Jeremias 32

Începutul istoriei celor doi ani dinaintea dărâmării Ierusalimului

1 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea*2 Împ. 25:1,2. Cap. 39:1. an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda. Acesta era anul al optsprezecelea al lui Nebucadnețar. 2 Oastea împăratului Babilonului împresura pe atunci Ierusalimul și prorocul Ieremia era închis în curtea*Neem. 3:25. Cap. 33:1; 37:21; 38:6; 39:14. temniței, care ținea de casa împăratului lui Iuda. 3 Zedechia, împăratul lui Iuda, pusese să-l închidă și-i zisese: „Pentru ce prorocești și zici: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată*Cap. 34:2., dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului, și o va lua; 4 Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va*Cap. 34:3;38:18,23;39:5;52:9. scăpa de haldeeni, ci va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, îi va vorbi gură către gură și se vor vedea față în față. 5 Împăratul Babilonului va duce pe Zedechia la Babilon, unde va rămâne până când*Cap. 27:22. Îmi voi aduce Eu aminte de el», zice Domnul. «Chiar dacă*Cap. 21:4;33:5. vă bateți împotriva haldeenilor, nu veți avea izbândă»’?" 6 Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 7 ‘Iată că Hanameel, fiul unchiului tău Șalum, va veni la tine să-ți spună: «Cumpără ogorul meu care este la Anatot, căci tu ai drept*Lev. 25:24,25,32.Rut 4:4. de răscumpărare ca să-l cumperi.»’ 8 Și Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după Cuvântul Domnului, în curtea temniței și mi-a zis: ‘Cumpără ogorul meu, care este la Anatot, în țara lui Beniamin, căci tu ai drept de moștenire și de răscumpărare. Cumpără-l!’ Am cunoscut că era Cuvântul Domnului. 9 Și am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot și i-am cântărit*Gen. 23:16.Zah. 11:12. argintul – șaptesprezece sicli de argint. 10 Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori și am cântărit argintul într-o cumpănă. 11 Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri și pe cel ce era deschis 12 și am dat zapisul de cumpărare lui*Cap. 36:4. Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor*Is. 8:2. care iscăliseră zapisul de cumpărare și în fața tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniței. 13 Și am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă: 14 ‘Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia zapisele acestea de cumpărare, cel pecetluit și cel deschis, și pune-le într-un vas de pământ, ca să se păstreze multă vreme!» 15 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iarăși*Vers. 37,43. se vor mai cumpăra case, ogoare și vii în țara aceasta.»’ 16 După ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune: 17 ‘Ah, Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut*2 Împ. 19:15. cerurile și pământul cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins: nimic nu este de mirat*Gen. 18:14. Vers. 27.Luca 1:37. din partea Ta! 18 Tu dai îndurare până la al miilea*Exod 20:6;34:7.Deut. 5:9,10. neam de oameni și pedepsești nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor după ei. Tu ești Dumnezeul cel mare, cel puternic*Is. 9:6., al cărui Nume este Domnul*Cap. 10:16. oștirilor! 19 Tu ești mare*Is. 28:29. la sfat și puternic la faptă, Tu ai ochii*Iov 34:21.Ps. 33:13.Prov. 5:21. Cap. 16:17. deschiși asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să*Cap. 17:10. dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui. 20 Tu ai făcut minuni și semne mari în țara Egiptului și până în ziua de azi și în Israel și printre oameni și Ți-ai făcut un Nume*Exod 9:16.1 Cron. 17:21.Is. 63:12.Dan. 9:15. așa cum este astăzi. 21 Ai scos*Exod 6:6.2 Sam. 7:23.1 Cron. 17:21.Ps. 136:11,12. din țara Egiptului pe poporul tău Israel, cu minuni și semne mari, cu mână tare și cu braț întins și cu o mare groază. 22 Tu le-ai dat țara*Exod 3:8,17. Cap. 11:5. aceasta pe care juraseși părinților lor că le-o vei da, țară în care curge lapte și miere. 