice: ‘Am fost Eu o pustie*Vers. 5. pentru Israel sau o țară plină de întuneric beznă?’ Pentru ce zice atunci poporul Meu: ‘Suntem slobozi*Ps. 12:4., nu voim*Deut. 32:15. să ne întoarcem la Tine’? 32 Își uită fata podoabele sau mireasa brâul? Dar poporul Meu M-a uitat*Ps. 106:21. Cap. 13:25.Osea 8:14. de zile fără număr. 33 Ce bine știi să-ți întocmești căile când este vorba să cauți ce iubești! Chiar și la nelegiuire te deprinzi. 34 Până și pe poalele hainei tale se află sângele sărmanilor*Ps. 106:38. Cap. 19:4. nevinovați, pe care nu i-ai prins făcând nicio spargere. 35 Și, cu toate acestea*Vers. 23,29., tu zici: ‘Da, sunt nevinovat! Să se întoarcă acum mânia Lui de la mine!’ Iată*Vers. 9., Mă voi certa cu tine, pentru că*Prov. 28:13.1 Ioan 1:8,10. zici: ‘N-am păcătuit!’ 36 Pentru ce*Vers. 18. Cap. 31:22.Osea 5:13;12:1. atâta grabă ca să-ți schimbi drumul? Din Egipt îți va veni rușinea*Is. 30:3. Cap. 37:7., cum*2 Cron. 28:16,20,21. ți-a venit și din Asiria! 37 Tot de-acolo vei ieși cu mâinile*2 Sam. 13:19. pe cap, căci Domnul leapădă pe aceia în care te încrezi și nu vei izbuti cu ei."

Ka Tohe a Ihowā ki a Īharaira kia Rīpenetā

1 I puta anō te kupu a Ihowā ki ahau, i mea: 2 "Haere, karanga ki ngā taringa o Hiruhārama, mea atu, Ko te kupu tēnei a Ihowā:

E mahara ana ahau ki a koe,

ki te mahi pai a tōu tamarikitanga,

ki te aroha i tōu mārenatanga,

i a koe i aru i ahau i te koraha,

i te whenua kīhai i whakatōkia.

3 He tapu a Īharaira ki a Ihowā,

ko ngā mātāmua ia o ōna hua.

Ko te hunga katoa e kai ana i a ia,

ka kīia he hē tā rātou;

ka pā te kino ki a rātou,"

e ai tā Ihowā.

4 Whakarongo ki te kupu a Ihowā, e te whare o Hākopa,

e ngā hapū katoa o te whare o Īharaira.

5 Ko te kupu tēnei a Ihowā:

"He aha tāku kino i mau i ō koutou mātua,

i matara atu ai rātou i ahau,

i whai ai rātou i te horihori,

ā, horihori iho rātou?

6 Kāhore hoki ā rātou kīanga ake, ‘Kei hea a Ihowā,

nāna nei tātou i kawe mai i te whenua o Īhipa,

nāna nei tātou i ārahi i te koraha,

i te whenua tītōhea, he maha nei ngā rua,

i te whenua o te matewai, o te ātārangi o te mate,

i te whenua kīhai i haerea e te tangata,

kīhai anō i nohoia e te tangata?’

7 Ā, nāku koutou i kawe mai ki te whenua maha ōna hua,

ki te kai i ōna hua, i ōna mea papai.

Nā, i tō koutou taenga mai, kei te whakapoke i tōku whenua,

meinga ana e koutou tōku wāhi tupu hei mea whakarihariha.

8 Kāhore ngā tohunga i kī, ‘Kei hea a Ihowā?’

Ko ngā kairahurahu o te ture, kāhore i mātau ki ahau;

kua hē hoki ngā rangatira ki ahau;

ko ngā poropiti, nā Paara ngā tikanga i poropiti ai rātou,

whāia ana e rātou ngā mea kāhore nei he pai.

9 "Mō reira ka totohe anō ahau ki a koutou,"

e ai tā Ihowā,

"ka totohe hoki ahau ki ngā tama a ā koutou tama.

10 Tēnā rā, whiti atu ki ngā motu o Kitimi titiro ai;

unga tāngata anō ki Kerara, ka whakaaroaro mārie;

tirohia hoki mehemea tērā anō te rite o tēnei mea i mua.

11 I whakaputaia kētia rānei ōna atua e tētahi iwi,

ehara nei anō i te atua?

Nā, ko tōku iwi, kua whakaputaina kētia e rātou tō rātou korōria

hei mea kāhore ōna pai.

12 Mīharo mai, e ngā rangi, ki tēnei,

kia nui hoki te wehi, kia ngaro noa iho,"

e ai tā Ihowā.

13 "Ka rua hoki ngā hē kua mahia nei e tāku iwi:

Ko ahau, ko te puna o ngā wai ora

kua mahue i a rātou,

haua iho e rātou ētahi poka, he poka pakaru,

e kore nei e mau te wai ki roto.

14 He pononga rānei a Īharaira? He pononga i whānau ki te whare?

He aha ia i waiho ai hei pāhuatanga?

15 Kua ngengere ngā raiona kūao ki a ia,

kua hāmama;

ā, kua meinga e rātou tōna whenua kia ururua;

kua tahuna ōna pā, kāhore hoki he tangata noho i reira.

16 I pakaru anō tōu tumuaki

i ngā tamariki o Nopo, o Tahapanehe.

