Anul sabatic
1 Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai și a zis: 2 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le:
‘Când veți intra în țara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să țină un SabatExod 23:10. Cap. 26:34,35.2 Cron. 36:21. în cinstea Domnului. 3 Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via și să strângi roadele. 4 Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce2 Împ. 19:29. va ieși din grăunțele căzute de la seceriș și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ. 6 Ceea ce va ieși de la sine din pământ în timpul Sabatului lui să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.
Anul de veselie. Răscumpărarea averilor și a robilor
8 Să numeri șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămâni de ani vor face patruzeci și nouă de ani. 9 În a zecea zi a lunii a șaptea, să pui să sune cu trâmbița răsunătoare; în ZiuaCap. 23:24,27. Ispășirii, să sunați cu trâmbița în toată țara voastră 10 și să sfințiți astfel anul al cincizecilea. Să vestițiIs. 61:2;63:4.Ier. 34:8,15,17.Luca 4:18. slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecareVers. 13.Num. 36:4. dintre voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare dintre voi să se întoarcă în familia lui. 11 Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănațiVers. 5., să nu secerați ce vor aduce ogoarele de la ele și să nu culegeți via netăiată. 12 Căci este anul de veselie: să-l priviți ca ceva sfânt. Să mâncați ce vă vor da ogoareleVers. 6,7. voastre. 13 În anulVers. 10. Cap. 27:24.Num. 36:4. acesta de veselie, fiecare dintre voi să se întoarcă la moșia lui. 14 Dacă vindeți ceva aproapelui vostru sau dacă cumpărați ceva de la aproapele vostru, niciunul dintre voi să nuVers. 17. Cap. 19:13.1 Sam. 12:3,4.Mica 2:2.1 Cor. 6:8. înșele pe fratele lui. 15 Să cumperi de la aproapele tău socotindCap. 27:18,23. anii de la anul de veselie, și el să-ți vândă socotind anii de rod. 16 Cu cât vor fi mai mulți ani, cu atât să ridici prețul și cu cât vor fi mai puțini ani, cu atât să-l scazi, căci el îți vinde numai numărul secerișurilor. 17 Niciunul dintre voi să nu înșeleVers. 14. deci pe aproapele lui și să teVers. 43. Cap. 19:14,32. temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 18 ÎmplinițiCap. 19:37. legile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le, și veți locui fără fricăCap. 26:5.Deut. 12:10.Ps. 4:8.Prov. 1:33.Ier. 23:6. în țară. 19 Țara își va da roadele, veți mânca din ele și vă veți săturaCap. 26:5.Ezec. 34:25,27,28. și veți locui fără frică în ea. 20 Dacă veți zice: «Ce vomMat. 6:25,31. mânca în anul al șaptelea, fiindcă nuVers. 4,5. vom semăna și nu vom strânge roadele?», 21 Eu vă voiExod 16:29.Deut. 28:8. da binecuvântarea Mea în anul al șaselea, și pământul va da roade pentru trei ani. 22 Când2 Împ. 19:29. veți semăna în anul al optulea, veți mânca tot din vechileIos. 5:11,12. roade; până la al nouălea an, până la noile roade, veți mânca tot din cele vechi. 23 Pământurile să nu se vândă de veci; căci țaraDeut. 32:43.2 Cron. 7:20.Ps. 85:1.Ioel 2:18;3:2. este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște1 Cron. 29:15.Ps. 39:12;119:19.1 Pet. 2:11. străini și venetici. 24 De aceea, în toată țara pe care o veți stăpâni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pământuri. 25 Dacă frateleRut 2:20;4:4,6. tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, rudaRut 3:2,9,12.Ier. 32:7,8. lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său. 26 Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare și-i stă în putință lui singur să facă răscumpărarea, 27 săVers. 50-52. socotească anii de la vânzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisosește și să se întoarcă la moșia lui. 28 Dacă n-are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselieVers. 13., el să se întoarcă la moșia lui și cumpărătorul să iasă din ea. 29 Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an. 30 Dar, dacă această casă, așezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămâne pe veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea. 31 Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie privite ca țarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate, și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie. 32 Cât privește cetățile levițilorNum. 35:2.Ios. 21:2. și casele pe care le vor avea ei în aceste cetăți, leviții să aibă un drept necurmat de răscumpărare. 