23 Ei au venit și au luat-o în stăpânire. Dar n-au*Neem. 9:26. Cap. 11:8.Dan. 9:10-14. ascultat de glasul Tău, n-au păzit Legea Ta și n-au făcut tot ce le porunciseși să facă. Și atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri! 24 Iată, șanțurile de apărare se înalță împotriva cetății și o amenință; cetatea va fi*Vers. 25,36. dată în mâinile haldeenilor, care luptă împotriva ei, biruită de sabie*Cap. 14:12., de foamete și de ciumă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat: Tu Însuți vezi! 25 Și totuși, Doamne Dumnezeule, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ți un ogor cu argint și pune și martori!», când totuși cetatea este*Vers. 24. dată în mâinile haldeenilor!’ 26 Cuvântul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia astfel: 27 ‘Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul*Num. 16:22. oricărei făpturi. Este ceva de mirat*Vers. 17. din partea Mea? 28 De aceea, așa vorbește Domnul: «Iată, dau*Vers. 3. cetatea aceasta în mâinile haldeenilor și în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și o va lua. 29 Haldeenii, care luptă împotriva cetății acesteia, vor intra, îi vor pune*Cap. 12:10;37:8,10;52:13. foc și o vor arde, împreună cu casele pe acoperișul*Cap. 19:13. cărora au adus tămâie lui Baal și au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie. 30 Căci copiii lui Israel și copiii lui Iuda n-au făcut din tinerețea lor decât ce este rău*Cap. 2:7;3:25;7:22,26;22:21.Ezec. 20:28. înaintea Mea; copiii lui Israel numai M-au mâniat întruna cu lucrarea mâinilor lor», zice Domnul. 31 «Căci cetatea aceasta Îmi ațâță mânia și urgia din ziua când s-a zidit și până azi, de aceea vreau s-o iau*2 Împ. 23:27;24:3. dinaintea Feței Mele, 32 din pricina tot răului pe care l-au făcut copiii lui Israel și copiii lui Iuda ca să Mă mânie, ei*Is. 1:4,6.Dan. 9:8., împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și prorocii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33 Mi-au întors*Cap. 2:27;7:24. spatele, nu s-au uitat la Mine; i-am învățat*Cap. 7:13., i-am învățat întruna, dar n-au ascultat și nu s-au învățat. 34 Ci și-au pus urâciunile*Cap. 7:30,31;23:11.Ezec. 8:5,6. idolești în Casa peste care este chemat Numele Meu și au spurcat-o. 35 Au zidit înălțimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin*Cap. 7:31;19:5. foc lui Moloh*Lev. 18:21.1 Împ. 11:33. pe fiii și fiicele lor; lucru pe care nu*Cap. 7:31. li-l poruncisem și nici nu-Mi trecuse prin gând că au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat.»’ 36 Și acum, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, despre care ziceți: ‘Va*Vers. 24. fi dată în mâinile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete și prin ciumă’: 37 ‘Iată, îi voi strânge*Deut. 30:3. Cap. 23:3;29:14;31:10.Ezec. 37:21. din toate țările unde i-am izgonit în mânia Mea, în urgia Mea și în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta și-i voi face să locuiască în*Cap. 23:6;33:16. liniște acolo. 38 Ei vor*Cap. 24:7;30:22;31:33. fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul lor. 39 Le voi da o inimă*Cap. 24:7.Ezec. 11:19,20. și o cale ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericirea lor și a copiilor lor după ei. 40 Voi încheia*Is. 55:3. Cap. 31:31. cu ei un legământ veșnic, că nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine și le voi pune în inimă frica*Cap. 31:33. de Mine, ca să nu se depărteze de Mine. 41 Mă voi*Deut. 30:9.Ţef. 3:17. bucura să le fac bine, îi voi sădi*Cap. 24:6;31:28.Amos 9:15. cu adevărat în țara aceasta, din toată inima și din tot sufletul Meu.’ 42 Căci așa vorbește Domnul: ‘După cum*Cap. 31:28. am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot așa voi aduce peste ei tot binele pe care li-l făgăduiesc. 43 Se vor cumpăra*Vers. 15. iarăși ogoare în țara aceasta, despre*Cap. 33:10. care ziceți că este o pustie fără oameni și fără dobitoace și că este dată în mâinile haldeenilor. 44 Se vor cumpăra iarăși ogoare pe argint, se vor scrie zapise, se vor pecetlui, se vor pune martori în țara*Cap. 17:26. lui Beniamin și în împrejurimile Ierusalimului, în cetățile lui Iuda, în cetățile de la munte, în cetățile de la câmpie și în cetățile de la miazăzi, căci voi aduce*Cap. 33:7,11,26. înapoi pe prinșii lor de război’, zice Domnul."

