Jeremias 52

Împresurarea și luarea Ierusalimului

1 Zedechia avea douăzeci și unu*2 Împ. 24:18. de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 3 Și lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede de la Fața Lui. Și Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului. 4 În al nouălea an*2 Împ. 25:1-27. Cap. 39:1.Zah. 8:19. al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; au tăbărât înaintea lui și au ridicat șanțuri de apărare de jur împrejurul lui. 5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pâine deloc. 7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, și toți oamenii de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când înconjurau haldeenii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul câmpiei. 8 Dar oastea haldeenilor a urmărit pe împărat și au ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului, după ce toată oștirea lui se risipise de la el. 9 Au pus mâna pe împărat*Cap. 32:4. și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în țara Hamatului, și el a rostit o hotărâre împotriva lui. 10 Împăratul Babilonului a pus să înjunghie*Ezec. 12:13. pe fiii lui Zedechia în fața lui; a pus să taie la Ribla și pe toate căpeteniile lui Iuda. 11 Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia și a pus să-l lege cu lanțuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l-a dus la Babilon și l-a ținut în temniță până în ziua morții lui. 12 În ziua*Zah. 7:5;8:19. a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an*Vers. 29. al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit*Cap. 39:9. la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului. 13 El a ars Casa Domnului, casa împăratului și toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari. 14 Toată oastea haldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat, de asemenea, toate zidurile dimprejurul Ierusalimului. 15 Nebuzaradan*Cap. 39:9., căpetenia străjerilor, a luat prinși de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămășiță a mulțimii. 16 Totuși Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri și ca plugari pe unii din cei mai săraci din țară. 17 Haldeenii au sfărâmat*Cap. 27:19. stâlpii*1 Împ. 7:15,23,27,50. de aramă care erau în Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului și toată arama lor au dus-o în Babilon. 18 Au luat oalele*Exod 27:3.2 Împ. 25:14-16., lopețile, cuțitele, potirele, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 19 Căpetenia străjerilor a mai luat și lighenele, tămâietoarele, potirele, cenușarele, sfeșnicele, ceștile și paharele, tot ce era de aur și ce era de argint. 20 Cei doi stâlpi, marea și cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie și pe care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă*1 Împ. 7:47. aveau o greutate care nu se putea cântări. 21 Înălțimea unuia din stâlpi*1 Împ. 7:15.2 Împ. 25:17.2 Cron. 3:15. era de optsprezece coți și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; era gol și gros de patru degete; 22 deasupra lui era un coperiș de aramă, și înălțimea unui coperiș era de cinci coți; împrejurul coperișului era o rețea și rodii, toate de aramă; tot așa era și al doilea stâlp și avea și el rodii. 23 Erau nouăzeci și șase de rodii de fiecare parte și toate rodiile*1 Împ. 7:20. dimprejurul rețelei erau în număr de o sută. 24 Căpetenia*2 Împ. 25:18. străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe*Cap. 21:1;29:25. Țefania, al doilea preot, și pe cei trei ușieri. 25 Și din cetate a luat pe un famen care avea sub porunca lui pe oamenii de război, șapte oameni din cei ce făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oștirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din țară, și șaizeci de oameni din poporul țării, care se aflau în cetate. 26 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla. 27 Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla, în țara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de țara lui. 28 Iată poporul*2 Împ. 24:2. pe care l-a dus Nebucadnețar în robie: în al șaptelea*2 Împ. 24:12. an – trei mii douăzeci și trei*2 Împ. 24:14. de iudei; 29 în al optsprezecelea an*Vers. 12. Cap. 39:9. al lui Nebucadnețar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci și doi de inși; 30 în al douăzeci și treilea an al lui Nebucadnețar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat șapte sute patruzeci și cinci de iudei; de toți: patru mii șase sute de inși. 31 În al treizeci și șaptelea*2 Împ. 25:27-30. an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întâi*Gen. 40:13,20. al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță. 32 I-a vorbit cu bunătate și i-a așezat scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraților care erau cu el la Babilon. 33 A pus să-i schimbe hainele de temniță și Ioiachin a mâncat*2 Sam. 9:13. totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieții sale. 34 Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, până în ziua morții lui, în tot timpul vieții sale.

