Jeremias 44

Mustrarea iudeilor în Egipt

1 Iată cuvântul spus lui Ieremia cu privire la toți iudeii care locuiau în țara Egiptului, la Migdol*Exod 14:2. Cap. 46:14., la Tahpanes*Cap. 43:7., la Nof*Is. 19:13. și în țara Patros: 2 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Ați văzut toate nenorocirile pe care le-am adus asupra Ierusalimului și asupra tuturor cetăților lui Iuda: iată că astăzi ele nu mai sunt decât niște dărâmături*Cap. 9:11;34:22. și nimeni nu mai locuiește în ele 3 din pricina răutății cu care au lucrat, ca să Mă mânie, ducându-se să tămâieze*Cap. 19:4. și să slujească*Deut. 13:6;32:17. altor dumnezei, care nu erau cunoscuți nici de ei, nici de voi, nici de părinții voștri. 4 V-am*2 Cron. 36:15. Cap. 7:25;25:4;26:5;29:19. trimis întruna pe toți slujitorii Mei prorocii ca să vă spună: «Nu faceți aceste urâciuni, pe care le urăsc!» 5 Dar ei n-au vrut s-asculte, n-au luat aminte, nu s-au întors de la răutatea lor și n-au încetat să aducă tămâie altor dumnezei. 6 De aceea s-a vărsat*Cap. 42:18. urgia Mea și a izbucnit mânia Mea și în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, care nu mai sunt decât niște dărâmături și un pustiu, cum se vede astăzi.’ 7 Acum, așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Pentru ce vă faceți voi singuri un rău*Num. 16:38. Cap. 7:19. atât de mare, ca să se nimicească din mijlocul lui Iuda bărbați, femei, copii și prunci și să nu mai rămână nicio rămășiță din voi? 8 Pentru ce Mă mâniați*Cap. 25:6,7. voi prin lucrările mâinilor voastre, aducând tămâie altor dumnezei, ai țării Egiptului, unde ați venit să locuiți pentru o vreme, ca să fiți nimiciți și să ajungeți o pricină de blestem*Cap. 42:18. Vers. 12. și de ocară printre toate neamurile pământului? 9 Ați uitat nelegiuirile părinților voștri, nelegiuirile împăraților lui Iuda, nelegiuirile nevestelor lor, nelegiuirile voastre și nelegiuirile nevestelor voastre săvârșite în țara lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? 10 Ei nu s-au smerit nici până în ziua de azi, n-au frică*Prov. 28:14., nu urmează Legea Mea și poruncile Mele, pe care le-am pus înaintea voastră și înaintea părinților voștri.’ 11 De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, Îmi întorc*Lev. 17:10;20:5,6. Cap. 21:10.Amos 9:4. Fața împotriva voastră ca să vă fac rău și să nimicesc pe tot Iuda. 12 Voi lua rămășițele lui Iuda care și-au îndreptat fața ca să meargă în țara Egiptului, să locuiască acolo pentru o vreme; toți vor fi nimiciți și vor cădea în țara Egiptului; vor fi nimiciți*Cap. 42:15-17,22. de sabie, de foamete, de la cel mai mic până la cel mai mare; vor pieri de sabie și de foamete și vor fi o pricină de afurisenie, de spaimă, de blestem*Cap. 42:18. și de ocară. 13 Voi pedepsi*Cap. 43:11. astfel pe cei ce locuiesc în țara Egiptului, cum am pedepsit Ierusalimul, cu sabie, cu foamete și cu ciumă. 14 Nu va rămâne și nu va scăpa niciunul din rămășițele lui Iuda, care au venit să locuiască pentru o vreme în țara Egiptului cu gând să se întoarcă iarăși în țara lui Iuda, unde doresc să se întoarcă iarăși să se așeze; nu se vor mai întoarce*Vers. 28. decât vreo câțiva, care vor scăpa!’" 15 Toți bărbații care știau că nevestele lor aduceau tămâie altor dumnezei, toate femeile care se aflau acolo în mare număr și tot poporul care locuia în țara Egiptului, la Patros, au răspuns așa lui Ieremia: 16 „Nu*Cap. 6:16. te vom asculta în nimic din cele ce ne-ai spus în Numele Domnului. 