Gênesis 42

Frații lui Iosif

1 Când a auzit Iacov*Fapte 7:12. că este grâu în Egipt, a zis fiilor săi: „Pentru ce stați și vă uitați unii la alții?" 2 Și a zis: „Iată, aud că este grâu în Egipt; coborâți-vă și cumpărați-ne grâu de acolo, ca să trăim*Cap. 43:8.Ps. 118:17.Is. 38:1. și să nu murim." 3 Zece frați ai lui Iosif s-au coborât în Egipt ca să cumpere grâu. 4 Iacov n-a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să*Vers. 38. nu i se întâmple vreo nenorocire. 5 Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grâu, împreună cu cei ce veneau pentru același lucru, căci în Canaan*Fapte 7:11. era foamete.

Întâia călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

6 Iosif era mai-mare în țară; el vindea grâu la tot poporul din țară*Cap. 41:41.. Frații lui Iosif au venit și s-au aruncat*Cap. 37:7. cu fața la pământ înaintea lui. 7 Iosif, cum a văzut pe frații săi, i-a cunoscut, dar s-a făcut că le este străin, le-a vorbit aspru și le-a zis: „De unde veniți?" Ei au răspuns: „Venim din țara Canaan ca să cumpărăm merinde." 8 Iosif a cunoscut pe frații săi, dar ei nu l-au cunoscut. 9 Iosif și-a adus aminte*Cap. 37:5,9. de visele pe care le visase cu privire la ei și le-a zis: „Voi sunteți iscoade; ați venit numai ca să cercetați locurile slabe ale țării." 10 Ei i-au răspuns: „Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere hrană. 11 Noi toți suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăi nu sunt iscoade." 12 El le-a zis: „Ba nu, ați venit să cercetați locurile slabe ale țării." 13 Ei au răspuns: „Noi, robii tăi, suntem doisprezece frați, fii ai aceluiași om, din țara Canaan; și, iată, cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este*Cap. 37:30;44:20.Plâng. 5:7. în viață." 14 Iosif le-a zis: „V-am spus că sunteți iscoade. 15 Iată cum veți fi încercați. Pe viața*1 Sam. 1:26;17:55. lui Faraon că nu veți ieși de aici până nu va veni fratele vostru cel tânăr! 16 Trimiteți pe unul din voi să aducă pe fratele vostru, iar voi rămâneți la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare și voi ști dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viața lui Faraon că sunteți niște iscoade." 17 Și i-a aruncat pe toți trei zile în temniță. 18 A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceți lucrul acesta, și veți trăi. Eu*Lev. 25:43.Neem. 5:15. mă tem de Dumnezeu! 19 Dacă sunteți oameni de treabă, să rămână unul din frații voștri închis în temnița voastră, iar ceilalți plecați, luați grâu ca să vă hrăniți familiile 20 și aduceți-mi*Vers. 34. Cap. 44:23;48:5. pe fratele vostru cel tânăr, pentru ca vorbele voastre să fie puse astfel la încercare și să scăpați de moarte." Și așa au făcut. 21 Ei au zis atunci unul către altul: „Da, am fost vinovați*Iov 36:8,9.Osea 5:15. față de fratele nostru, căci am văzut neliniștea sufletului lui când ne ruga, și nu l-am ascultat! Pentru aceea*Prov. 21:13.Mat. 7:2. vine peste noi necazul acesta." 22 Ruben a luat cuvântul și le-a zis: „Nu vă spuneam*Cap. 37:21. eu să nu faceți o astfel de nelegiuire față de băiatul acesta? Dar n-ați ascultat. Acum iată că ni se cere*Cap. 9:5.1 Împ. 2:32.2 Cron. 24:22.Ps. 9:12.Luca 11:50,51. socoteală pentru sângele lui." 23 Ei nu știau că Iosif îi înțelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci. 24 Iosif a plecat la o parte de la ei ca să plângă. În urmă s-a întors și le-a vorbit, apoi a luat dintre ei pe Simeon și a pus să-l lege cu lanțuri în fața lor.