Te Hinganga o Hiruhārama i Tirohia Anō

1 E rua tekau mā tahi ngā tau o Terekia i a ia i kīngi ai; ā, kotahi tekau mā tahi ngā tau i kīngi ai ia ki Hiruhārama. Ā, ko te ingoa o tōna whaea ko Hamutara, he tamāhine nā Heremaia o Rīpina. 2 Ā, i kino tāna mahi ki te titiro a Ihowā, i rite ki ngā mea katoa i mea ai a Iehoiakimi. 3 Nā reira i a Ihowā ka riri nei, ka puta mai te aituā ki Hiruhārama, ki a Hūrā, ā makā noatia atu rātou i tōna aroaro.

Ā, i whakakeke a Terekia ki te kīngi o Papurōna. 4 Nā, i te iwa o ngā tau o tōna kīngitanga, i te tekau o ngā marama, i te tekau o ngā rā o te marama, ka tae mai a Nepukareha kīngi o Papurōna, a ia me tāna ope katoa ki Hiruhārama, ā, whakapaea ana e ia; ā, hangā ana e rātou ētahi taumaihi ā taka noa, hei whawhai atu ki reira. 5 Heoi, ka whakapaea te pā, ā tae noa ki te tekau mā tahi o ngā tau o Kīngi Terekia.

6 I te whā o ngā marama, i te iwa o ngā rā o te marama, ka tino nui te matekai o te pā, nā, kāhore he taro mā ngā tāngata o te whenua. 7 Kātahi ka pakaru te pā, rere ana ngā tāngata whawhai katoa, puta ana i roto i te pā i te pō, nā te ara o te kūwaha i waenganui o ngā taiepa e rua, nā tērā i te kāri a te kīngi, i karapotia hoki te pā e ngā Karari; ā, haere ana rātou nā te ara o te Arapa. 8 Otiia, i whāia te kīngi e te ope o ngā Karari, ā, hopukia ana a Terekia ki ngā mānia i Heriko; ā, i marara noa atu tāna ope katoa i tōna taha.

9 Nā, ka mau rātou ki te kīngi, ā, kawea ana ki te kīngi o Papurōna, ki Ripira i te whenua o Hāmata; ā, whakaputaia ana e ia te whakawā mōna. 10 Nā, tukitukia ana e te kīngi o Papurōna ngā tama a Terekia i tāna tirohanga; i tukitukia anō e ia ngā rangatira katoa o Hūrā ki Ripira. 11 Nā, tīkarohia ana e ia ngā kanohi o Terekia; ā, herea ana ia e te kīngi o Papurōna ki te mekameka, kawea ana ki Papurōna, makā ana ki te whare herehere, ā taea noatia te rā i mate ai ia.

12 Nā, i te rima o ngā marama, i te tekau o ngā rā o te marama – ko te tekau mā iwa hoki ia o ngā tau o Kīngi Nepukareha kīngi o Papurōna – ka haere mai a Neputarārana rangatira o ngā kaitiaki, he tangata tū i te aroaro o te kīngi o Papurōna, ki Hiruhārama. 13 Nā, tahuna ake e ia te whare o Ihowā, me te whare o te kīngi; ā, tahuna ana e ia ki te ahi ngā whare katoa o Hiruhārama, ngā whare katoa hoki o te hunga nunui. 14 Nā, ka wāwāhia e te ope katoa o ngā Karari, e tā te rangatira o ngā kaitiaki, ngā taiepa katoa o Hiruhārama a whawhe noa. 15 Kātahi ka whakahekea atu e Neputarārana rangatira o ngā kaitiaki ētahi o ngā tino rawakore o te iwi, me ērā atu anō o te iwi i mahue ki te pā, me te iwi i papahoro atu, i taka atu ki te kīngi o Papurōna, me ngā mōrehu anō o taua huihui. 16 Engari i waiho e Neputarārana rangatira o ngā kaitiaki ētahi o ngā tino rawakore o te whenua hei kaimahi wāina, hei paruauru.

17 Nā, ko ngā pou parāhi i te whare o Ihowā, ko ngā tūranga me te moana parāhi i te whare o Ihowā, wāwāhia ana e ngā Karari, ā, maua atu ana e rātou te parāhi katoa o aua mea ki Papurōna. 18 I maua atu anō e rātou ngā pāta, ngā koko pungarehu, ngā kutikuti rama, ngā peihana, ngā koko, me ngā oko parāhi katoa mō ā rātou mahi tapu. 19 Ko ngā kapu, ko ngā paepae ngārahu, ko ngā peihana, ko ngā pāta, ko ngā tūranga rama, ko ngā koko, ko ngā oko, ko ngā mea i hangā ki te kōura, he kōura, ko ngā mea i hangā ki te hiriwa, he hiriwa, i maua katoatia atu e te rangatira o ngā kaitiaki.

