Jeremias 50

1 Iată cuvântul rostit de Domnul asupra*Is. 13:1;21:1;47:1. Babilonului, asupra țării haldeenilor, prin prorocul Ieremia: 2 „Dați de știre printre neamuri, dați de veste și înălțați un steag! Vestiți, n-ascundeți nimic! Spuneți: ‘Babilonul este luat! Bel*Is. 46:1. Cap. 51:44. este acoperit de rușine, Merodac este zdrobit! Idolii*Cap. 43:12,13. lui sunt acoperiți de rușine, idolii lui sunt sfărâmați!’ 3 Căci împotriva lui se suie un neam*Is. 13:17,18,20. Vers. 39,40. de la*Cap. 51:48. miazănoapte, care-i va preface țara într-o pustie și nu va mai fi locuită; atât oamenii, cât și dobitoacele fug și se duc. 4 În zilele acelea, în vremurile acelea", zice Domnul, „copiii lui Israel și copiii lui Iuda*Osea 1:11. se vor întoarce împreună; vor merge*Ezra 3:12,13.Ps. 126:5,6. Cap. 31:9.Zah. 12:10. plângând și vor căuta*Osea 3:5. pe Domnul Dumnezeul lor. 5 Vor întreba de drumul Sionului, își vor întoarce privirile spre el și vor zice: ‘Veniți să ne alipim de Domnul printr-un legământ*Cap. 31:31;32:40. veșnic, care să nu fie uitat niciodată!’ 6 Poporul Meu era o turmă de oi*Is. 53:6. Vers. 17.1 Pet. 2:25. pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere*Cap. 2:20. Cap. 3:6,23. munții; treceau de pe munți pe dealuri, uitându-și staulul. 7 Toți cei ce-i găseau îi mâncau*Ps. 79:7. și vrăjmașii lor*Cap. 40:2,3.Zah. 11:5. ziceau: ‘Noi nu*Cap. 2:3.Dan. 9:16. suntem vinovați, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locașul neprihănirii*Ps. 90:1;91:1., împotriva Domnului, Nădejdea*Ps. 22:4. părinților lor.’ 8 Fugiți*Is. 48:20. Cap. 51:6,45.Zah. 2:6,7.Apoc. 18:4. din Babilon, ieșiți din țara haldeenilor, și mergeți ca niște țapi în fruntea turmei! 9 Căci iată*Cap. 25:14;51:27. Vers. 3,41. că voi ridica și voi aduce împotriva Babilonului o mulțime de neamuri mari din țara de la miazănoapte; se vor înșirui*Vers. 14,29. în șiruri de bătaie împotriva lui și vor pune stăpânire pe el; săgețile lui sunt ca ale unui războinic iscusit, care nu se întoarce cu mâinile*2 Sam. 1:22. goale. 10 Astfel va fi dată pradă jafului Haldeea, și toți*Apoc. 17:16. cei ce o vor jefui se vor sătura de jaf", zice Domnul. 11 „Căci voi v-ați bucurat*Is. 47:6. și v-ați veselit când Mi-ați jefuit moștenirea Mea! Da, săreați ca o juncană*Osea 10:11. în iarbă, nechezați ca niște armăsari focoși! 12 Mama voastră este acoperită de rușine, cea care v-a născut roșește de rușine; iată, ea este coada neamurilor, este un pustiu, un pământ uscat și fără apă! 13 Din pricina mâniei Domnului nu va mai fi locuită și va fi*Cap. 25:12. o pustietate. Toți*Cap. 49:17. cei ce vor trece pe lângă Babilon se vor mira și vor fluiera pentru toate rănile lui. 14 Înșiruiți-vă*Vers. 9. Cap. 51:2. de bătaie împrejurul Babilonului voi, toți*Cap. 49:35. Vers. 29. arcașii! Trageți împotriva lui, nu faceți economie de săgeți! Căci a păcătuit împotriva Domnului. 15 Scoateți din toate părțile un strigăt de război împotriva lui! El întinde*1 Cron. 29:24.2 Cron. 30:8.Plâng. 