33 Cine va cumpăra de la leviți o casă să iasă în anulVers. 28. de veselie din casa vândută lui și din cetatea în care o avea; căci casele din cetățile leviților sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel. 34 Ogoarele așezate înFapte 4:36,37. jurul cetăților leviților nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpâni pe veci. 35 Dacă fratele tău sărăcește și nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijiniDeut. 15:7,8.Ps. 37:26;41:1;112:5,9.Prov. 14:31.Luca 6:35.Fapte 11:29.Rom. 12:10.1 Ioan 3:17., fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. 36 Să nuExod 22:25.Deut. 23:19.Neem. 5:7.Ps. 15:5.Prov. 28:8.Ezec. 18:8,13,17;22:12. iei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temiVers. 17.Neem. 5:9. de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37 Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobândă și să nu-i împrumuți merindele tale pe camătă. 38 EuCap. 22:32,33. sunt Domnul Dumnezeul tău, care v-am scos din țara Egiptului, ca să vă dau țara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39 DacăExod 21:2.Deut. 15:12.1 Împ. 9:22.2 Împ. 4:1.Neem. 5:5.Ier. 34:14. fratele tău sărăcește lângă tine și se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob. 40 Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta până la anul de veselie. 41 Atunci, să iasă de la tine el și copiii lui care vor fiExod 21:3. cu el și să se întoarcă în familia lui, la moșiaVers. 28. părinților lui. 42 Căci ei suntVers. 55.Rom. 6:22.1 Cor. 7:23. slujitorii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului; să nu fie vânduți cum se vând robii. 43 Să nu-l stăpâneștiEfes. 6:9.Col. 4:1. cu asprimeVers. 46.Exod 1:13. și să te temiVers. 17.Exod 1:17,21.Deut. 25:18.Mal. 3:5. de Dumnezeul tău. 44 Dacă vreți să aveți robi și roabe, să-i luați de la neamurileIs. 56:3,6. care vă înconjoară; de la ele să cumpărați robi și roabe. 45 Veți putea să-i cumpărați și dintre copiii străinilor care vor locui la tine și din familiile lor pe care le vor naște în țara voastră; ei vor fi averea voastră. 46 Îi puteți lăsa moștenireIs. 14:2. copiilor voștri după voi, ca pe o moșie, și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Dar cât despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunulVers. 43. din voi să nu stăpânească pe fratele său cu asprime. 47 Dacă un străin sau un venetic se îmbogățește, și frateleVers. 25,35. tău sărăcește lângă el și se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului, 48 el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vândut: unul din frații lui să poată să-lNeem. 5:5. răscumpere. 49 Unchiul lui sau fiul unchiului lui sau una din rudele lui de aproape va putea să-l răscumpere sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singurVers. 26.. 50 Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie, și prețul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi prețuiți ca ai unuiIov 7:1.Is. 16:14;21:16. om tocmit cu plată. 51 Dacă mai sunt încă mulți ani până la anul de veselie, își va plăti răscumpărarea după prețul anilor acelora și să-l scadă din prețul cu care a fost cumpărat; 52 dacă mai rămân puțini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala și să-și plătească răscumpărarea după acești ani. 53 Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi. 54 Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, săVers. 41.Exod 21:2,3. iasă de la el în anul de veselie, el și copiii lui care vor fi împreună cu el. 55 Căci copiii lui Israel suntVers. 42. robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Te Tau Okiokinga
1 I kōrero anō a Ihowā ki a Mohi i Maunga Hinai, i mea, 2 "Kōrero ki ngā tama a Īharaira, mea atu ki a rātou: E tae koutou ki te whenua e hoatu e ahau ki a koutou, nā, ka whakahāpati te whenua i tētahi hāpati ki a Ihowā. 3 E ono ngā tau e whakatōngia ai e koe tāu māra, e ono hoki ngā tau e tapatapahia ai e koe tāu māra wāina, e kohia ai hoki ōna hua; 4 ko te whitu ia o ngā tau hāpati okiokinga mō te whenua, hei hāpati ki a Ihowā. Kaua e whakatōngia tāu māra, e tapatapahia rānei tāu māra wāina. 5 Kaua e kotia te mea i tupu noa ake i tērā kotinga āu, kaua anō e whakia ngā karepe o tāu wāina kīhai nei i mahia; he tau okiokinga hoki tēnā mō te whenua. 6 Ā, hei kai mā koutou te hāpati o te whenua – māu, mā tāu pononga tāne, mā tāu pononga wahine, mā tāu kaimahi, mā tōu manene hoki e noho ana i a koe; 7 mā āu kararehe hoki, mā te kīrehe hoki o tōu whenua, ōna hua katoa, hei kai."