20 Nā, ko ngā pou e rua, ko te moana kotahi, ko ngā pūru parāhi kotahi tekau mā rua i raro i ngā tūranga, i hangā nei e Kīngi Horomona mō te whare o Ihowā; kāhore he pāunatanga o te parāhi o ēnei oko katoa. 21 Nā, ko ngā pou, kotahi tekau mā waru whatīanga te tiketike o te pou kotahi; tekau mā rua hoki ngā whatīanga o te aho hei pae mōna; nā, ko te mātotoru, e whā ngā ringa; he tuwhera a roto. 22 Ā, ko te whakapaipai o runga he parāhi; ko te tiketike o te whakapaipai kotahi, e rima ngā whatīanga, he parāhi katoa te mea i whiria me ngā pamekaranete i tētahi taha o te whakapaipai, i tētahi taha. Rite tonu hoki ki ēnei o te rua o ngā pou, me ngā pamekaranete anō. 23 Nā, e iwa tekau mā ono ngā pamekaranete o ngā taha; ā, ko ngā pamekaranete katoa i te mea i whiria, kotahi te rau, ā whawhe noa.

24 Nā, tangohia ana e te rangatira o ngā kaitiaki a Heraia, te tino tohunga, me te tohunga tuarua, me Tepania, me ngā kaitiaki tokotoru o te kūwaha. 25 I tangohia hoki e ia i roto i te pā tētahi rangatira o ngā tāngata whawhai, tokowhitu hoki nō te aroaro pū ake o te kīngi, he hunga i rokohanga ki roto ki te pā; me te kaituhituhi a te rangatira ope, ko ia nei te kaihuihui i ngā tāngata o te whenua; e ono tekau hoki ngā tāngata o te iwi o te whenua, he hunga i rokohanga e ia ki roto ki te pā. 26 Nā, ka mau a Neputarārana rangatira o ngā kaitiaki ki a rātou, kawea ana ki te kīngi o Papurōna ki Ripira. 27 Nā, patua iho rātou e te kīngi o Papurōna, whakamatea iho ki Ripira, ki te whenua o Hāmata. Heoi, whakahekea atu ana a Hūrā i tōna oneone.

28 Ko te hunga tēnei i whakaraua atu e Nepukareha; i te whitu o ngā tau, e toru mano e rua tekau mā toru ngā Hūrai; 29 i te tekau mā waru o ngā tau o Nepukareha, e waru rau e toru tekau mā rua ngā tāngata i whakaraua atu e ia i Hiruhārama; 30 i te rua tekau mā toru o ngā tau o Nepukareha, e whitu rau e whā tekau mā rima ngā tāngata o ngā Hūrai i whakaraua atu e Neputarārana, e te rangatira o ngā kaitiaki. Ko aua tāngata katoa e whā mano e ono rau.

Ka Mariu a Iehoiakini i te Herehere

31 Nā, i te toru tekau mā whitu o ngā tau o te whakahekenga atu o Iehoiakini kīngi o Hūrā, i te tekau mā rua o ngā marama, i te rua tekau mā rima o ngā rā o te marama, ka whakaarahia e Ewiri Meroraka kīngi o Papurōna, i te tau tuatahi i kīngi ai ia, te māhunga o Iehoiakini kīngi o Hūrā whakaputaina ana ia e ia i roto i te whare herehere; 32 ā, kōrero pai ana ia ki a ia, nekehia ake ana e ia tōna torōna ki runga ake i te torōna o ngā kīngi i tōna taha i Papurōna. 33 Kākahuria ana e ia he kākahu kē i ōna kākahu o te herehere, ā, kai taro ana ia i tōna aroaro i ngā rā katoa i ora ai ia. 34 Nā, ko tāna kai he kai i hōmai tonu e te kīngi o Papurōna māna, he mea mō tēnei rā, mō tēnei rā, ā taea noatia te rā o tōna matenga, i ngā rā katoa i ora ai ia.