17 He teka ianei nāu anō tēnei i mahi ki a koe,

i te mea nāu i whakarere a Ihowā, tōu Atua,

i a ia e ārahi ana i a koe i te ara?

18 Tēnā rā ko te aha māu i te ara ki Īhipa

i inu ai koe i ngā wai o Hihoro?

He aha rānei māu i te ara ki Ahiria,

i inu ai koe i ngā wai o te awa?

19 Ko tōu hē anō hei riri i tāu,

ko ōu tahuritanga kētanga anō hei papaki i a koe.

Kia mōhio koe, kia kite hoki,

he mea kino, he mea kawa,

kei tāu whakarerenga i a Ihowā, i tōu Atua,

kāhore hoki ōu wehi ki ahau,"

e ai tā te Ariki, tā Ihowā o ngā mano.

20 "I wāhia hoki tōu ioka e ahau i mua,

motumotuhia ana e ahau ōu here;

ā, kī mai ana koe, ‘E kore ahau e mahi!’

Heoi, i runga koe i ngā pukepuke tiketike katoa,

i raro hoki i ngā rākau kōuru nui katoa,

e koropiko ana, e kairau ana.

21 He wāina pai anō koe i tāku whakatōkanga i a koe,

he momo pai katoa.

Nā te aha koe i puta kē ai ki ahau,

he mea kua heke te tupu, he wāina kē?

22 Ahakoa i horoi koe i a koe ki te hōura,

ā, nui noa tāu hopi,

e mau ana anō tōu hē ki tōku aroaro,"

e ai tā te Ariki, tā Ihowā.

23 "He pēhea tāu kī, ‘Kāhore ōku poke,

kīhai ahau i whai i a Paarimi’?

Tirohia iho ōu ara i te raorao,

kia mōhio ki āu mahi –

tōu rite, kei te kāmera tere, kōpikopiko tonu ōna ara;

24 kei te kāihe mohoao kua mōhio ki te koraha,

e hongi ana i te hau mō tōna hiahia;

ka matenui ia ko wai hei whakahoki i a ia?

Ko te hunga katoa e rapu ana i a ia

e kore e whakangenge noa i a rātou;

i tōna marama anō ka kitea ia e rātou.

25 Kaiponuhia tōu waewae, kei kore te hū,

tōu korokoro hoki kei mate i te wai.

Nā, kei te mea koe, ‘Kua hē!

Kāhore; he tāngata kē hoki āku i aroha ai,

ā, ko rātou tāku e whai ai.’

26 "Ka whakamā te tāhae ina mau,

ka pēnā anō te whare o Īharaira, ka whakamā –

rātou ko ō rātou kīngi, ko ō rātou rangatira,

ko ō rātou tohunga, ko ō rātou poropiti.

27 I a rātou e mea nā ki te rākau, ‘Ko koe tōku pāpā,’

ki te kāmaka, ‘I whānau ahau i roto i a koe.’

Hurihia ake e rātou ko te kōhamo ki ahau,

kāhore hoki te aroaro;

heoi i te wā e hē ai rātou, ka kī mai rātou,

‘Whakatika ki te whakaora i a mātou.’

28 Kei hea rā ōu atua i hangā e koe mōu?

Kia whakatika rātou, ki te mea ka ora koe

i a rātou i te wā e hē ai koe.

Rite tonu hoki ki ōu pā

te maha o ōu atua, e Hūrā.

29 "He aha te mea e totohe ai koutou ki ahau?

Kua mahi kē koutou katoa i te kino ki ahau,"

e ai tā Ihowā.

30 "Maumau whiu noa ahau i ā koutou tamariki;

kīhai rātou i ākona.

Ko tā koutou hoari nāna i kai ō koutou poropiti,

i pērā anō me tā te raiona kai kino.

31 "E te whakatupuranga nei, whakaaroa te kupu a Ihowā!

He koraha rānei ahau ki a Īharaira,

he whenua pōuri kerekere?

He aha tāku iwi i mea ai, ‘Kua matara mātou;

heoi anō ō mātou taenga atu ki a koe’?

32 E wareware rānei te kōtiro ki āna whakapaipai,

te wahine mārena hou ki ōna whītiki?

Ko tāku iwi ia kua wareware ki ahau,

e kore ngā rā e taea te tatau.

33 Tāu mahi ki te whakapai i tōu ara hei rapunga i te aroha!

Nā, kei te whakaako koe i ngā wāhine kikino anō hoki ki ōu ara.

34 Kua kitea anō ki ngā remu o ōu kākahu

te toto o ngā wairua o ngā ware harakore.

Kīhai i kitea e ahau i te wāhi i pakaru ai,

engari i runga i ēnei katoa.

35 Heoi, kei te kī nā koe, ‘He harakore nei ahau;

he pono e tahuri kē atu ana tōna riri i ahau.’

Nanā, ka whakawā ahau i a koe,

mō tāu kīanga, ‘Kāhore ōku hara.’

36 He aha koe i kōpikopiko rawa ai,

i mea ai kia pōkaia kētia he ara mōu?

Ka whakamā anō koe ki Īhipa,

ka pērā me koe i whakamā rā ki Ahiria.

37 Inā, ka haere atu anō koe i reira,

i runga anō ōu ringa i tōu mātenga,

nō te mea kua paopao a Ihowā ki ōu whakawhirinakitanga,

e kore anō koe e whai wāhi i ēnā."