Te Tau o te Tiupiri
8 "Ā, me tatau e koe kia whitu ngā tau hāpati, kia whitu ngā whitu o ngā tau; ā, ko taua takiwā, ko ngā tau hāpati e whitu, ka kīia e koe e whā tekau mā iwa tau. 9 Kātahi ka whakatangihia e koe te tētere tangi nui i te tekau o ngā rā o te whitu o ngā marama – ko ā te Rā Whakamārietanga – mea ai koutou kia pakū atu te tangi o te tētere puta noa i tō koutou whenua. 10 Ā, me whakatapu te rima tekau o ngā tau, ka karanga ai i te haere noa puta noa i te whenua mā ngā tāngata katoa o te whenua; hei Tiupiri nui tēnā mā koutou; ā, me hoki koutou ki tōna kāinga, ki tōna kāinga, me hoki anō ki ōna whanaunga, ki ōna whanaunga. 11 Ko tēnā tau, ko te rima tekau, hei Tiupiri mā koutou: kaua e rui, kaua e kokoti i te mea tupu noa ake o tēnā tau, kaua hoki e whakia ngā wāina kīhai i mahia. 12 Ko te Tiupiri hoki ia; kia tapu ki a koutou; ko ōna hua o te māra hei kai mā koutou.
13 "Me hoki koutou i tēnei tau Tiupiri, ki tōna kāinga, ki tōna kāinga. 14 Ki te hokona atu anō e koe tētahi mea ki tōu hoa, ki te hokona mai rānei tētahi mea e te ringa o tōu hoa, kaua e tūkinotia tētahi e tētahi. 15 Kia rite āu utu ki tōu hoa ki te maha o ngā tau i muri i te Tiupiri; kia rite anō ki te maha o ngā tau hua tāna hoko ki a koe. 16 Kia rite tāu whakanui i te utu o taua mea ki te maha o ngā tau, kia rite hoki tāu whakaiti i ōna utu ki te torutoru o ngā tau; e rite ana hoki ki te maha o ngā tau hua tāna hoko ki a koe. 17 Ā, kaua e tūkino tētahi ki tētahi, engari e wehi koe ki tōu Atua. Ko Ihowā hoki ahau, ko tō koutou Atua."
He Ō mō te Tau Tuawhitu
18 "Mō reira me mahi e koutou āku tikanga, me pupuru āku whakaritenga, me mahi hoki; ā, ka noho hūmārie koutou i runga i te whenua. 19 Ā, ka tukua ōna hua e te whenua, ā, ka kai koutou, ka mākona, ka noho hūmārie hoki ki reira. 20 Ā, ki te mea koutou, ‘He aha he kai mā tātou i te whitu o ngā tau? Titiro hoki, e kore tātou e rui, e kore hoki e kohi i ā tātou hua.’ 21 Māku rā e whakahau iho tāku manaaki ki a koutou i te ono o ngā tau, ā, ka whai hua mō ngā tau e toru. 22 Ā, ka rui koutou i te waru o ngā tau, ka kai anō i ngā hua pakoko; ā tae noa ki te iwa o ngā tau, me kai ngā mea pakoko, kia riro rā anō ngā hua o tēnā tau."
Te Whakahokinga o te Whenua
23 "Kaua e hokona te whenua, he mea oti tonu atu; nōku hoki te whenua; he manene hoki koutou, he noho noa ki ahau. 24 Me whakaae hoki ki te utu e hoki ai te whenua, i tō koutou whenua katoa.
25 "Ki te rawakoretia tōu teina, ā, ka hokona e ia tētahi wāhi o tōna kāinga, me haere mai tōna whanaunga e tata rawa ana ki a ia, ka utu i te mea i hokona atu e tōna teina kia hoki ai. 26 Ā, ki te kāhore he kaiutu a tētahi tangata, ā, ka whiwhi taonga ia, ā, ka taea anō e ia te utu. 27 Nā, me tatau e ia ngā tau i hokona ai, ā, ka whakahoki i te tuhene ki te tangata i hokona atu ai; ā, ka hoki ai ia ki tōna kāinga. 28 Otiia, ki te kāhore e taea e ia te whakahoki mai ki a ia anō, nā, me waiho tāna i hoko ai ki te ringa o te tangata nāna i hoko, ā tae noa ki te tau Tiupiri. Ā, i te Tiupiri ka riro, ā, ka hoki ia ki tōna kāinga.
29 "Ki te hokona e te tangata he whare nohoanga i te pā taiepa, e āhei ia te utu kia hoki mai anō i roto i te tau kotahi i muri i te rironga; kotahi tino tau hei whakahokinga māna. 30 Ā, ki te kāhore e utua, ā tino taka noa te tau, kātahi ka whakapūmautia mō ake tonu atu te whare i te pā taiepa mō te tangata nāna i hoko, puta noa i ōna whakatupuranga; e kore e riro i te Tiupiri. 31 Ko ngā whare ia o ngā kāinga, kāhore nei he taiepa ā tawhio noa, ka kīia e rite ana ki ngā pārae o te whenua; ka hoki anō ēnā ina utua, ka riro anō i te Tiupiri.