17 Ci voim să facem cum am spus cu gura noastră*Num. 30:12.Deut. 23:23.Jud. 11:36. Vers. 25., și anume să aducem tămâie împărătesei*Cap. 7:18. cerului și să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut noi și părinții noștri, împărații noștri și căpeteniile noastre, în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului. Atunci aveam pâine de ne săturam, eram fericiți și nu treceam prin nicio nenorocire! 18 Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului și să-i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate și am fost nimiciți de sabie și de foamete… 19 De altfel, când*Cap. 7:18. aducem tămâie împărătesei cerului și-i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s-o cinstim făcându-i chipul și-i aducem jertfe de băutură?" 20 Ieremia a zis atunci întregului popor, bărbaților, femeilor și tuturor celor ce-i dăduseră răspunsul acesta: 21 „Nu Și-a adus aminte Domnul și nu I-a venit Lui în minte tămâia pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, voi și părinții voștri, împărații voștri și căpeteniile voastre, și poporul din țară? 22 Domnul n-a putut să mai sufere lucrul acesta din pricina răutății faptelor voastre, din pricina urâciunilor pe care le-ați săvârșit, și de aceea țara voastră a ajuns o paragină, un pustiu*Cap. 25:11,18,38., o pricină de blestem, cum vedeți*Vers. 6. astăzi. 23 Tocmai pentru că ați ars tămâie și ați păcătuit împotriva Domnului, pentru că n-ați ascultat glasul Domnului și n-ați păzit Legea, poruncile și învățăturile Lui, tocmai pentru aceea*Dan. 9:11,12. vi s-au întâmplat aceste nenorociri, cum se vede astăzi." 24 Ieremia a mai zis întregului popor și tuturor femeilor: „Ascultați Cuvântul Domnului, voi toți cei din Iuda care sunteți*Cap. 43:7. Vers. 15. în țara Egiptului! 25 Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Voi*Vers. 15. și nevestele voastre ați mărturisit cu gurile voastre și ați împlinit cu mâinile voastre ce spuneți: «Vrem să împlinim juruințele pe care le-am făcut, să aducem tămâie împărătesei cerului și să-i turnăm jertfe de băutură!» 26 De aceea, acum, după ce v-ați împlinit juruințele și v-ați înfăptuit făgăduințele, ascultați Cuvântul Domnului, voi toți cei din Iuda, care locuiți în țara Egiptului! Iată, jur*Gen. 22:16. pe Numele Meu cel mare’, zice Domnul, ‘că Numele Meu*Ezec. 20:39. nu va mai fi chemat de gura niciunuia din oamenii lui Iuda și în toată țara Egiptului niciunul nu va zice: «Viu este Domnul Dumnezeu!» 27 Iată, voi veghea*Cap. 1:10;31:28.Ezec. 7:6. asupra lor ca să le fac rău, și nu bine, și toți oamenii lui Iuda care sunt în țara Egiptului vor fi nimiciți*Vers. 12. de sabie și de foamete până vor pieri de tot. 28 Aceia, în mic număr, care*Vers. 14.Is. 27:13. vor scăpa de sabie se vor întoarce din țara Egiptului în țara lui Iuda. Dar toată rămășița lui Iuda, toți cei ce au venit să locuiască în țara Egiptului, vor vedea dacă se va împlini Cuvântul*Vers. 17,25,26. Meu sau al lor. 29 Și iată’, zice Domnul, ‘un semn după care veți cunoaște că vă voi pedepsi în locul acesta, ca să știți că vorbele Mele se vor împlini*Ps. 33:11. peste voi, spre nenorocirea voastră.’ 30 Așa vorbește Domnul: ‘Iată, voi*Cap. 46:25,26.Ezec. 29:3;30:21. da pe Faraon Hofra, împăratul Egiptului, în mâinile vrăjmașilor lui, în mâinile celor ce vor să-l omoare, cum am dat pe Zedechia*Cap. 39:5., împăratul lui Iuda, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, vrăjmașul său, care voia să-l omoare.’"