5:6.Ezec. 17:18. mâinile; temeliile i se prăbușesc; zidurile*Cap. 51:58. i se surpă. Căci este răzbunarea*Cap. 51:6,11. Domnului. Răzbunați-vă pe el! Faceți-i cum*Ps. 137:8. Vers. 29.Apoc. 18:6. a făcut și el! 16 Nimiciți cu desăvârșire din Babilon pe cel ce seamănă și pe cel ce mânuiește secera la vremea secerișului! Înaintea sabiei nimicitorului, fiecare*Is. 13:14. Cap. 51:9. să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre țara lui. 17 Israel este o oaie rătăcită*Vers. 6. pe care au gonit-o*Cap. 2:15. leii; împăratul*2 Împ. 17:6. Asiriei a mâncat-o cel dintâi și acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadnețar*2 Împ. 24:10,14., împăratul Babilonului." 18 De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara lui cum am pedepsit pe împăratul Asiriei. 19 Voi aduce înapoi*Is. 65:10. Cap. 33:12.Ezec. 34:13,14. pe Israel în pășunea lui; va paște pe Carmel și pe Basan și își va potoli foamea pe muntele lui Efraim și în Galaad. 20 În zilele acelea, în vremea aceea", zice Domnul, „se va căuta nelegiuirea*Cap. 31:34. lui Israel, și nu va mai fi, și păcatul lui Iuda, și nu se va mai găsi, căci voi ierta rămășița*Is. 1:9. pe care o voi lăsa. 21 Suie-te împotriva țării de două ori răzvrătite*Ezec. 23:23., împotriva locuitorilor ei și pedepsește-i! Urmărește-i, măcelărește-i, nimicește-i", zice Domnul, „și împlinește în totul poruncile*2 Sam. 16:11.2 Împ. 18:25.2 Cron. 36:23.Is. 10:6;44:28;48:14. Cap. 34:22. Mele! 22 Strigăte de război*Cap. 51:54. răsună în țară și prăpădul este mare. 23 Cum s-a rupt și s-a sfărâmat ciocanul*Is. 14:6. Cap. 51:20. întregului pământ! Babilonul este nimicit în mijlocul neamurilor! 24 Ți-am întins o cursă, și ai fost prins, Babilonule, fără*Cap. 51:8,31,39,57.Dan. 5:30,31. să te aștepți. Ai fost ajuns, apucat, pentru că ai luptat împotriva Domnului. 25 Domnul Și-a deschis casa de arme și a scos din ea armele*Is. 13:5. mâniei Lui, căci aceasta este o lucrare a Domnului Dumnezeului oștirilor în țara haldeenilor. 26 Pătrundeți din toate părțile în Babilon, deschideți-i grânarele, faceți-le niște mormane ca niște grămezi de snopi și nimiciți-le. Nimic să nu mai rămână din el! 27 Ucideți-i toți taurii*Ps. 22:12.Is. 34:7. Cap. 46:21. și înjunghiați-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii*Cap. 48:44. Vers. 31. lor! 28 Ascultați strigătele fugarilor, ale celor ce scapă din țara Babilonului, ca să vestească*Cap. 51:10,11. în Sion răzbunarea Domnului Dumnezeului nostru, răzbunarea pentru Templul Său! 29 Chemați împotriva Babilonului pe arcași, voi toți*Vers. 14. care încordați arcul! Tăbărâți în jurul lui, ca nimeni să nu scape, răsplătiți-i*Vers. 15. Cap. 51:56.Apoc. 18:6. după faptele lui, faceți-i întocmai cum a făcut și el! Căci*Is. 47:10. s-a semețit împotriva Domnului, împotriva Sfântului lui Israel! 30 De aceea*Cap. 49:26;51:4., tinerii lui vor cădea pe ulițe și toți oamenii lui de război vor pieri în ziua aceea", zice Domnul. 