32 "Ko ngā pā ia o ngā Rīwaiti, me ngā whare o ngā pā e nohoia ana e rātou, e hoki ki ngā Rīwaiti, ahakoa utua i tēhea wā. 33 Ā, mehemea nā tētahi o ngā Rīwaiti i utu – nā, ka riro te whare i hokona rā me tōna pā i te Tiupiri – ko ngā whare hoki o ngā pā o ngā Rīwaiti tō rātou kāinga pūmau i roto i ngā tama a Īharaira. 34 Ko te māra ia i te taha o ō rātou pā kaua e hokona; nō te mea he wāhi pūmau tēnā nō rātou."
He Āwhina mō te Rawakore
35 "Ā, ki te rawakoretia tōu teina, ā, ka wiri tōna ringa i roto i a koe; me atawhai e koe; me noho manene ia, me noho noa rānei i a koe. 36 Kaua e tangohia i a ia he moni whakatuputupu, he whakanuinga rānei; engari me wehi koe ki tōu Atua; kia noho ai tōu teina i a koe. 37 Kaua tāu moni e hoatu ki a ia hei mea whakatuputupu, kaua anō hoki āu kai e hoatu ki a ia, me te whakaaro anō ki tētahi whakanuinga ake. 38 Ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua, i kawe mai nei i a koutou i te whenua o Īhipa, e mea nei kia hoatu te whenua o Kanaana, ki a koutou kia waiho anō ahau hei Atua mō koutou."
Kia Pēnei e Mea ki te Pononga
39 "Ā, ki te rawakoretia tōu teina e noho ana i roto i a koe, ā, ka hokona ki a koe; kaua ia e whakamahia e koe ki te mahi pononga. 40 Kia rite ia i roto i a koe ki te kaimahi, ki te noho noa. Ka mahi anō ia ki a koe, ā tae noa ki te tau Tiupiri. 41 Ko reira ia mawehe ai i a koe, rātou ko āna tamariki, ā, ka hoki ki ōna whanaunga, ka hoki anō ki te kāinga o ōna mātua. 42 Ko rātou hoki āku pononga, i whakaputaina mai ai e ahau i te whenua o Īhipa; kaua rātou e hokona hei pononga. 43 Kaua e taikaha tāu whakarangatira ki a ia; engari me wehi ki tōu Atua.
44 "Tēnā ko ngā pononga tāne me ngā pononga wāhine māu; me hoko e koe i ngā iwi i tētahi taha ōu, i tētahi taha he pononga tāne, he pononga wāhine māu. 45 Mā koutou anō hoki e hoko ētahi o ngā tamariki a ngā manene e noho ana i roto i a koutou, ētahi hoki o roto o ō rātou hapū i roto i a koutou, o ngā mea i whānau i a rātou ki tō koutou whenua; ā, puritia iho mā koutou. 46 Me waiho hoki ēnā e koutou hei taonga tupu e tukua iho kia puritia e ā koutou tama i muri i a koutou; hei pononga rātou mā koutou ake ake. Kaua ia e taikaha tā koutou whakarangatira ki a koutou anō, ki ō koutou tēina, ki ngā tama a Īharaira.
47 "Ki te whai rawa hoki te manene, noho noa rānei, i roto i a koe, ā, ka rawakoretia tōu teina i tōna taha, ā, ka hoko i a ia ki te manene, ki te noho noa rānei i roto i a koe, ki te toronga rānei o te hapū o te manene; 48 e whakahokia anō ia mō te utu i muri i tōna hokonga; mā tētahi o ōna tēina ia e whakahoki, 49 mā tōna matua kēkē, mā te tamaiti rānei a tōna matua kēkē ia e whakahoki, mā tētahi rānei o ōna whanaunga tupu o tōna hapū ia e whakahoki; māna anō rānei ia e whakahoki, ki te taea e ia. 50 Nā, ka tatau ia, rāua ko te tangata nāna ia i hoko, ka tīmata i te tau i hokona ai ia ki a ia, tae noa ki te tau Tiupiri; ā, ka rite te utu e hokona ai ia ki te maha o ngā tau; kia rite ki ō te kaimahi ōna rā ki a ia. 51 Ki te maha ake ngā tau, kia rite ki ēnā te utu mō tōna hokinga e whakahokia atu e ia i roto i te moni i hokona ai ia. 52 Ā, ki te torutoru ngā tau e toe ana ki te tau Tiupiri, nā, ka tatau rāua; ā, kia rite ki ōna tau te utu e whakahokia e ia ki a ia. 53 Ko tōna noho ki a ia kia rite ki tā te kaimahi e utua ana i te tau; kaua hoki tērā e whakatupu rangatira nanakia ki a ia i tāu tirohanga.
54 "Ā, ki te kāhore ia e hokona i ēnei tikanga, nā, me haere atu ia i te tau Tiupiri, rātou tahi ko āna tamariki. 55 He pononga hoki ki ahau ngā tama a Īharaira; ko āku pononga rātou i whakaputaina mai e ahau i te whenua o Īhipa: ko Ihowā ahau, ko tō koutou Atua."