Întoarcerea fraților lui Iosif

25 Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui și să li se dea merinde pentru drum. Și așa*Mat. 5:44.Rom. 12:17,20,21. s-a făcut. 26 Ei și-au încărcat grâul pe măgari și au plecat. 27 Unul*Cap. 43:21. dintre ei și-a deschis sacul ca să dea nutreț măgarului în locul unde au rămas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului 28 și a zis fraților săi: „Argintul meu mi s-a dat înapoi și iată-l în sacul meu." Atunci li s-a tăiat inima și au zis unul altuia, tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?" 29 S-au întors la tatăl lor Iacov, în țara Canaan, și i-au istorisit tot ce li se întâmplase. Ei au zis: 30 „Omul acela, care este domnul țării, ne-a vorbit*Vers. 7. aspru și ne-a luat drept iscoade. 31 Noi i-am spus: ‘Suntem oameni de treabă, nu suntem iscoade. 32 Suntem doisprezece frați, fii ai tatălui nostru; unul nu mai este, și cel mai tânăr este azi cu tatăl nostru în țara Canaan.’ 33 Și omul acela, care este domnul țării, ne-a zis: ‘Iată cum*Vers. 15,19,20. voi cunoaște dacă sunteți oameni de treabă. Lăsați la mine pe unul din frații voștri, luați merinde pentru familiile voastre, plecați 34 și aduceți-mi pe fratele vostru cel tânăr. Voi ști astfel că nu sunteți iscoade, ci sunteți oameni de treabă; apoi vă voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea să străbateți*Cap. 34:10. țara în voie.’" 35 Când și-au golit sacii, iată că legătura*Cap. 34:21. cu argintul fiecăruia era în sacul lui. Ei și tatăl lor au văzut legăturile cu argintul și s-au temut. 36 Tatăl lor Iacov le-a zis: „Voi mă lipsiți*Cap. 43:14. de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este și voiți să luați și pe Beniamin. Toate acestea pe mine mă lovesc!" 37 Ruben a zis tatălui său: „Să-mi omori pe amândoi fiii mei dacă nu-ți voi aduce înapoi pe Beniamin; dă-l în mâna mea și ți-l voi aduce înapoi." 38 Iacov a zis: „Fiul meu nu se poate coborî împreună cu voi; căci fratele*Vers. 13. Cap. 37:33;44:28. lui a murit și el a rămas singur; dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire*Vers. 4. Cap. 44:29. în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî perii mei cei albi*Cap. 37:35;44:31. în Locuința morților."

Ka Haere ngā Tuākana o Hōhepa ki Īhipa hei Hoko Wīti

1 Nā, ka kite a Hākopa he wīti kei Īhipa, ka mea a Hākopa ki āna tama, "He aha koutou i tirotiro ai ki a koutou anō?" 2 I mea anō ia, "Nanā, kua rongo ahau he wīti kei Īhipa; haere iho ki reira, ki te hoko i tētahi mā tātou i reira; kia ora ai tātou, kei mate." 3 Nā, ka haere ngā tuākana kotahi tekau o Hōhepa ki raro, ki Īhipa, ki te hoko wīti. 4 Ko Pineamine ia, teina o Hōhepa, kīhai i tonoa e Hākopa i roto i ōna tuākana; i mea hoki ia, "Kei pono tētahi aituā ki a ia." 5 Ā, ka haere ngā tama a Īharaira ki te hoko i roto i te hunga i haere; he matekai hoki tō te whenua o Kanaana.

6 Nā, ko Hōhepa te kāwana o te whenua, ko ia te kaihoko ki ngā tāngata katoa o te whenua. Nā, ka haere mai ngā tuākana o Hōhepa, ā, ka piko ō rātou kanohi ki te whenua i tōna aroaro. 7 Ā, i te kitenga o Hōhepa i ōna tuākana, ka mōhio ia ki a rātou, otiia ka whakatangata kē ia ki a rātou, ka kōrero whakatuma ki a rātou; ka mea hoki ki a rātou, "I haere mai koutou i hea?"

Ā, ka mea rātou, "I te whenua o Kanaana, ki te hoko kai."

8 Ā, i mōhio a Hōhepa ki ōna tuākana ko rātou ia kīhai i mōhio ki a ia. 9 Nā, ka mahara a Hōhepa ki ngā moe i moe ai ia mō rātou, ā, ka mea ki a rātou, "He tūtei koutou; he whakataki i te wāteatanga o te whenua i haere mai ai koutou!"

10 Ā, ka mea rātou ki a ia, "Kāhore, e tōku ariki, engari i haere mai āu pononga ki te hoko kai. 11 He tama katoa mātou nā te tangata kotahi; he hunga pono mātou, ehara āu pononga i te tūtei."

12 Ā, ka mea ia ki a rātou, "Kāhore, engari he whakataki i te wāteatanga o te whenua i haere mai ai koutou."

13 Ā, ka mea rātou, "Kotahi tekau mā rua āu pononga, he tēina, he tuākana mātou, he tama nā te tangata kotahi, nō te whenua o Kanaana. Ko te whakaotinga kei tō mātou pāpā ināianei, ko tētahi kua kāhore."

14 Nā, ko te meatanga a Hōhepa ki a rātou, "Ko ia tāku i kōrero ai ki a koutou, i mea ai, ‘He tūtei koutou.’ 15 Mā konei ka mōhiotia ai koutou: e ora ana a Parao e kore koutou e haere atu i konei, ki te kāhore tō koutou whakaotinga e haere mai ki konei. 16 Tukua atu tētahi o koutou ki te tiki i tō koutou teina, ko koutou hoki, ka herea koutou, kia mōhiotia ai ā koutou kōrero, he pono rānei tā koutou. Ā, ki te kāhore, e ora ana a Parao, inā, he tūtei koutou."

17 Nā, ka huihuia rātou e ia kia tiakina, e toru ngā rā.

18 Ā, i te toru o ngā rā ka mea a Hōhepa ki a rātou, "Ko tēnei tā koutou e mea ai kia ora ai koutou; he tangata wehi hoki ahau i te Atua: 19 ki te mea he hunga pono koutou, me here tētahi o ō koutou tuākana i roto i te whare i tiakina ai koutou; otiia, me haere koutou ki te kawe wīti mō te matekai o ō koutou whare. 20 Ā, me kawe mai tō koutou teina, te whakaotinga, ki ahau; kia whakatikaia ai ā koutou kupu; ā, e kore koutou e mate."