31 „Iată, am necaz pe tine, îngâmfatule", zice Domnul Dumnezeul oștirilor, „căci ți-a sosit ziua*Vers. 27., vremea pedepsirii tale! 32 Îngâmfatul acela se va poticni și va cădea și nimeni nu-l va ridica, voi pune*Cap. 21:14. foc cetăților lui, și-i va mistui toate împrejurimile." 33 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Copiii lui Israel și copiii lui Iuda sunt apăsați împreună; toți cei ce i-au dus robi îi opresc și nu vor să le dea drumul. 34 Dar*Apoc. 18:8. puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui Nume*Is. 47:4. este Domnul oștirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă țării și să facă pe locuitorii Babilonului să tremure. 35 Sabia împotriva haldeenilor", zice Domnul, „împotriva locuitorilor Babilonului, împotriva căpeteniilor*Dan. 5:30. și înțelepților*Is. 47:13. lui! 36 Sabia împotriva prorocilor minciunii*Is. 44:25. Cap. 48:30., ca să ajungă ca niște oameni fără minte! Sabia împotriva vitejilor lui, ca să rămână încremeniți! 37 Sabia împotriva cailor și carelor lui, împotriva oamenilor*Cap. 25:20,24.Ezec. 30:5. de tot felul care sunt în mijlocul lui, ca să ajungă*Cap. 51:30.Naum 3:13. ca femeile! Sabia împotriva vistieriilor lui, ca să fie jefuite! 38 Seceta*Is. 44:27. Cap. 51:32,36.Apoc. 16:12. peste apele lui, ca să sece! Căci este o țară de idoli*Vers. 2. Cap. 51:44,47,52. și au înnebunit cu idolii lor. 39 De aceea*Is. 13:21,22;34:14. Cap. 51:37.Apoc. 18:2., fiarele pustiei se vor așeza acolo împreună cu șacalii și struții vor locui acolo; nu va mai fi locuit niciodată, ci veșnic va rămâne nelocuit*Is. 13:20. Cap. 25:12.. 40 Ca*Gen. 19:25.Is. 13:19. Cap. 49:18; 51:26. și Sodoma și Gomora și cetățile vecine pe care le-a nimicit Dumnezeu", zice Domnul, „așa nu va mai fi locuit nici el și nimeni nu se va mai așeza acolo. 41 Iată*Vers. 9. Cap. 6:22;25:14;51:27.Apoc. 17:16., vine un popor de la miazănoapte și un neam mare și niște împărați puternici se ridică de la marginile pământului. 42 Poartă*Cap. 6:23. arc și suliță, sunt*Is. 13:18. necruțători și fără milă; glasul*Is. 5:30. le mugește ca marea; sunt călare pe cai, ca un om gata de luptă împotriva ta, fiica Babilonului! 43 Împăratul Babilonului aude vestea, mâinile i se slăbesc și îl apucă groaza*Cap. 49:24., ca durerea pe o femeie care naște… 44 Iată, vrăjmașul*Cap. 49:19. se suie ca un leu de pe malurile îngâmfate ale Iordanului împotriva locuinței tale tari; deodată îi voi izgoni de acolo și voi pune peste ei pe acela pe care l-am ales. Căci cine*Iov 41:10. Cap. 49:19. este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Și care căpetenie Îmi va sta împotrivă?" 45 De aceea, ascultați hotărârea*Is. 14:24. Cap. 51:11. pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului și planurile pe care le-a făcut El împotriva țării haldeenilor: „Cu adevărat, îi vor târî ca pe niște oi slabe, cu adevărat, le vor pustii locuința. 46 De strigătul*Apoc. 18:9. luării Babilonului se cutremură pământul și se aude un strigăt de durere printre neamuri."

