Gênesis 30

Copiii lui Iacov

1 Când a văzut Rahela că nu face*Cap. 29:31. copii lui Iacov, a pizmuit*Cap. 37:11. pe soră-sa și a zis lui Iacov: „Dă-mi copii ori*Iov 5:2. mor!" 2 Iacov s-a mâniat pe Rahela și a zis: „Sunt eu oare*Cap. 16:2.1 Sam. 1:5.Ps. 128:3. în locul lui Dumnezeu, care te-a oprit să ai copii?" 3 Ea a zis: „Iată roaba mea Bilha*Cap. 16:2.; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei*Cap. 50:23.Iov 3:12. și să am*Cap. 16:2. și eu copii prin ea." 4 Și i-a dat de*Cap. 16:3;35:22. nevastă pe roaba ei Bilha, și Iacov s-a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptate*Ps. 35:24;43:1.Plâng. 3:59. și mi-a auzit glasul și mi-a dăruit un fiu." De aceea i-a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelei, a rămas iar însărcinată și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 Rahela a zis: „Am luptat cu Dumnezeu împotriva surorii mele și am biruit." De aceea i-a pus numele Neftali*Mat. 4:13.(Luptele lui Dumnezeu). 9 Când a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa și a dat-o*Vers. 4. lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leei, a născut lui Iacov un fiu. 11 „Cu noroc!" a zis Lea. De aceea i-a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leei, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 „Ce fericită sunt!" a zis Lea; „căci femeile mă vor numi*Prov. 31:28.Luca 1:48. fericită." De aceea i-a pus numele Așer (Fericit). 14 Ruben a ieșit odată afară, pe vremea seceratului grâului, și a găsit mandragore pe câmp. Le-a adus mamei sale Lea. Atunci, Rahela a zis Leei: „Dă-mi*Cap. 25:30., te rog, din mandragorele fiului tău." 15 Ea i-a răspuns: „Nu-ți ajunge*Num. 16:9,13. că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei și mandragorele fiului meu?" Și Rahela a zis: „Ei bine! Poate să se culce cu tine în noaptea aceasta pentru mandragorele fiului tău." 16 Seara, pe când se întorcea Iacov de la câmp, Lea i-a ieșit înainte și a zis: „La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu." Și în noaptea aceea s-a culcat cu ea. 17 Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată și a născut lui Iacov al cincilea fiu. 18 Lea a zis: „M-a răsplătit Dumnezeu, pentru că am dat bărbatului meu pe roaba mea." De aceea i-a pus numele Isahar (Răsplătire). 19 Lea a rămas iarăși însărcinată și a născut un al șaselea fiu lui Iacov. 20 Lea a zis: „Frumos dar mi-a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut șase fii." De aceea i-a pus numele Zabulon*Mat. 4:13.(Locuință). 21 În urmă, a născut o fată, căreia i-a pus numele Dina (Judecată). 22 Dumnezeu Și-a adus aminte*Cap. 8:1.1 Sam. 1:19. Cap. 29:31. de Rahela, a ascultat-o și a făcut-o să aibă copii. 23 Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu și a zis: „Mi-a luat Dumnezeu ocara*1 Sam. 1:6.Is. 4:1.Luca 1:25.!" 24 Și i-a pus numele Iosif (Adaos), zicând: „Domnul*Cap. 35:17. să-mi mai adauge un fiu!"

Îmbogățirea lui Iacov

25 După ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban: „Lasă-mă*Cap. 24:54,56. să plec, ca să mă duc*Cap. 18:33;31:55.Deut. 28:11. acasă, în țara mea. 26 Dă-mi nevestele și copiii, pentru care ți-am slujit*Cap. 29:20,30., și voi pleca, fiindcă știi ce slujbă ți-am făcut." 27 Laban i-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăbovește; văd bine*Cap. 39:3,5. că Domnul m-a binecuvântat din*Cap. 26:24. pricina ta; 28 hotărăște-mi simbria*Cap. 29:15. ta și ți-o voi da." 29 Iacov i-a răspuns: „Știi*Cap. 31:6,38-40.Mat. 24:45.Tit 2:10. cum ți-am slujit și cum ți-au propășit vitele cu mine, 30 căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea a crescut mult și Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Acum, când am să muncesc*1 Tim. 5:8. și pentru casa mea?" 31 Laban a zis: „Ce să-ți dau?" Și Iacov a răspuns: „Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoiești cu ce-ți voi spune, îți voi paște turma și mai departe și o voi păzi. 32 Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein și pestriț și orice miel negru, și din capre, tot ce este pestriț și sein. Aceasta*Cap. 31:8. să fie simbria mea. 33 Iată cum se va dovedi*Ps. 37:6. cinstea mea: de acum încolo, când ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein și pestriț între capre și negru între miei și se va găsi la mine să fie socotit ca furat." 34 Laban a zis: „Bine! Fie așa cum ai zis." 35 În aceeași zi, a pus deoparte țapii bălțați și pestriți, toate caprele seine și pestrițe, toate cele ce aveau alb pe ele și toți mieii care erau negri. Le-a dat în mâinile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 Iacov*Cap. 31:9-12. a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despuiat de pe ele fâșii de coajă și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38 Apoi a pus nuielele pe care le despuiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca, atunci când vor veni să bea, să zămislească. 39 Oile zămisleau uitându-se la nuiele și făceau miei bălțați, seini și pestriți. 40 Iacov despărțea mieii aceștia și abătea fețele oilor din turma lui Laban către cele seine și bălțate. Și-a făcut astfel turme deosebite, pe care nu le-a împreunat cu turma lui Laban. 41 Ori de câte ori se înfierbântau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jgheaburi, sub ochii oilor, ca ele să zămislească uitându-se la nuiele. 42 Când oile erau slabe, nu punea nuielele; așa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari, pentru Iacov. 43 Omul acesta s-a îmbogățit*Vers. 30. astfel din ce în ce mai mult; a avut multe*Cap. 13:2;24:35;26:13,14. turme, robi și roabe, cămile și măgari.