Ā pēnā ana rātou. 21 Ā, ka mea rātou tētahi ki tētahi, "He pono kua whai hara tātou i tō tātou teina; i kite hoki tātou i te mamae o tōna wairua, i a ia i īnoi ai ki a tātou, ā, kīhai tātou i whakarongo atu; nā reira hoki i puta mai ai tēnei hē ki a tātou."

22 Nā, ka whakahoki a Reupena ki a rātou, ka mea, "Kāhore ianei ahau i kī atu ki a koutou, i mea, ‘Kaua e hara ki te tamaiti’; ā, kīhai koutou i rongo? Nā, ko ōna toto anō hoki tēnei te whakatakina nei." 23 Ā, kīhai rātou i mōhio e rongo ana a Hōhepa; nō te mea he kaiwhakamāori hoki i waenganui i a rātou.

24 Nā, ka tahuri kē atu ia i a rātou, ā, ka tangi. Ka hoki anō ia ki a rātou, ka kōrero ki a rātou, ka tango hoki i a Himiona i roto i a rātou, ā, herea ana e ia ki tō rātou aroaro. 25 Nā, ka whakahaua e Hōhepa kia whakakīia ā rātou pēke ki te wīti, kia whakahokia atu ngā moni a tēnei, a tēnei, ki ā rātou pēke, kia hoatu anō hoki ki a rātou he ō ki te ara; nā, pērā ana ia ki a rātou.

Ka Hoki ngā Tuākana o Hōhepa ki Kanaana

26 Nā, ka utaina e rātou ā rātou wīti ki ā rātou kāihe, ā, haere atu ana i reira. 27 Ā, i te whakatuwheratanga a tētahi o rātou i tāna pēke kia hoatu he kai mā tana kāihe i te whare tira, ka kitea e ia tāna moni; nā, kei te waha tonu o tāna pēke. 28 Ā, ka mea ia ki ōna tuākana, "Kua whakahokia mai tāku moni; ā, tēnei anō kei roto i tāku pēke."

Nā, kore ake ō rātou ngākau, ā, ka tahuri rātou me te wiri, ka mea tētahi ki tētahi, "He mahi aha tēnei a te Atua ki a tātou?"

29 Nā, ka tae rātou ki a Hākopa, ki tō rātou pāpā, ki te whenua o Kanaana, ā, ka kōrerotia ki a ia ngā mea katoa i pono ki a rātou; ka mea, 30 "I kōrero whakatuma mai te rangatira o te whenua ki a mātou; i kīia anō mātou e ia he tūtei mō te whenua. 31 Ā, ka mea mātou ki a ia, ‘He tangata pono mātou; ehara mātou i te tūtei. 32 Kotahi tekau mā rua mātou, he tuākana, he tēina, he tama nā tō mātou pāpā; kotahi kua kore, kei tō mātou pāpā hoki te whakaotinga ināianei, kei te whenua o Kanaana.’

33 "Nā, ko te meatanga mai a taua tangata, a te rangatira o te whenua, ki a mātou, ‘Mā tēnei e mōhio ai ahau he hunga pono koutou; me waiho e koutou tētahi o ō koutou tuākana ki ahau, ā, me mau atu e koutou he kai mō te matekai o ō koutou whare, ā, ka haere. 34 Ā, me kawe mai tō koutou teina, te whakaotinga, ki ahau, kia mōhio ai ahau ehara koutou i te tūtei, engari he hunga pono koutou. Pēnei ka hoatu e ahau tō koutou tuakana ki a koutou, ā, ka hokohoko koutou ki tēnei whenua.’ "

35 Ā, i a rātou e ringiringi ana i ā rātou pēke, nā, ko te moni a tēnei, a tēnei e takai ana i roto i ā rātou pēke; ā, ka kite rātou ko tō rātou pāpā i ngā moni e takai ana, nā, ka wehi rātou. 36 Nā, ka mea a Hākopa, tō rātou pāpā, ki a rātou, "Ka whakapania ahau e koutou: ko Hōhepa kua kāhore, ko Himiona hoki kua kāhore, ā, ka tangohia nei e koutou a Pineamine. He pēhi mōku ēnei mea katoa."

37 Nā, ka kōrero a Reupena ki tōna pāpā, ka mea, "Whakamatea āku tama tokorua, ki te kāhore ia e kawea mai e ahau ki a koe; hōmai ia ki tōku ringa, ā, māku ia e whakahoki mai ki a koe."

38 Ā, ka mea ia, "E kore tāku tama e haere tahi i a koutou ki raro; kua mate hoki tōna tuakana, ā, ko ia anake ka mahue nei; ā, ki te pono he aituā ki a ia i te ara e haere nei koutou, kātahi ka meinga tōku koroheketanga e koutou kia heke tangi atu ki te pō."