Ka Hokona e Heremaia he Māra i te Wā Whakapaenga

1 Ko te kupu i puta mai ki a Heremaia, he mea nā Ihowā, i te tekau o ngā tau o Terekia kīngi o Hūrā, arā i te tekau mā waru o ngā tau o Nepukareha. 2 Nā, i taua wā e whakapaea ana a Hiruhārama e te taua a te kīngi o Papurōna, ā, ko Heremaia poropiti kua oti te tūtaki ki roto ki te marae o te whare herehere i te whare o te kīngi o Hūrā.

3 Nā, Terekia hoki, nā te kīngi o Hūrā ia i tūtaki; i mea tērā, "He aha koe i poropiti ai, i kī ai: ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā: Nanā, ka hoatu e ahau tēnei pā ki te ringa o te kīngi o Papurōna, ā, ka horo i a ia. 4 Ā, ko Terekia kīngi o Hūrā, e kore e mawhiti i te ringa o ngā Karari, engari, ka tukua pūtia ia ki te ringa o te kīngi o Papurōna, ā, ka kōrero ia ki a ia he māngai ki te māngai, ā, e kite hoki ōna kanohi i ōna kanohi. 5 Ā, ka ārahina e ia a Terekia ki Papurōna, ā, ki reira ia noho ai, kia tae atu rā anō ahau ki te tirotiro i a ia, e ai tā Ihowā; ahakoa whawhai koutou ki ngā Karari, e kore e taea e koutou?’ "

6 Nā, ka mea a Heremaia, "I puta mai te kupu a Ihowā ki ahau, i mea ia: 7 Nanā, tērā e tae mai ki a koe a Hanamēre tama a Harumu, a tōu matua kēkē, ā, ka mea, ‘Māu e hoko tāku māra i Anatoto; kei a koe nā hoki te tikanga o te utu whakahoki.’

8 "Nā, ka haere mai ki ahau a Hanamēre tama a tōku matua kēkē, ka pērā me tā Ihowā i kī ai, ki te marae o te whare herehere, ā, ka mea ki ahau, ‘Tēnā koa, hokona tāku māra i Anatoto, i te whenua o Pineamine; kei a koe hoki te tikanga o taua wāhi, māu anō te utu e hoki ai; hokona māu.’

"Kātahi ahau ka mōhio, he kupu tēnei nā Ihowā, 9 nā, ka hokona e ahau te māra a Hanamēre tama a tōku matua kēkē, tērā i Anatoto, ā, pāunatia atu ana e ahau te moni māna, arā tekau mā whitu ngā hekere hiriwa. 10 Nā, ka tuhituhi ahau ki te pukapuka, hīri rawa, karangatia ana ngā kaititiro, ā, pāunatia atu ana e ahau te moni māna ki te pāuna. 11 Nā, ka mau ahau ki te pukapuka o te hoko, ki te mea hīri i rite nei ki tā te ture, ki tā ngā tikanga, ā, ki te mea hīrikore; 12 ā, hoatu ana e ahau te pukapuka o te hoko ki a Paruku tama a Neria, tama a Maaheia i te tirohanga anō a Hanamēre tama a tōku matua kēkē, i te tirohanga hoki a ngā kaititiro i tuhituhia ai te pukapuka o te hoko, i te tirohanga anō hoki a ngā Hūrai katoa e noho ana i te marae o te whare herehere.