He Whakawātanga ki Papurōna

1 Ko te kupu i kōrerotia e Ihowā mō Papurōna, mō te whenua o ngā Karari, i puaki i a Heremaia poropiti:

2 "Kauwhautia i roto i ngā tauiwi, pānuitia,

ā, ka whakaara he kara; pānuitia atu,

kaua e hunā, mea atu:

‘Kua horo a Papurōna,

kua whakamā a Pere,

kua pororaru a Meroraka.

Kua whakamā āna whakapakoko,

kua wehi āna whakaahua.’

3 Nō te mea kei te haere mai he iwi ki a ia i te raki,

māna e ururua ai tōna whenua.

E kore anō tētahi e noho ki reira;

kua rere rātou, kua heke, te tangata, te kararehe.

4 "I aua rā, i taua wā hoki,"

e ai tā Ihowā,

"ka haere mai ngā tama a Īharaira,

rātou tahi ko ngā tama a Hūrā;

ka haere rātou me te tangi haere,

ā, ka rapu i a Ihowā, i tō rātou Atua.

5 Tērā rātou e ui mō Hiona,

me te anga anō ō rātou kanohi ki reira, me te kī,

Haere mai koutou, ka hono i a koutou ki a Ihowā,

i runga i te kawenata mau tonu,

e kore e wareware.

6 "Ko tāku iwi he hipi ngaro;

nā ō rātou hēpara rātou i kotiti kē ai,

nā rātou hoki rātou i tahuri kē ai i runga i ngā maunga.

Kua haere atu rātou i te maunga ki te pukepuke,

kua wareware ki tō rātou takotoranga.

7 Kua kainga rātou e te hunga katoa i kite i a rātou;

ā, kua mea ō rātou hoariri,

‘Kāhore ō tātou hē, kua hara nei hoki rātou ki a Ihowā,

ki te nohoanga o te tika, arā ki a Ihowā,

ki tā ō rātou mātua i tūmanako ai.’

8 "Rere atu i roto i Papurōna,

heke atu i te whenua o ngā Karari,

ā, kia rite ki ngā koati toa i mua i ngā kāhui.

9 Nō te mea, nanā, ka whakaarahia e ahau,

ka whakaekea hoki ki Papurōna

he huihuinga o ngā iwi nunui nō te whenua ki te raki;

ā, ka takoto ō rātou matua hei whawhai ki a ia;

ka horo ia i reira.

Ka rite ā rātou pere ki ā te mārohirohi mōhio;

e kore tētahi e hoki kau mai.

10 Ā, ka pāhuatia a Karari;

ka tatū ngā ngākau o te hunga katoa e pāhua ana i a ia,"

e ai tā Ihowā.

11 "Nō te mea e koa ana koutou,

nō te mea e whakamanamana ana koutou,

e te hunga e pāhua nei i tōku kāinga tupu,

nō te mea e tākarokaro ana koutou,

pērā i te kau kūao e takahi ana i te wīti,

e tangi ana pērā i ngā hōiho kaha;

12 ka nui rawa te whakamā o tō koutou whaea;

matangerengere ana te wahine i whānau ai koutou.

Nanā, ko ia hei muri rawa o ngā iwi,

hei koraha, hei whenua waikore, hei ururua.

13 He riri nō Ihowā e kore ai e nohoia,

engari, ka waiho hei ururua katoa a reira.

Ko ngā tāngata katoa e tika ana nā Papurōna ka mīharo,

ka hī ki ōna whiunga katoa.

14 Whakatakoto i ō koutou matua hei whawhai ki Papurōna,

ki tētahi taha, ki tētahi taha, e te hunga whakapiko kōpere katoa;

kōpere atu ki a ia, kaua e kaiponuhia ngā pere;

kua hara hoki ia ki a Ihowā.

15 Hāmama ki a ia i tētahi taha, i tētahi taha!

Kua whakangāwari ia i a ia;

kua hinga ōna parepare,

kua oti ōna taiepa te wāhi iho.

He rapunga utu hoki nā Ihowā;

he rapua he utu i a ia;

kia rite ki tāna i mea ai tā koutou e mea ai ki a ia.

16 Hātepea atu te kairui i roto i Papurōna,

me te kairahurahu o te toronaihi i te wā e kotia ai te wīti.

He wehi nō rātou i te hoari tūkino, ka tahuri ki tōna iwi, ki tōna iwi,

rere ana rātou ki tōna whenua, ki tōna whenua.