Tā Ihowā Pānui ki ngā Hūrai kei Īhipa e Noho ana

1 Ko te kupu i puta mai ki a Heremaia mō ngā Hūrai katoa e noho ana i te whenua o Īhipa, e noho ana i Mikitoro, i Tahapanehe, i Nopo, i te whenua hoki o Pātoro, i mea ia: 2 "Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira: Kua kite koutou i te kino katoa i tākina mai nei e ahau ki runga ki Hiruhārama, ki ngā pā katoa hoki o Hūrā. Nā, i tēnei rā he ururua rātou; kāhore hoki he tangata e noho ana i reira, 3 mō tā rātou kino i mahia e rātou hei whakapātaritari i ahau, i tō rātou haerenga ki te tahu whakakakara, ā, ki te mahi ki ngā atua kē, kīhai nei rātou i mōhio, rātou, koutou rānei, ō koutou mātua rānei. 4 He ahakoa rā, i ungā atu e ahau āku pononga katoa, ngā poropiti, ki a koutou, maranga wawe ana ahau ki te unga i a rātou; i mea ahau, ‘Kaua rā e mahia tēnei mea whakarihariha e kino nei ahau.’ 5 Otiia, kīhai rātou i rongo, kīhai hoki i tahuri mai ō rātou taringa, kīhai i hoki mai i tō rātou kino, arā i te tahu whakakakara ki ngā atua kē. 6 Koia i ringihia atu ai tōku weriweri, tōku riri, ngiha tonu ki ngā pā o Hūrā, ki ngā ara hoki o Hiruhārama; nā, he ururua rātou, he tūhea, koia anō tēnei ināianei.

7 "Mō reira ko te kupu tēnei ināianei a Ihowā, a te Atua o ngā mano, a te Atua o Īharaira: He aha koutou i mahi ai i tēnei kino nui mō ō koutou wairua, ka hātepe atu i a koutou, i ngā tāne, i ngā wāhine, i te kōhungahunga, i te mea ngote ū, i roto i a Hūrā, ā, kore iho he toenga o koutou e mahue? 8 I a koutou i whakapātaritari nā i ahau ki ngā mahi a ō koutou ringa, i a koutou ka tahu whakakakara nei ki ngā atua kē i te whenua o Īhipa, kua haere atu nā koutou ki reira noho ai, e hātepea atu ai koutou, e waiho ai koutou hei kanga, hei ingoa kino roto i ngā iwi katoa o te whenua. 9 Kua wareware rānei koutou ki te kino o ō koutou mātua, ki te kino o ngā kīngi o Hūrā, ki te kino hoki o ā rātou wāhine, ki ō koutou nā kino, ki te kino hoki o ā koutou wāhine i mahia nei e rātou ki te whenua o Hūrā, ki ngā ara hoki o Hiruhārama? 10 Taea noatia tēnei rā kāhore anō rātou i whakaiti i a rātou, kāhore anō i wehi, kāhore i haere i runga i tāku ture, i runga i āku tikanga i hoatu e ahau ki tō koutou aroaro, ki te aroaro hoki o ō koutou mātua.

11 "Mō reira ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira: Nanā, ka anga kē atu tōku mata i a koutou mō te kino, he hātepe i a Hūrā katoa. 12 Nā, ka mau ahau ki ngā mōrehu o Hūrā, kua mārō nei ō rātou mata ki te haere ki te whenua o Īhipa, ki reira noho ai, ā, ka poto rātou katoa; ka hinga rātou ki te whenua o Īhipa; ka pau rātou i te hoari, i te hemokai. Ka mate rātou, mai i te iti ki te rahi, i te hoari, i te hemokai; ā, ka waiho rātou hei kanga, hei mīharotanga, hei kohukohutanga, hei ingoa kino. 13 Nō te mea ka whiua e ahau te hunga e noho ana i te whenua o Īhipa, ka rite ki tāku whiunga i Hiruhārama ki te hoari, ki te hemokai, ki te mate urutā. 14 Nā, ka kore tētahi o ngā mōrehu o Hūrā i haere nei ki te whenua o Īhipa noho ai e mawhiti, e toe, hei hoki ki te whenua o Hūrā, ki te wāhi e hiahia nei rātou kia hoki ki reira noho ai. Nā, e kore tētahi e hoki, ko te hunga anake e mawhiti atu."

15 Nā, kātahi ngā tāngata katoa i mōhio kua tahu whakakakara ā rātou wāhine ki ngā atua kē, ngā wāhine katoa hoki e tū mai ana, he nui te huihui, me te iwi katoa hoki e noho ana i te whenua o Īhipa, i Pātoro, ka whakahoki ki a Heremaia, ka mea, 16 "Nā, mō te kupu kua kōrerotia nei e koe ki a mātou i runga i te ingoa o Ihowā, e kore mātou e rongo ki a koe. 17 Engari, ka tino mahi mātou i ngā mea katoa i puaki i ō mātou māngai, ka tahu whakakakara ki te kuīni o te rangi, ka riringi anō i ngā ringihanga ki a ia, ka pērā me tā mātou, me tā ō mātou mātua, me tā ō mātou kīngi, me tā ō mātou rangatira i ngā pā o Hūrā, i ngā ara o Hiruhārama. I mākona hoki mātou i reira i te kai, i pai hoki mātou, ā, kīhai i kite i te hē. 18 Otiia, nō te mutunga o tā mātou tahu whakakakara ki te kuīni o te rangi, o tā mātou ringihanga i ngā ringihanga ki a ia, kua kore ngā mea katoa i a mātou, ā poto iho mātou i te hoari, i te hemokai.