13 "Nā, ka whakahau ahau ki a Paruku i ō rātou aroaro, i mea atu ahau: 14 ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira: Maua atu ēnei pukapuka, tēnei pukapuka o te hoko, te mea hīri me tēnei pukapuka hīrikore, whaowhina ki te oko oneone; kia maha ai ngā rā e mau ai. 15 Ko te kupu hoki tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira: Tērā ngā whare, ngā māra, me ngā māra wāina ka hokohokona anō ā muri nei ki tēnei whenua.’ "

Ka Īnoi a Heremaia hei Whai Mārama

16 "Nā, i muri i tāku hoatutanga i te pukapuka o te hoko ki a Paruku tama a Neria, ka īnoi ahau ki a Ihowā, ka mea:

17 "Auē, e te Ariki, e Ihowā! Nanā, kua hangā e koe te rangi me te whenua, nā tōu kaha nui, nā tōu ringa mārō. Kāhore he mea e pakeke ki a koe. 18 He mahi aroha nei tāu ki ngā mano, e utua ana e koe te kino o ngā mātua ki roto ki te uma o ā rātou tamariki i muri i a rātou; ko tōna ingoa ko te Atua nui, ko te Atua mārohirohi, ko Ihowā o ngā mano. 19 He nui ki te whakaaro, he kaha ki te mahi. E tuwhera ana hoki ōna kanohi ki ngā ara katoa o ngā tama a te tangata; he mea kia rite ai ki tōna ara ake, ki ngā hua o āna mahi, ngā mea e hoatu ai ki tēnei, ki tēnei. 20 Nāu nei i hōmai ngā tohu me ngā mea whakamīharo ki te whenua o Īhipa, ā taea noatia tēnei rā, i roto i a Īharaira, i ērā atu hoki; ā, meinga ana e koe he ingoa mōu, pēnei i tēnei ināianei. 21 Nāu nei hoki i kawe mai tāu iwi, a Īharaira, i te whenua o Īhipa i runga i ngā tohu, i ngā mea whakamīharo, i te ringa kaha, i te tākakau mārō hoki, i te wehi nui; 22 ā, hōmai ana e koe ki a rātou tēnei whenua i oati ai koe ki ō rātou mātua ka hōmai ki a rātou, he whenua e rerengia ana e te waiū, e te honi. 23 Nā, haere mai ana rātou, ā, riro ana a konei i a rātou; heoi kīhai rātou i rongo ki tōu reo, kīhai hoki i haere i runga i tāu ture; kīhai rawa i mahia e rātou tētahi o ngā mea i whakahaua e koe ki a rātou kia mahia. Koia i meinga ai e koe tēnei kino katoa kia pā ki a rātou.

24 "Nanā, ngā puke, kua tae mai rātou ki te pā, kia horo ai; ā, ka hoatu te pā ki te ringa o ngā Karari e whawhai nei ki konei, nā te hoari hoki, nā te hemokai, nā te mate urutā; ā, ko tāu i kōrero rā, kua rite; nanā, e kite nei koe. 25 Heoi, kua mea mai nā koe, e te Ariki, e Ihowā, ki ahau, ‘Hokona te māra māu ki te moni, whakatūria anō ngā kaititiro’ – kāhore ia, kua tukua te pā ki te ringa o ngā Karari."

Tā Ihowā Kupu Tūturu mō te Hokinga mai o te Iwi

26 Kātahi ka puta mai te kupu a Ihowā ki a Heremaia; i mea ia: 27 "Nanā, ko Ihowā ahau, ko te Atua o ngā kikokiko katoa. Tērā rānei tētahi mea e pakeke rawa ki ahau? 28 Heoi, ko te kupu tēnei a Ihowā: Nanā, ka hoatu e ahau tēnei pā ki te ringa o ngā Karari, ki te ringa o Nepukareha kīngi o Papurōna, ā, ka horo i a ia, 29 ā, ka haere mai ngā Karari e whawhai nei ki tēnei pā, ka tahu i tēnei pā ki te ahi, ka wera hoki i a rātou, me ngā whare i tahu whakakakara ai rātou i runga i ngā tuanui ki a Paara, i ringihia ai hoki ngā ringihanga ki ngā atua kē, hei whakapātaritari i ahau.