17 "He hipi a Īharaira i marara atu;

kua āia atu ia e ngā raiona.

I te tuatahi nā te kīngi o Ahiria ia i kai.

I te whakamutunga nā tēnei Nepukareha kīngi o Papurōna

ōna wheua i wāhi."

18 Mō reira ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano, a te Atua o Īharaira:

"Nanā, ka whiua e ahau te kīngi o Papurōna me tōna whenua,

ka pērā me tāku whiunga i te kīngi o Ahiria.

19 Ā, ka whakahokia e ahau a Īharaira ki tōna takanga,

ā, ka kai ia ki runga ki Karamere, ki Pahana,

ka mākona hoki tōna wairua

ki runga ki ngā pukepuke o Ēparaima, ki Kireara.

20 I aua rā, ā, i taua wā,"

e ai tā Ihowā,

"ka rapua te hē o Īharaira,

ā, kāhore noa iho;

ngā hara hoki o Hūrā,

ā, e kore e kitea.

Ka murua hoki e ahau te kino o te hunga ka whakatoea nei e ahau.

21 "Haere atu ki te whenua o Merataimi,

ki reira tatau ai, ā, ki ngā tāngata hoki o Pekoro.

Whakamōtītia, whakangaromia rawatia,

whāia rātou,"

e ai tā Ihowā,

"mahia hoki ngā mea katoa i whakahaua e ahau ki a koe.

22 He ngangau nō te whawhai kei te whenua,

he whakangaromanga nui.

23 Tōna poroporonga rawatanga,

wāwāhia ana te hama o te ao katoa!

Tōna ururuatanga o Papurōna

i roto i ngā tauiwi!

24 I whakatakotoria e ahau he māhanga mōu,

ā, kua mau koe, e Papurōna,

kīhai hoki koe i mōhio;

kua kitea koe, kua hopukia hoki,

mōu i totohe ki a Ihowā.

25 Kua whakapuaretia e Ihowā tōna whare taonga,

kua whakaputaina mai e ia ki waho ngā patu o tōna riri:

he mahi hoki tā te Ariki, tā Ihowā o ngā mano,

hei mahinga ki te whenua o ngā Karari.

26 Haere mai ki a ia i te pito rawa rā anō,

whakapuaretia ōna toa;

opehia ake hei pūranga, whakangaromia rawatia;

kaua rawa he wāhi ōna e mahue.

27 Patua ana pūru katoa;

tukua rātou kia haere ki raro ki te patunga.

Auē te mate mō rātou!

Kua tae mai hoki tō rātou rā, te wā e whiua ai rātou.

28 Ko te reo o te hunga e rere ana,

e mawhiti ana i te whenua o Papurōna,

hei kōrero ki te whenua o Hiona i te rapu utu a Ihowā, a tō tātou Atua,

i te rapu utu mō tōna temepara.

29 "Kārangarangatia kia hui ngā kaikōpere ki te tatau ki Papurōna,

te hunga katoa e whakapiko ana i te kōpere.

Whakapaea tēnā pā, karapoi noa;

kaua rawa tētahi ōna e mawhiti;

utua tāna mahi;

kia rite ki ngā mea katoa i mea ai ia tā koutou e mea ai ki a ia;

nō te mea kua whakapehapeha ia ki a Ihowā,

ki te Mea Tapu o Īharaira.

30 Mō reira ka hinga āna taitama ki ōna huarahi,

ā, ka whakamōtītia āna tāngata whawhai katoa i taua rā,"

e ai tā Ihowā.

31 "Nanā, hei hoariri ahau mōu, e te mea whakakake,"

e ai tā te Ariki, tā Ihowā o ngā mano,

"nō te mea kua tae mai tōu rā,

te rā e whiua ai koe e ahau.

32 Ā, ka tūtuki ngā waewae o te mea whakapehapeha, ka hinga,

ā, kāhore he kaiwhakaara mōna:

ā, ka ngiha i ahau he ahi ki roto ki ōna pā,

ā, ka pau i tērā ngā mea katoa i tētahi taha ōna, i tētahi taha."