1 Ā, nō te kitenga o Rahera kāhore i whānau tētahi tama mā rāua ko Hākopa, ka hae a Rahera ki tōna tuakana; ā, ka mea ia ki a Hākopa, "Kia whai tamariki ahau, ki te kāhore, ka mate ahau."

2 Nā, ka mura ake te riri a Hākopa ki a Rahera; ka mea ia, "Ko te Atua rānei ahau e kaiponu atu nei i te hua mō tōu kōpū?"

3 Ā, ka mea tērā, "Nā, tāku pononga wahine, a Piriha, haere ki roto, ki a ia; kia whānau ai ia ki runga ki ōku turi, ā, māna ka whai tamariki ai ahau."

4 Nā, ka hōmai e ia a Piriha, tāna pononga wahine, ki a ia hei wahine, ā, ka haere atu a Hākopa ki roto, ki a ia. 5 Nā, ka hapū a Piriha, ā, ka whānau tā rāua tama ko Hākopa. 6 Nā, ka mea a Rahera, "Kua whakarite te Atua i tāku whakawākanga, kua rongo anō ki tōku reo, kua hōmai hoki e ia tētahi tama ki ahau." Nā reira i huaina ai e ia tōna ingoa ko Rāna.

7 Nā, ka hapū anō a Piriha, te pononga wahine a Rahera, ā, ka whānau te rua o ā rāua tama ko Hākopa. 8 Nā, ka mea a Rahera, "Nui whakaharahara ngā nōnoketanga i nōnoke ai māua ko tōku tuakana, ā, taea ana ia e ahau." Nā, huaina iho e ia tōna ingoa ko Napatari.

9 I te kitenga o Rea ka mutu ia te whānau, ka tango ia i a Tiripa, i tāna pononga wahine, ā, hoatu ana e ia ki a Hākopa hei wahine. 10 Nā, ka whānau te tama a Hākopa rāua ko Tiripa, pononga a Rea. 11 Ā, ka mea a Rea, "He waimarie!" Nā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Kara.

12 Nā, ka whānau te rua o ngā tama a Hākopa rāua ko Tiripa, pononga a Rea. 13 Ā, ka mea a Rea, "E hari ana ahau, ka kīia nei hoki ahau e ngā tamāhine he mea hari"; ā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Āhera.

14 Nā, ka haere a Reupena i ngā rā o te kotinga wīti, ā, ka kite i ētahi manitareki i te koraha, ā, kawea ana e ia ki a Rea, ki tōna whaea. Ā, ka mea atu a Rahera ki a Rea, "Tēnā koa māku ētahi o ngā manitareki a tāu tama."

15 Nā, ko te meatanga a tērā ki a ia, "He mea nohinohi ianei tāu tangohanga i tāku tahu? Ā, me tango anō koe i ngā manitareki a tāku tama?"

Ā, ka mea atu a Rahera, "Nā, me takoto ia ki a koe i tēnei pō hei utu mō ngā manitareki a tāu tama."

16 Ā, i te ahiahi ka haere mai a Hākopa i te māra, nā, ka puta atu a Rea ki te whakatau i a ia, ka mea, "Me haere mai koe ki ahau; kua oti hoki koe te hoko e ahau ki ngā manitareki a tāku tama." Nā, ka takoto ia ki a ia i taua pō.

17 I whakarongo hoki te Atua ki a Rea, ā, ka hapū ia, ā, ka whānau te tokorima o ā rāua tama ko Hākopa. 18 Nā, ka mea a Rea, "Kua hōmai e te Atua tōku utu, mōku i hoatu i tāku pononga ki tāku tahu"; ā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Ihākara.

19 Nā, ka hapū anō a Rea, ā, ka whānau te tokoono o ā rāua tama ko Hākopa. 20 Nā, ka mea a Rea, "He pai te hākari i hōmai nei e te Atua ki ahau; kātahi tāku tahu ka noho ki ahau, mō te whānautanga o ā māua tama tokoono"; ā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Hepurona.

21 Ā muri iho ka whānau he kōtiro, ā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Rina.