30 "Nō te mea ko ngā tamariki a Īharaira rātou ko ngā tamariki a Hūrā, he kino kau tā rātou i mahi ai i tāku tirohanga, nō tō rātou tamarikitanga ake anō; he whakapātaritari kau hoki tā ngā tamariki a Īharaira i ahau ki te mahi a ō rātou ringa, e ai tā Ihowā. 31 Ko te āhua hoki o tēnei pā ki ahau he mea whakaoho i tōku riri, i tōku weriweri, nō te rā i hangā ai e rātou ā tae noa mai ki tēnei rā; kia nekehia i atu rā anō e ahau i tōku aroaro; 32 mō te kino katoa a ngā tamariki a Īharaira rātou ko ngā tamariki a Hūrā, i mahia nei e rātou hei whakapātaritari i ahau – e rātou, e ō rātou kīngi, e ō rātou rangatira, e ō rātou tohunga, e ō rātou poropiti, e ngā tāngata o Hūrā, e ngā tāngata hoki o Hiruhārama. 33 Ā, kua parea mai e rātou te kōhamo, kāhore te kanohi ki ahau; ā, ahakoa nāku rātou i whakaako, moata ai i te ata me te ako i a rātou, kīhai rātou i rongo, i manako ki te ako. 34 Heoi, whakatūria ana e rātou ā rātou mea whakarihariha ki te whare i huaina nei tōku ingoa mō reira, whakapokea iho. 35 Ā, hangā ana e rātou ngā wāhi tiketike o Paara, ērā i te raorao o te tama a Hinomo, kia meinga ai ā rātou tama, me ā rātou tamāhine, kia tika i roto i te ahi ki a Moreke; he mea kīhai i whakahaua e ahau, kīhai hoki i puta ake i tōku ngākau, kia mahia e rātou tēnei mea whakarihariha e hara ai a Hūrā.

36 "Mō reira ko te kupu tēnei ināianei a Ihowā, a te Atua o Īharaira mō tēnei pā, e kī nā koutou, ‘Ka tukua ki te ringa o te kīngi o Papurōna’; mā te hoari, mā te hemokai, mā te mate urutā: 37 Nanā, ka kohikohia mai rātou e ahau i ngā whenua katoa i peia atu nei rātou e ahau ki reira, i tōku riri, i tōku weriweri, i te āritarita nui; ka whakahokia mai anō rātou e ahau ki tēnei wāhi, ā, ka meinga kia noho hūmārie. 38 Ā, ko rātou hei iwi māku, ko ahau hoki hei Atua mō rātou. 39 Ā, ka hoatu e ahau he ngākau kotahi ki a rātou, he ara kotahi, kia wehi ai rātou i ahau ā ake ake; hei pai mō rātou, mō ā rātou tamariki hoki i muri i a rātou. 40 Ka whakaritea anō e ahau he kawenata mau tonu ki a rātou: he mea kore e whakatahuritia atu e ahau i a rātou, kia mahia he pai ki a rātou; ā, ka hoatu e ahau tōku wehi ki ō rātou ngākau, kei whakarere rātou i ahau. 41 Āe rā, ka koa ahau ki a rātou hei mea i te pai ki a rātou, ā, he pono ka whakapaua tōku ngākau, ka whakapaua hoki tōku wairua ki te whakatō a rātou ki tēnei whenua i runga i te pono.

42 "Nō te mea ko te kupu tēnei a Ihowā: Ka pērā i tāku kawenga i tēnei kino nui katoa ki runga ki tēnei iwi, waihoki ka kawea e ahau ki runga ki a rātou te pai katoa i kōrerotia e ahau mō rātou. 43 Ka hokohokona anō he māra ki tēnei whenua, e kī nā koutou mō reira, ‘He ururua, tē ai he tangata, he kararehe rānei; kua hoatu ki te ringa o ngā Karari.’ 44 Ka hokona e te tangata he māra ki te moni, ka tuhituhia anō he pukapuka, ka hīritia, ka whakatūria ngā kaititiro, i te whenua o Pineamine, i ngā taha o Hiruhārama, i ngā pā hoki o Hūrā, i ngā pā o te whenua pukepuke, i ngā pā o ngā raorao, i ngā pā hoki o te tonga; nō te mea ka whakahokia mai rātou e ahau i te whakarau, e ai tā Ihowā."