33 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano:

Kei te tūkinotia ngātahitia ngā tamariki a Īharaira,

rātou ko ngā tamariki a Hūrā;

ā, kei te puritia rātou, mau rawa, e ō rātou kaiwhakarau;

e kore rātou e pai ki te tuku i a rātou.

34 He kaha tō rātou kaihoko;

ko Ihowā o ngā mano tōna ingoa.

Ka whakapaua e ia te tohe i tā rātou tohe,

kia hoatu ai e ia he tānga manawa ki te whenua,

ā, he ohooho ki ngā tāngata o Papurōna.

35 "Kei runga i ngā Karari te hoari," e ai tā Ihowā,

"kei runga anō i ngā tāngata o Papurōna,

kei runga i ōna rangatira,

kei runga hoki i ōna tāngata whakaaro nui.

36 Kei runga te hoari i te hunga whakapehapeha,

ā, ka wairangi rātou.

He hoari kei runga i āna mārohirohi,

ā, ka pāwera rātou.

37 Kei runga te hoari i ō rātou hōiho, kei runga i ō rātou hāriata,

kei runga hoki i ngā whakauru katoa i roto i a ia,

ā, ka rite rātou ki te wahine;

kei runga te hoari i ōna taonga,

ā, ka pāhuatia.

38 He mimiti kei runga i ōna wai,

ā, ka maroke.

He whenua whakapakoko hoki ia,

ā, e pōrangi ana rātou ki ngā atua whakawehi.

39 "Mō reira ka nohoia a reira e ngā kīrehe mohoao

o te koraha rātou ngātahi ko ngā wuruhi,

ā, ka noho anō hoki ngā otereti ki reira;

ā, e kore a reira e nohoia ā ake ake.

Kāhore hoki e whai kāinga a reira

i tētahi whakatupuranga ki tētahi whakatupuranga.

40 Ka rite ki tā te Atua hurihanga i Horoma, i Komora,

i ngā pā anō hoki e tata ana ki reira,"

e ai tā Ihowā;

"ka pērā te kore o te tangata e noho ki reira,

e kore anō hoki tētahi tama a te tangata e whai kāinga ki reira.

41 "Nanā, kei te haere mai he iwi i te raki;

ā, he iwi nui, he tokomaha hoki ngā kīngi

e maranga mai i ngā tōpito o te whenua.

42 Ka rarau rātou ki te kōpere, ki te tao;

he iwi nanakia rātou, e kore e tohu tangata;

ā, pararā ana tō rātou reo pērā i te haruru o te moana,

kei runga hōiho hoki e eke ana;

rārangi rawa katoa, ānō he tangata e mea ana ki te whawhai,

hei tatau ki a koe, e te tamāhine a Papurōna.

43 Kua rongo te kīngi o Papurōna i tō rātou rongo,

ā, kei te ngohe ōna ringa.

Kua mau ia i te pāwera,

i te mamae hoki, me te mea he wahine e whānau ana.

44 Nanā, ka haere ake ia ānō he raiona i te ngawhātanga o Horano

ki te nohoanga kaha.

Otiia, e kore e rokohanga tāku meatanga i a rātou kia rere atu i reira;

ā, ko wai te mea e whiriwhiria kia whakaritea e ahau hei rangatira mōna?

Ko wai oti e rite ana ki ahau?

Ko wai hoki hei whakarite wā mai ki ahau?

Ko wai hoki te hēpara hei tū ki tōku aroaro?

45 Mō reira whakarongo ki te tikanga a Ihowā,

kua whakatakotoria e ia mō Papurōna;

ki ōna whakaaro hoki i whakaaroa e ia

mō te whenua o ngā Karari:

He pono ka tōia atu rātou e rātou,

arā ngā mea ririki o te kāhui.

He pono ka whakangaromia rātou

ko ō rātou nohoanga e ia.

46 Ngateri ana te whenua i te haruru o te horonga o Papurōna,

rangona ana te hāmama i roto i ngā iwi."