19 "Ā, i a mātou i tahu whakakakara ai ki te kuīni o te rangi, i riringi ai hoki i ngā ringihanga ki a ia, e ngaro ana rānei ā mātou tāne i a mātou e hanga ana i ngā keke māna, hei karakia ki a ia, i a mātou hoki i riringi ai i ngā ringihanga māna?"

20 Kātahi a Heremaia ka kōrero ki te iwi katoa, ki ngā tāne, ki ngā wāhine, ki te iwi katoa anō nāna taua kupu whakautu ki a ia, ka mea, 21 "Ko te whakakakara i tahuna rā e koutou ki ngā pā o Hūrā, ki ngā ara hoki o Hiruhārama, e koutou, e ō koutou mātua, e ō koutou kīngi, e ō koutou rangatira, e te iwi hoki o te whenua, kīhai ianei ēnā mea i maharatia e Ihowā, kīhai ianei i puta ake ki tōna ngākau? 22 Ā, tē āhei a Ihowā te whakamanawanui tonu i te kino o ā koutou hanga, i ngā mea whakarihariha i mahia e koutou; heoi kua ururua tō koutou whenua, kua waiho hei mīharotanga, hei kohukohutanga, tē ai he tangata hei noho, koia anō tēnei ināianei. 23 Nō te mea kua tahu koutou i te whakakakara, kua hara hoki ki a Ihowā, ā, kīhai i rongo ki te reo o Ihowā, kīhai hoki i haere i runga i tāna ture, i runga i āna tikanga, i runga i āna whakaatu; mō reira i tūtaki ai tēnei hē ki a koutou, koia anō tēnei ināianei."

24 I mea atu anō a Heremaia ki te iwi katoa, ki ngā wāhine katoa hoki, "Whakarongo ki te kupu a Ihowā, e Hūrā katoa i te whenua o Īhipa nei. 25 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira; e kī ana ia: Ko koutou, me ā koutou wāhine, kua kōrero ō koutou māngai, kua rite anō i ō koutou ringa te kupu, ‘Ka mahia mārietia e mātou ā mātou kupu taurangi i kōrerotia e mātou, kia tahu whakakakara ki te kuīni o te rangi, kia riringi i ngā ringihanga ki a ia.’

"Tēnā whakaūngia ā koutou kupu taurangi, mahia hoki ā koutou kupu taurangi. 26 Mō reira whakarongo ki te kupu a Ihowā, e Hūrā katoa e noho nei i te whenua o Īhipa: ‘Nanā, kua oatitia e ahau tōku ingoa nui,’ e ai tā Ihowā, ‘e kore tōku ingoa e whakahuatia ā muri ake nei e te māngai o tētahi tangata o Hūrā i te whenua katoa o Īhipa, e kore e kīia, "E ora ana te Ariki, a Ihowā." 27 Nanā, kei te tirotiro ahau i a rātou mō te kino, ehara i te mea hei pai; ā, ko ngā tāngata katoa o Hūrā i te whenua o Īhipa, ka poto i te hoari, i te hemokai hoki, ā mōtī noa rātou. 28 Ā, ko ngā mōrehu i te hoari, ka hoki atu i te whenua o Īhipa ki te whenua o Hūrā, he hunga torutoru; ā, ka mōhio ngā mōrehu katoa o Hūrā i haere nei ki te whenua o Īhipa noho ai, ko tā wai kupu e tū, ko tāku rānei, ko tā rātou rānei.

29 " ‘Ā, ko te tohu tēnei ki a koutou,’ e ai tā Ihowā, ‘ka whiua koutou e ahau ki tēnei wāhi, kia mōhio ai koutou ka mau tonu āku kupu ki te kino mō koutou.’ 30 Ko te kupu tēnei a Ihowā: ‘Nanā, ka hoatu e ahau a Parao Hopara kīngi o Īhipa ki te ringa o ōna hoariri, ki te ringa hoki o te hunga e whai ana kia whakamatea ia; ka rite anō ki tāku hoatutanga i a Terekia kīngi o Hūrā ki te ringa o Nepukareha kīngi o Papurōna, o tōna hoariri i whai nei kia whakamatea ia.’ "