22 Ā, i mahara te Atua ki a Rahera, i whakarongo hoki te Atua ki a ia, ā, whakatuwheratia ana e ia tōna kōpū. 23 Nā, ka hapū ia, ā, ka whānau he tama. Ā, ka mea ia, "Kua whakamutua e te Atua tōku tāwainga." 24 Nā, huaina ana e ia tōna ingoa ko Hōhepa; ā, ka mea, "Ka tāpiritia mai e Ihowā tētahi atu tama māku."

Ka Whai Nunui ngā Kāhui a Hākopa

25 Nā, ka whānau rā a Hōhepa i a Rahera, ka mea a Hākopa ki a Rāpana, "Tukua ahau, kia haere ai ahau ki tōku ake wāhi, ki tōku whenua. 26 Hōmai āku wāhine me āku tamariki i mahi ai ahau ki a koe, ā, ka haere ahau. E mōhio ana hoki koe ki tāku mahi i mahi ai ahau ki a koe."

27 Nā, ka mea a Rāpana ki a ia, "Ki te mea e manakohia ana ahau e koe, e noho; kua kite hoki ahau nāu i manaakitia ai ahau e Ihowā." 28 I mea anō ia, "Whakaritea ki ahau te utu mōu, ā ka hoatu e ahau."

29 Ā, ka mea ia ki a ia, "E mōhio ana koe ki tāku mahinga ki a koe, ki āu kararehe hoki i ahau, tō rātou pēheatanga. 30 I mua atu hoki i ahau he iti āu mea, nā, kua nui noa atu tēnei; ā, kua manaakitia koe e Ihowā ahakoa tahuri ahau ki hea, ki hea. Nā, ināianei āhea rānei ahau mea ai hoki i tētahi mea mō tōku ake whare?"

31 Ā, ka mea tērā, "Ko te aha tāku e hoatu ai ki a koe?"

Ā, ka mea a Hākopa, "Kaua e hōmai tētahi mea ki ahau. Ki te meatia mai e koe tēnei mea āku, ka whāngai anō ahau, ka tiaki i āu hipi. 32 Ka tika ahau nā waenganui i tāu kāhui katoa ākuanei, ā, ka wehea i reira ngā mea whai tongitongi katoa, ngā mea purepure, me ngā mea pākākā katoa i roto i ngā hipi, me ngā purepure, me ngā mea whai tongitongi i roto i ngā koati; ā, ko ērā hei utu mōku. 33 Pēnei ka whakatikaia ahau e tōku tika āpōpō ake nei, ina tae atu ki tōu aroaro ki te utu mōku. Ko ngā mea i roto i ngā koati kāhore nei he tongitongi, kāhore he purepure, me ngā mea kāhore e pākākā i roto i ngā hipi, he mea tāhae tēnā nāku."

34 Nā, ka mea a Rāpana, "Āe, pai tonu kia pēnā me tāu i kī mai nā." 35 Nā, ka wehea e ia i taua rangi ngā koati toa, ngā mea whakahekeheke, me ngā mea purepure, me ngā koati uha e whai tongitongi ana, me ngā mea purepure, ngā mea he mā tētahi wāhi, me ngā mea pākākā o ngā hipi, ā, hoatu ana ki ngā ringa o āna tama. 36 Nā, ka whakatakiwātia e ia he takiwā i waenganui i a ia, i a Hākopa, kia toru ngā rā e haerea ai; ā, ka whāngai a Hākopa i ngā hipi a Rāpana i mahue iho.

37 Kātahi ka tīkina e Hākopa ētahi rākau māna, he pāpara mata, he aramona, he pereni; ā, tīhorea ana e ia ētahi tīhorenga mā i aua mea, ā, ka meinga kia āta kitea te wāhi mā o ngā rākau. 38 Ā, i whakatūria e ia aua rākau i tīhorea rā ki roto ki ngā hake, ki roto ki ngā waka wai, kia taurite mai ki ngā hipi, ina haere ngā hipi ki te inu; i whakahapūtia hoki i te haerenga ki te inu. 39 Nā, ka whakahapūtia ngā kāhui ki mua i ngā rākau, ā, he whakahekeheke, he mea tongitongi, he purepure ngā kūao i whānau.

40 Nā, ka wehea atu ngā reme e Hākopa, ā, whakaangahia ana e ia ngā kanohi o ngā kāhui ki ngā mea whakahekeheke, ki ngā mea pākākā katoa i roto i te kāhui a Rāpana. Nā, ko āna ake kāhui i wehea e ia ki te whanga, kīhai hoki i tukua ki roto ki te kāhui a Rāpana.

41 Nā, i ngā wā katoa e whakahapūtia ai ngā mea kaha o te kāhui ka whakatūria e Hākopa ngā rākau ki te tirohanga a te kāhui, ki roto ki ngā hake, kia whakahapūtia ai rātou ki waenga i ngā rākau; 42 ā, ki te mea he ngoikore te kāhui, kīhai i whakatūria e ia. Nā, i a Rāpana ngā mea ngoikore, ā, i a Hākopa ngā mea kaha. 43 Nā, ka tino nui haere rawa taua tangata, ā, ka whai kāhui nunui anō ia, me ngā pononga wāhine, me ngā pononga tāne, me ngā kāmera, me ngā kāihe.